Curentul, septembrie 1931 (Anul 4, nr. 1291-1320)

1931-09-01 / nr. 1291

Pentru învăţători şi Institutori Ziarul CURENTUL, care şi-a îndeplinit cu cinste datoria de a apăra întotdeauna cultura românească şi de a discuta prezenţele de învăţământ, reco­mandă manualele didactice de curs privet, alcătuite de CEZAR PETRESCU Marele premiu naţional de literatură cu colaborarea d-nilor Traian Şuteu, Theodor Iacobescu, Petre Bize­­rea, N. Simionovici și V. V. Haneş Abecedar partea I, colorat Abecedar partea II, colorat Cetire pentru clasa II, ilus­trată Cetire pentru clasa III, ilus­trată Cetire pentru­­clasa IV, ilus­trată Gramatica pentru clasa III, ilustrată Gramatica pentru clasa IIV, ilustrată Geografia pentru clasa III, ilustrată şi planşe în colori Geografia pentru clasa IV, ilustrată şi planşe în colori Aritmetica pentru clasa I ilustrată Aritmetica pentru clasa II ilustrată Aritmetica pentru i clasa III- ilustrată­­ Aritmetica pentru clasa IV- ilustrată Caete de Caligrafie pentru ci I, II, 111 şi IV Caete de Desemn pentru cl.l, _____________ ...____ 11, 111 şi IV Ciclul întreg, tipărit în condiţii tehnice excepţio­nale se poate comanda la Editura SCRISUL ROMANESC din Craiova unde se tin examenele de corigenţă Conferinţa directorilor şi directoa­relor de şcoli secundare din Capi­tală, a stabilit ca in următoarele li­cee şi şcoale comerciale să se ţină examenele de corijenţă din anul a­­cesta : ,, Pentru corijenţele de liceu şi gim­­sszii, examenele se vor ţine la liceul ,,Sf. Sava“ pentru corigenţii acestui liceu şi ai liceelor ,,Gh. Lazăr“, „Ma­­rele Voevod Mihai“ şi „Aurel Vlai­­cu” ; la liceul „Matei Basarab“ pen­tru corigenţii acestui liceu şi ai li­ceelor ,,Gh. Şincai“, „M. Eminescu“ şi gimnaziului „Eliade Rǎdulescu“; la liceul „Mihai Viteazul“ pentru cori­jenţii acestui liceu şi ai liceelor „D. Cantemir“, „Spiru Haret“. Pentru şcoalele comerciale, exa­menele elevelor corijente la conta­bilitate, se vor ţine la şcoala supe­rioară de comerţ No. 1 de fete, la­­şcoala comercială No. 2 de băeţi vor depune examen elevele corijente la limba română engleză, germană, la geografie, istorie, drept, economie politică, finanţe şi mărfuri, iar cori­jentele la matematici vor da examen la şcoala comercială inferioară de fete No.2. Elevii corijenţi vor trece exame­nele la şcoala comercială superioară de băeţi No. 2 pentru limba română, italiană şi pentru biuroul comercial ; la şcoala superioară de băeţi No. 1 pentru limba franceză, pentru conta­bilitate, aritmetică, ştiinţe naturale şi fizico,chimice ; la şcoala comer­cială superioară de băeţi No. 3 vor depune examenul elevii corijenţi la germană, engleză, drept şi economie politică ; la şcoala comercială infe­rioară de băeţi No. 1 elevii corijenţi la mărfuri ; la şcoala comercială in­ferioară No. 3, elevii corijenţi la contabilitate, istorie şi caligrafie, iar la şcoala inferioară de băeţi No. 4 cei corijenţi la geografie. Toţi elevii corijenţi se vor pre­zenta la cancelaria şcoalelor Continuare din pag. 9­a Fără îndoială că unele popoare slave ca, Cehii Croaţii şi Polonii, dominaţi şi chiar împărţiţi de alte atiuni până la războiul din 191­4, se deosebesc de ceilalţi slavi din răsăritul Europei, fiindcă au alfa­betul latin, în Ioc de cel cirilic ; sânt catolici, în Ioc de a fi orto­­doxi şi au o cultură temeinică in­fluenţată de statele sub domina­­ţiunea cărora au fost. Examinând bine situaţiunea acestor popoare, comparativ cu acea a Slavilor din sud-estul european, cei dintâiu au fost supuşi unei culturi latine, pe când ceilalţi unei culturi bizantine.