Curentul, octombrie 1931 (Anul 4, nr. 1321-1351)

1931-10-01 / nr. 1321

fi « ♦ # PHEVEDEHEA utcuniE­­KCKIK8 i.circna ce csigum.re sima rini imrtccu 1.0. 21 CAPITAL SOCIAL ILUI* UUIT LEI 10X00.000 — in Seria XII-a — Cupon No. 28 Cititorii zarului „Curentul“ rari vor strânge si trimite Socirtate.i de asigurare «Preve- erea- Str. Nicu Fdipes­u 'zi, 40 cupoane, voi prin gratuit •e polita de asigurare „C&piUii. trfc** Viata populara jcu amortis­­ment eu tragen lunari la sortii in canare de iei -a.lxo a Societam „PKfcvhUliREA“ cu care voi i artic.pa in mod gratuit la a zecea .___________ tragere de au­ortizare COCS UiK pacuha Arde lâră »um — fără miros — nu lasă cenușe Puterea calor că­ mînmum 0 LOu ca orii Tona Lei 2.100 pentru comenzi până la 3 tone .. .. 1.UVU pentru comenzi peste 3 tone frSEapfirtBfi imediatmâCÎI'U 8301 plumbu‘ţl cari trebuesc înapoiaţi COMENZILE SE PRIMESC LA: SOC, „D­bsKidiUit'iA _ Jn PETROL** Centrala sir U­ral nudisteanu ixo. 11 bis. Tel. 31' /12, 550/4­, 244/7o 144/.9 _____ Depozi tu Societatei: calea Uar­tei No. 38a — Tel. 3 c/iti Cronicadramatica Urmare din pag. 1-a versuî etnic Ia mijloacele sale de ixpresiune^ — surprinzând in ca­drul unei anecdote banale întreg ansamblul evenimentelor contini­­purape. Câa, — despuiat de acest inti­­nit decor, — romanul lui Tolstoi nu mai preţueşte prea mul't: eio'i­nvestirii — dominaţi ca şi Anna fCaremii de logica lor sensuală — d­ .par scrutaţi de un observator os­cace decât pentrucâ aaoru. Posedă ca nici un alt scriitor ge­nul detaliului caracteristic, in re­­alitate, insă, chiar dacă nu facem apel la Dostoievski pentru com­­paratiune, analiza psrchologică ste aci destul de slabă. Nici for­­de desagregare a realităţii. —­ităt de dominantă la Vogol, — nici caritabilul sadism al lui Ler­montov, nici minusculele compil­­atţiuni sentimentale ale lui Cehov nu complică desfăşurarea acestor destine, cu reacţiunile morale c­­ât de diverse. Cele două perechi puse in contrast, — căsnicia Anna arenin şi cuplul Levin-Kitty, —­ovedesc mai puţin consecinţele e­aste ale adulterului decât reac­­iunile contradictorii ale aceluias­entiment, — dragostea, — pe ca­­unele personagii o filtrează in funcţiunea lor socială, in vre­me ce altele o resimt cu inumita­­ta lor pură, de nici o prejudecă­ţi­ alterată.­­Deopartei­­invaziunea nunală a iubirii in sensibilitatea nei femei curate, posedată de imtlica inedită ca o somnambulă visul ei hipnotic ; de cealaltă arte, conspiraţiunea prejudecăţi­­or şi a hipocriziilor, sub ale că­­or presiuni se săvârşeşte lenta escompunere a dragostei vinova- Dar această candidă temă dr­­actică este in romanul lui ToT tot atât de artistic inundată de axul năvalnic al vieţii colective,­­ atât de intensă este violenţa ■mfesiuiiilor, şi atât de spontană ■enezia vitală a eroinei principa­­lneât personagiile par purtate luntrea unei inflexibile fatali­­tii, pe fluviul unei întregi epoci , ora palpită de veridic şi de au­ntie, — trezind parcă ecouri­ică nenăscute din imensităţile in­nile­tite de nechezăturile herghe­­iîor, scăpate din ţarcurile oame- lor şi ale civilizaţiei, înzestrat mai ales cu acest su­rvan dar de evocare colectivă.— este de mirare dacă Tolstoi preferat să recurgă la genul vo­­lanului, care pune la îndemâna­­tistului pasionat de m­ăraciniştii înetelor contradictorii mijloace o persuasiune pe cari nu i le pot­­oferi registrul de expresiune al ocnei. Din cele trei piese de tea­­u ale lui Tolstoi, — prima, „Roa­­ele insinu hun­i“, este o corne­le puerilă, — a doua, „Cadavrul­u‘‘, pare un tima. JHiterea întunericului", luată in cinci acte, este o me­­dramă populată cu un infanticid, otrăvire, câteva mărturii fa­lse, două sau trei adultere. Genul observaţiune al scriitorului nu­­putea găsi expresiunea ideală tiparul dialogului pur. Al corse­­cutivensu­milor teatrale îl să­­ăceau puterile creatoare. Este motivul pentru care un dramaturg termitent ca E. (iuh­uad, specia­­zat în intrigi scenice de factură ariziană, nu putea scoate din rom­lanul profetului dela Yasnaia­­d­iana o ,Mna Karenin" înzes­­ată cu complexa și vibranta însibilitate a eroinii adevărate, espuiate de numele lor rusești,c­ire le nimbează replicile într’o ureolă de vrajă poetic fanat p­­ersonagiite par angajate intri­­ventură destul de cotidiană și de telodramatică. Dacă piesa a pla­nt publicului dela premieră, este ssigur datorită inovatiunii d-lui­­. Mavrodi, care a ales acest pre­­ț pentru a naturaliza si în Tex­ul National metoda de­ la Vieux­­dlombier a lui Jacques Copeau, tre distribue în roluri insignic­­ite artişti de mâna întâia, pen4 u întregirea și echilibrarea ans­imbluhii. în rolul Annei Arcadievna. — spre paroxism, — insensibil des­compusă apoi In sufletul căpita­nului Wronsky, viril şi convingă­tor prezentat de d. N. Bălţăteanu. !). I. Manolescu a purtat cu o so­lemnă şi persuasivă tristeţă stră­vezia barbă a contelui Alexis Ka­renin. — d-rele Tant­zi Bogdan şi Tivilă God­eanu au avut apari­­ţiuni elegante şi fugit­­e. D-ra Tant­zi Economu a jucat rolul can­didei Kiriv cu o penibilă stângă­cie. — d-na Puia Ionescu şi-a pu­tut îngădui în planşetele matrimo­nialei DoPy obicinuita sa partidă de sughiţuri şi de suspine gutu­rale. Un ansamblu plin de convin­gere, — care a dovedit şi mult cu­raj pe câmpul de alergări, în clipa în care sa pomenit răsucit în văsduh de o tribună rotativă, ivârtită din bulamaci sub priviri­le spectatorilor pentru a ie sugera convingerea că Annei Karenin i-a venit ameţeală la prăbuşirea equ­­estrului ei amant. Ion Dimitrescu Cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL MARŢI, 29 SEPTEMBRIE In Român­a era 11 a. m. d­in ulti­­mele 24 de ore timpul a fost frumos: cerul s’a înseninat aproape in În­treagă­tară. Temperatura a crescut cu 