­­Totuşi, deosebirea aceasta aşa de fundamentală, nu-i împiedică de a dori întemeerea pan-slavismului , sugerat înainte de războiu de Ru­sia şi acum, după războiul râvnit de Boemia, însăşi izbucnirea răz­boiului european se datoreşte soli­darităţii slave. Poporul ceh, de pildă, dominat de fostul imperiu Austro-Ungar şi împresurat de graniţele poporului german, este cel mai proeminent popor, dintre cele slave, sub ra­portul cultural şi economic. Sub această dominatiune Cehii şi-au întemeiat o importantă in­dustrie, începând cu cea metalur­gica şi sfârşind cu cea de stofe şi porţelanuri, paralel cu o agricul­tură modernizată, devenind cea mai însemnată provincie din fos­tul imperiu Austro-Ungar. Pe terenul cultural, de asemeni, manifestarea n’a rămas infruc­tuoasă, căci se remarcă în datele statistice cu cea mai veche univer­sitate şi cu cel dintâiu conservator in Europa. Manifestarea aceasta culturală, sub toate aspectele, a dat putinta poporului ceh să reziste tendinţei de desnaţionalizare. In acest scop, cine nu-şi amin­eşte despre proverbiala lor socie­­ate „Matita“, care avea ca ţintă frângerea de fonduri pentru pro­­pgandă culturală şi luptă în con­­­a desnaţionalizării. Tot în acest scop a fost creiată şi asociaţia ,,Socol­lor“, în 1962, de către Miroslav Tyrs şi Jindich Fagner, mai ales sub impulsul a­­cestuia din urmă, om cu o cultură aleasă şi cu o ascendenţă remar­cabilă în sânul populaţiei cehe. Scopul era ca, din când în când, mase compacte de Cehi să se a­­dune laolaltă, chipurile spre a ma­nifesta sportiv, să-şi comunice sentimentele, aspiraţiunile, dar mai ales să ţină trează conştiinţa naţională, ceia ce nu puteau înfăp­tui cu succes decât numai în masse reunite. Această înjghebare sportivă, dar cu substrat politic, a fost copiată întocmai după asociaţia germană. „Deutsche Turnerschaft" înte­meiată de către John, om cu o cul­tură şi influenţă desăvârşită în ţara sa, la 1813, tot în scop politic. Ea a fost întemeiată la început cu scopul de a se revanșa în contra războiniciei lui Napoleon, iar în urmă de a ține veșnic cimentată unitatea Germaniei. Henry Nikham Steed, corespon­dent al ziarelor londoneze în Eu­­opa centrală, înainte de războiu, în cartea sa ’• „Mes souvenirs" voi. 1, 1892—1914, asistând la o serbare a ,.Socolilor“ între altele, remarcă următoarele: •••ft A doua zi, când 35.000 de ti­neri se întruniră pe vechea piață a primăriei din Praga, ei au început în chip spontan să cânte: vilei Slovone“ — cântec vibrator care a devenit în oare­care fel un imn interslav. Puterea şi unitatea aces­tui cântec a fost de un efect im­presionant, şi, întorcându-mâ că­tre profesorul Massaryk, care se găsea alături de mine, îi exprimai uimirea mea. Răspunsul fu carac­teristic : — ..Da, este admirabil, dar aş dori ca oehii noştri să cânte cu­vinte mai şoviniste. Polonii cântă pe aceiaş arie " polonia nu este încă pierdută" şi ceilalţi Slavi cântă alte cuvinte; dar ai noştrii cântă, cum d-v.­ ştiţi: Tunete şi fulgere, tunete şi fulgere. Ruşii sunt cu noi şi cei care li se vor împotrivi, vor fi măturaţi de că­tre Francezi. Nu se oglindeşte în aceasta spiritul care convine unei redeşteptări naţionale“. înşişi Polonii, împărţiţi între trei puternice imperii înainte de războiul din 1914, cu toată vitregia soartei şi a desnaţionalizării mai ales în regiunea de sub Germani, nu şi-au pierdut individualitatea ca naţiune, ajungând la un grad de civilizaţie, deosebit de acel al Slavilor din răsărit. Această des­­voltare, culturală şi civilizatoare, mijloc de rezistenţă desnaţiona­lizării, a dat naştere şi unor iluştri scriitori ca: poetul Mickie­­wicz şi prozatorul Sienckewicz. Dacă ne aruncăm privirea către popoarele slave din sud-estul Eu­ropean, de pildă Croaţii, vedem o deosebire de cultură şi obiceiuri între ele. De aceia,se şi explică a­­titudinea refractară de dominaţiune a Sârbilor faţă de Croaţi, după războiul din 1914, în noul stat Jugo­slav. Astfel Charles Diehl, cunoscutul bizantinolog de la Sorbona din Pa­ris, vorbind despre progresele Croaților şi în special de acel al Bosniacilor sub dominațiunea im­periului Austro-Ungar de odi­nioară, în cartea sa : „En Médite­­ranée“, în urna unei călătorii în acea regiune, ar pune următoarele: „Este sigur că Austria consideră de bună voie sutuşii săi din Bos­nia ca nişte copii maturi, incapa­bili de a pricepe omul, şi cărora trebue să le producă fericirea cam fără voia lor ; şi dacă am consi­dera numai interesu general al progresului şi al civiizaţiunii, este incontestabil că Austria a făcut în Bosnia o operă cosiderabila­­mare și folositoare, cae într’a­­devăr a transformat această ţară". (Sfârşitul întrun numai viitor). Ion Bucovineanul ­ întrunirea siiMiMO!* pensionari Societatea subofiţerilor pensio­nari a dnit­eri o întrunire în str. Ploeşteanu 35, sub preşedinţia d-lui ILIE KIRTU. S-a luat în discuţie chestiunea împroprietării, care apoi a fost a­­mânată pentru dată când d. gene­ral Ştefănescu-Amza, ministrul ar­matei se va întoarce în ţară. O altă nemulţumire a pensiona­rilor subofiţeri e sfârtecarea pen­siilor actuale, care şi aşa sunt des­tul de mici. In alte ţări quantumul de pensie este de 80—100 din sa­lariile activilor­^ Pensionarilor din comunele sub­urbane d­i jurul Capitalei 'i s-au tăiat suma de lOOO l ei din totalul de trei mii cât primeau, pe motiv că rara la suburbane este cu mult mii ef­.in. decât în municipiu. D. VRANCEANU-Braşov din par­tea pensîon­arilor ardeleni, arată mi­zeria în care se zbat pensionarii din Ardeal, proveniţi din fosta armată austro-ungară, serviţi în armata ro­mână câte 10—12 ani şi care au fost omişi şi de la împroprietărire. Vorbitorul mai arată că în Ar­deal se găsesc pensionari care îşi încasează pensiile de la autorităţile fostului stat austro-ungar. Pensia ce o primesc e de 500 pensue, cam 11­ 000 lei, în ceea ce priveşte transporturile pe C. F. R., pensionarii subofiţeri au cerut să li se acorde un număr de 25 călătorii ca şi ofiţerilor de re­zervă, deoarece cele trei de care beneficiază le sunt insuficiente. S-a hotărât să se dea o serbare populară, pentu strângerea fondu­rilor necesare ridicării unei cruci la mormântul plat, major Kîrovici. îndrăzneaţă tâlhărie la Tachirghioi­ m­ovila CARMEN-SYLVA, 30.­­ En pe şoseaua Mangania-Constanţa, la câ­ţiva kilometri de Techirghiol Movi­lă (Carmen-Sylva) în plină zi, a avut loc o Îndrăzneaţă tâlhărie. Victima, săteanul Gh. Arghirov din satul Madgeapunar, jud. Constanţa, se întorcea cu căruţa de la oraş, un­de vânduse diferite produse casnice. Avea la el suma de 2000 Iei resultat al vânzării­ Cam la vre­o trei chilo­­metri de Carmen Sylva, în apropie­re de satul Tuzla, pe la orele 13 p. m., pe şosea i-au ieşit înainte doi indivizii mascaţi cari cu ciomege $4 entite l-au silit pe sătean să le dea toţi banii. Îndrăzneţii tâlhari — după haine părând să fie de condiţie socială mij­locie, probabil lucrători — în urma comiterii tâlhăriei au dispărut. Se fac cercetări pentru prinderea lor. H Marele succes al Expoziţiei Internationale de Aero­fioto-Radio- Electricitate Mii de vizitatori au asistat la deschiderea expoziţiei Ieri. Duminică, 3o August ora 1o.3o a. m., marea expoziţie jubiliara din Parcul Carol s-a deschis sub aus­picii neaşteptate. Pavilioanele foarte bine organizate şi corespunzând în to­pul secţiunilor respective au prezen­tat publicului vizitator cele mai re­cente creaţiuni technice. Expoziţia a fost extrem de repede is-e­­­o­gn (65dtoaeria iz tofd) organizată şi nimeni nu putea bănui cu câteva zile înainte văzând pavi­lioanele goale, ca Duminică toate standurile vor fi complect ocupate. La orele 11 şi-a făcut apariţia în parc, incognito. Arhiducele Leopold de Habsburg, fratele Arhiducelui An­ton de Habsburg, soţul Principesei I­leana A. S. I. a fost primit de către comitetul expoziţiei în frunte cu d. Hentesem d. comisar genera­l senator Ştefan Tătărăscu care l-a condus în toate pavilioanele dându-i toate ex­­plicaţiunile necesare Arhiducele Leopold de Habsburg sosit în mod special de la Viena pen­tru a vizita această expoziţie a rămas extrem de impresionat de vastitatea expoziţiei şi de temeinica ei organi­zare. La plecare Arhiducele Leopold a mulţumit călduros pentru toate cele văzute şi a declarat că expoziţia este una din cele mai interesante manifes­­taţiuni ale ţării. In cursul dimineţii expoziţia a fost vizitată de nouă mii de vizitatori. Inaugurarea oficială­ a expoziţiei se va face Duminică 6 Septembrie ora 16 a. m. în prezenţa M. S. Regelui, a familiei regale a membrilor guver­nului, corpuui diplomatic, etc. In tot cursul săptămânii expoziţia este deschisă marelui public între o­­rele lor 12,3o a. m., şi 3,3o—11 seara.­­ Pentru vizitatorii din provincie un birou special de vize C. F. R. se a­­flă instalat în pavilionul Bucovina, ultimul pavilion din parc. înfrângerea neaşteptată a iepei Gibson Maid în premiul Fauche le Vent a constituit surpriza zilei. pensionara lui Diwald a fost în­frântă de Oglinda la un escart de 3 kg. Dacă facem abstracţie de ulti­ma performanţă a fiicei lui Favara din ziua de închidere a reuniune! de vară şi luăm linia cu braga din Cri­­terium, cursa de erl apare normală, Oglinda iniţiind decât de vreo 3 Kgr. în teroara colegei sale. S'a spus că a fost imprudent că­lărită şi că înfrângerea se dato­rează exclusiv jokeului. Iorga a a­­vut ordin sâ aştepte şi a respectat consemnul. Poate că dacă ar fi a­­vut o precdre iniţiativă, ar fi putut salva partida, dar asta nu zice că trecând victorioasă potoul a ară­tat o formă bună- Iapa ori trebuia să câştige de câteva lungimi ca să rămână ceea ce a fost socotită în grad, ori câştigătoare sau înfrântă de un cap, aşa cum a fost cazul în­seamnă că Gibson Maid nu este ceea ce se credea. Şi cert este că de câteva lungimi nu putea fi vor­­ba. Cursa a evidenţiat acest lucru. Handicaps­­e sunt de o vreme câştigate cu uşurinţă. Eri s-a plim­bat Nicolina şi mai ales Dică. Este uimitor cum de reuşeau asemenea tururi de forţă. Oricumţi pensionarii d-lui căp. viuJiano trebuiesc urmă­riţi. Sunt în plină formă. O cursă remarcabilă a făcut D-şoara Popsy. Era de aşteptat ca, după stilul victoriei să găsească a­­matori în licitaţia ce a urmat cursei. Criza a salvat-o şi herghelia Bale şi-a putut conserva o Iapă, bună de stud-Iată rezultatul technic: Pr. ROLLAND: Ideal, Desiree, Never Stop. 4 cai — Cota 10: 13; 11; 11. Pr. SABAR; Nicolina, Mohor. Strana. 12 cai — Cota 10: 27; 14; 31; 18. Pr. DRISTOR, D-soara Popsy, Bisoca, Kiralina. 9 cai — Cota 10: 28; 13; 11; 14. Pr. FAUCHE LE­VENT: Oglinda Gibson Maid, Nadia. 5 cai — Cota 10: 43; 13; 11. Pr. MIRABEAU, Cică, Lăstun II, Boris. 7 cai — Cota 10: 50; 22; 19. ia a 28-a zi de grevă a­­ramei IAŞI, 29. „ Deţinutul Marin Tu­dose acuzat de mai multe furturi a fost citat la cabinetul de instruc­ţie, pentru a fi interogat asupra motivelor pentru care stă de 28 zile în grevă a foamei. Deţinutul pretinde că e arestat fără nici o vină şi că nu renunţă la grevă dacă nu i se dă drumul. Ci NI v­v D. Carnetu zilei calendar Luni 31 August 1831 ORT.: Punerea Brâului Maici Dom­­nului în Haleoprania.­­ CAT.: St. Aristide. * ÎSR­: 18 Elul 5691. MUS.: 16 Rebi­el, Aber 1350 TEATRE NATIONAL: ora 8,30 seara: „Chema­rea codrului”. , îiEGINA MARIA: ora 0 seara; ,,Sai­­to Mortale”. VENTURA: ora 9 seara: „Medaliile bătrânei Anca” CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: „In draci”. COLOS: ora 9 seara: „Aţi gustat re­vista noastră?’. TEATRUL NOU: „Cântăreţul tris­teţii Sale”. CINEMATOGRAFE TRIANON : „Refrenul iubirii” cu Ma­­dy Christians, Franz Lederer şi Al­fred Abel. CAPITOL (sală şi grădină): ,,Africa vorbeşte”. SELECT: „Unchiul din provincie” comedie vorbită şi cântată în lim­ba germană cu Felix Bressart şi Ralph A. Roberts. FEMINA: „Escadrila morţei". CORSO: „Fiecare cu’ norocul lui” cu Jenny Jugs, Fritz Schultz. Afară din program Cabaretul comic cu Groner, Vasilache şi Gonsalla Di­­m­itriu. CINEMA OMNIA: „Mântuirea” cu John Gilbert, Rance Adore, Con­rad Nagel şi „Câinii vorbitori”. „LIDO”: Ivan Petrovici şi Mariele Millner în „Ţareviciul”. A R. F. A.: (Franklin) :Crinul gal­ben cu Billie Dove şi Clive Brook. A. R. P­ A. (Episcopie): „Vârsta pri­mejdioasă” cu Asta Nielsen, Ad. V- Schuetten, Bernard Goetzke. MARNA: „Balul Haimanalelor” vor­bit şi cântat şi trupa rusă ,„Uia, cui“. MARCONI: „Jeannina” film sonor şi vorbitor, trupa Rolland de Jassy, joacă „Copila de 48 ani”. GRADINA ŞI SALA VOLTA BU­­ZEŞTI: „Port soarele în inimă” cu Charles Farrell şi ansamblul Bre­­zeanu cu : „Răposata, mama coni­­ţei”, Jurnal Fox. ROMA: „Lupta franceză” „Fantoma nopţii” şi trupa de reviste Ronny. DICHIU: „Jeanine” cu Coolen Moore şi o completare sonoră. AMERICAN: „Un cântec vechiu din Heidelberg” cu Willy Forst şi Betty Bird. RAHOVA: „Steaua Norocului’* cu Jeanet Gaynor şi Charles Farell. Seara artişti. TERRA: „Banda din Arizona’’ cu Gar­ry Cooper şi două comedii cu ban­da veselă şi Stan şi Bran. Seara trupa Bejan. REX: „Alraune” şi 2 complectări. BOGACIU (Grădină): „Insula miste­rioasă” şi o comedie sonoră- MACEDONIA-TEI: .»Răsbunarea gal­benă” cu Ana May Wong şi o re­vistă. LEONARD: „Regele Codrilor” sonor şi vorbit cu Rin-Tin-Tin. ILEANA (Luna-Park-Moşi): „Două inimi într’un vals” şi o completare. FILANTROPIA: „Studentul dela Hei­delberg’ cu Ramon Novarro, Norma Schearer şi o compactare. LILIACUL (B-dul Ferdinand 92) : „Misterul casei cu stafii” cu Ri­chard Talmadge şi revista „Se a­­probă !“ BARCELONA: „Unde mi-e nevasta“ cu Malec şi o comedie cu Stan şi Bran. PARADIS (Dudeşti), grădină): „Re­gele Vagabonzilor“ şi „Dramele o­­ceanului, seara artişti, GRADINA ŞERBAN-VODA; „Regele vagabonzilor”, film colorat ; seara Artişti revista „Balanse Didino”. Trebuie să mai fie vreo două cea­suri, până la ziuă. (Plantonul „schim­­ul al 3-lea” de-abia şi-a luat postul în primire). In dormitorul, lung cât o zi de instrucţie, al Companiei a 3-a, nici o mişcare şi nici un sgomot, decât pâlpâi­tul flăcării din gazorniţa atâr­nată în tavan şi sinfonia celor peste o sută de respiraţii. Toată lumea doar­me. Plantonul însuşi moţăie, cu capul rezemat de pervazul uşii... In polul lui, cu capul pârît pe ju­mătate sub pătură, caporalul Niculi­­ţă Vasile doarme cu pumnii strânşi şi cu dinţii încleştaţi. Până mai adi­­nea­uri, faţa îi era iluminată de un zâmbet­­fericit. Acum, dimpotrivă, bu­zele i-au ahinecat de pe gingii şi toa­tă fruntea i s’a făcut numai cute. Ce-o fi visând, oare?... Cel care ar pătrunde, cu gândul, sub scăfârlia lui tunsă-chilug, i-ar da dreptate, săracul, să scrâşnească din dinţi şi să-şi pare unghiile în car­ne­a de tare ce-şi strânge pumnii. Vine colonelul şi el,... plutonierul Ni­­culiţă Vasile, nu poate comanda „ono­rul”. Nu poate, pentru că... e mut. A muţit aşa, dintr’odată. Inchipuiţi-vă grozăvie!... Dela început, a fost aşa. ...Se făcea că regimentul întreg era la câmp. Deodată s'aude gornistul su­nând „onorul la colonel”. Toată lu­mea încremeneşte, cu mâna la vi­puş­ca pantalonilor... Cum ajunge, colonelul opreşte ca­lul, drept în faţa companiei a 3-a: — „Care-i caporalul Niculiţă Vasi­­le?.../’ Niculiţă eşi din front. — ,„Eu sunt, să trăiţi!..." — „Bravo, băete! Au auzit eu de tine. Eşti un om şi jumătate...” Lui Niculiţă îi plesnea inima în piept, de bucurie. (Asta era pe-atunci când faţa i se lumina de fericire). Şi colonelul continuă: — „Ascultă, măi Niculiţă! Să ştii că te-am făcut sergent...” — „Sâ trăiţii" — „Dă mi voie, nu mă întrerupe■ Ştii de ce te-am făcut sergent? Ca să te pot avansa plutonier, prostule.." Pe urmă, ridicând sabia, în faţa regi­mentului aşezat în careu: — „Regiment... drepţi! Ascultaţi pentru onor! De azi înainte veţi cu­­noaşte pe plotonierul Niculiţă Vasile, de la compania a 3-a!...” — „Llaaaa!....” răspunse regimen­tul. — „Plotonier Niculiţă!...“ strigă co­lonelul. — „Ordonaţi!" — „Mă, bagă de seamă! Ştii cum să-mi ţii, măi Spirt, mă! Stred măi Cu sfredeliţi să te bagi, mă, peste tot şi toate să le afli şi toate să le ştii! Că numai în tine am eu nădejde, măi Niculiţă Vasile...” Şi o să mor, dacă vă mint,unde coboară colonelul de pe cal şi unde-l ia pe Niculiţă de gât şi unde începe sâ-l sărute, pe amândoi obrazii, şi... dă-i şi.. pupă-l şi strânge-l în braţe şi iar pupă-l... Şi dintr’odată se schimbă decorul Par’că se face că Niculiţă e în dor­mitorul companiei şi par’că îl simte — nu ştiu cum — pe colonel, că vine tiptil, să-l prindă... asupra faptului. (Plutonierului i se pare că ora deştep­tării a trecut de mult şi că nimeni nu se mişcă, în dormitor­. — „Orecepţie," dă el să strige: ,,Scoală-te toată lumea!...” Dar la în­cercarea asta, constată cu groază că... nu mai are glas. A amuţit. Şi atunci, umflându-şi pieptul până la ultima limită, mai încearcă odată: — „Dreeeeepţi! Companie... dreeeep­­ţi! Scoală-te toată lumea!...“ Şi glasul de taur, care face să fie­ Baloane de săpun mare geamurile dormitorului, îl deş* teaptă, de rândul acesta, şi pe el... • • • • •••• • Oamenii se îmbulzesc ca oile, bui* măcifi de somn: — „Ce-i, măi?... Ce s'a ‘ntâmplat?.. Unde arde?... Unde-i foc?..." Şi e o învălmăşeală, de nu se mai înţelege nimic. Niculiţă a rămas prostit, cu privirea pironită pe cadranul ceasor­nicului din „cancelaria” de-alătui. E ceasul patru, de dimineaţă... — „Care eşti ăla, mă, care scoli oa­menii, noaptea, din somn, urlă din uşa dormitorului „plotonierul-major” Gârneaţă Ion. Şi ochii lui de uliu se opresc asupra lui Niculiţă. — „Să trăiţi, domnule plotonier ţiâlbâie caporalul. „N-am vrut să­ să le spu­pun că peste u-un ceas are să su­sține.. deşteptarea!” Geer Patrick Visul lui Niculiţă Farmaciile d­e serviciu în noaptea de 31 August Al. Albini, Calea Victoriei 86, tel. 382/62; dr. A. Voitinovici, calea Vic­toriei 207, tel. 207/76; Gh. Dan, calea Griviţei 138; N. Wasserman, calea Moşilor 249, tel. 202/74; dr. Sefica C. Volceanu, 11 Iunie 49, tel. 33010; Arestiţa Bejan, Parcul Radorin 133, tel. 348/63; C. Hertzenberg, calea Văcăreşti 25; Sebastian Niţescu, Prel. B-dul Ferdinand 8; dr. Einhirn, str. Carol 19, tel. 302/88; Sterie Papiniui Cuza-Vodă 63; H. Caranica (Emil Belcot), B-dul Ferdinand 59. Din Curtea-de-Argeş Cu toporul, ca la câini Gh. D. Armeanu şi Ion Dumitru Luţan din corn. G°leşti, Argeş, cer­­tându-se cu consăteanul l°r Gheorghe V. Constantin, tot din acea comună, pentru nişte fân şi mere, la un mo­ment dat unul din ei a aplicat lui Gheorghe V. Constantin, o puternică lovitură de topor în cap, încât acesta transportat la spitalul din localitate spre internare, a murit pe drum, în căruţa care-l aducea la spital. Cada­­vrul a fost depus la morga spitalului local, unde din ordinul parchetului Argeş, i s’a făcut autopsia de către d. lt. doctor Căpu­escu, locţiitor de doctor primar al spitalului, în pre­zenţa d.luii poliţaiu D. I. Rădulescu. D. poliţaiu D. I. Rădulescu a tele­fona­t apoi postului de jandarmi Tig­­veni, pentru arestarea criminalilor cari au şi fost arestaţi imediat şi îna­intaţi parchetului Argeş cu actele dre­sate. Arestarea unui h©ţ Individul Ioan Coteanu, de fel din com. Babele, jud. Vlaşca, a fost arestat de poliţia locală, fiind găsit într’un autobuz, în trecere prin acest orsŞ. Numitul era urmărit de poliţia Govora pentru mai multe furturi şi a fost înaintat acestei poliţii pentru cer­cetare, permesă In seara zilei de 27 August societa­tea „Principele Mircea‘‘ filiala lo­cală de sub conducerea d-nei Irina Ionescu-Sânger, a dat în grădina Sânt Nicolă o frumoasă kermesă pentru ajutorarea copiilor săraci. ^Corespu^ Consfituirea Ligii Cultu­­rale, secţia Bucureşti Secţiunea Bucureşti a Ligii Culturale roagă pe toţi membri şi membrele cari doresc a lua parte la congresul anual ce va avea loc în zilele de 13 şi 14 Sep­tembrie 1931 la Focşani, să bine­voiască să ia parte la consfătui­rea ce va avea loc în ziua de 2 Sept. orele 7 seara în localul său din b-dul Schitu Măgureanu 1 Buc. când se vor face și înscrie­rile pentru participarea la con­gres 13.30 : Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Blanken­burg: Spre Primăvară _ marş; Gris­­toforo: Parfum de dragoste _ vals; Urbach: Piosul Bach _ fantezie ; Mascagni: Fantezie din opereta „Ca­valeria rusticană” ; Joh. Str­auss : Ziare de dimineaţă — vals. 19.00; Informaţiuni şi semnal o­rar. 19.10: Qchestra Radio; P. Lincke: Baiaderei­— intermezzo ; Morena : Suita Ucraineană pe teme din ope­rele lui Rubinstein; Ed. Esler: Se­­lecţiuni din opereta „Die geld'ne Meisterin”; P. Lincke: Muzică din opereta „Grigri”. • 20.00: D. Radu Boureanu: Poetul cu gâtul de sticlă. 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: D-l R. Sansalvadore R oboi: Händel: Concert. Th. Rogalsky : Suită. Th. Rogalsky: Suită. 21.30: D-l C. Gane: Vremuri ve­sele din cronicele noastre. 21.45: D-ra Valentina Creţoiu — canto: Arii de Mozart. 22.15: Muzică de cameră (D-ra Titi Fotino-piano, d-l Ionel Fotino­­violoncel și d-l Alex. Ghiul-vioară); C. Frank: Trio. STRAIN­AT­ATEA BELGRAD 11.35: Plăci. 12.45 : Concert. 19.30: Concert vocal. 21.50: Concert. 21.45: Concert. BUDAPESTA 9.55: Concert. 12 : Clopote și concert. 16: Pt. doamne. 17.30: Concert. 19.15: Concert. 20.20: Concert. RADIO Luni 31 Auust 1931. LANGENBERG 13.05: Concert 15.50: Pennru copii. 16.20: Pentru ti­neret. 17: Concert. 17: Patria ger­mană. 18.40: Penttru părinţi. 20 : Rolurile mari ale lui Caruso la plăci. 20.45: „Banii pe stradă” şi apoi con­cert. MILANO 17: Dans. 17.50: Ştiri. 19.20: Concert. 19.45: Dams. 20.54: „Maritiamo la suocera” comedie în­­tr un act 21.30: Muzică de cameră. 22.30: Dans. PRAGA 11.30: Plăci. 13.05: Con­­cert. 14: Plăci. Bursa. 14.30_16 : Concert 17.20: Plăci. 18.25: Emi­siune germană. 19.05: Cântece şi arii. 17.30: Cabaret. 20.30: Concert de flaut. .21: Concert 22.55: Muzică de dans. ROMA 17: Știri. 17.30—18.15: Con­cert vocal şi instrumentat 19.40 - Piesa, plăci. 20.30: On., presa, sport 21: Muzd­ă uşoară şi de dans . TOULOUSA 12.45—17.30: Con­­cert, presă, ştiri. 17.45_18.30: Con­cert. 18.45__19.30: Concert 19.30 : Presa, bursa ştiri. 19.45_22.30: Fes­tival. 22.45: „Die Herodias” operă de Massenet 23: Pt autori. 23.15: Pre­să, ştiri. 23.30: Ora autorilr. VARŞOVIA 11.58: Ora. Fanfara. 16: Plăci. 17.55: Plăci. 18: Muzică uşoară. 19: Diverse. 19.20: Plăci. 20.30: Concert. 22: Foileton. 22.30-24: Muzică de dans şi uşoară. VIENA 11.30: Plăci. 12.40—14: Plăci. 15.30: Ora. Timpul. Bursa. 15.50: Pentru doamne. 16: Concert. 18.15: Pentru copii. 20: Schlagere. 21: Muzică de cameră la flaut 21.50: Știri. Timpul, presă. 21.05: Concert aeral. Cadran Perversiunea, lui Vasile Lupu V. V« Urmărim cu interes colecţia de portrete pe care zilnic le publică d. G. Gane în „Epoca”: „Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe” — şi aştep­tăm adunarea Crăiţelor în sobor, în­­t­r’un volum . Intre timp, în foiletonul din nr. 770 cuprinzând biografia lui Mihaiu Ra­­c’nviţă, soţul Doamnei Ana,­­ am citit cu mirare următoarele: „­ta­­tăl său, Ion Racoviţă marele vornic, ţinea pe Anastasia, fiica lui Tom­a Cantacuzino, al cărui frate Iordachi era şi el cununat cu Vasile Lupu”. Cum nici a doua, nici a noua zi nu a apărut vre-o desmintire sun­­tem forţaţi să luăm rânduri­ o citate drept bune, şi, în consecinţă să a­tribuim Domnitorului Vasile Lupu nişte legături şi moravuri mai mult decât uşoare.. Mai nădăjduim într’o reabilitatorie etala, care să-l transforme in cumi­naţ­i cel puţin... Tânărul absolvent al Gonse vatoru. 'ui de Artă Dramat’rtt, care a repur­tat — sunt numai câţiva ani — un neuitat succes în rolul maimuţei din piesa cu „Maimuţa care vorbeş­­te alături de Iancovesecu—(şi care a­­curaa luptă să se afirme şi pe sum­nele Parisului) — -t trimis In ţară manuscrisul un-"» roman prin (para *»e) de inedit şi sensaţional. Publicat, ar fi cea de-a treia car*­te pusă de Sinod, la index. Deci, o carte de izbândă şi rapon. Colecţia celor cinci­spre­zece nu vrea a s o achiziţioneze ? Frozen Lei. A apărut No. 12 din încotro ? Revistă de informaţie şi critică politică, economică, artistică D. VIRGIL POTARCA IN HALAT Şl PAPUCI Alcoolizarea Româ­niei Mari NOUI Şl SENZAŢIO­NALE ISPRĂVI ALE D-LUI PRIM MINIS­TRU N. IORGA Numeroase informaţii şi can­­cărnuri politice, culise teatrale şi sportive. Caricaturi de Dra­­goş şi Anestin. 12 pagini ilustrate 5 Lei

Next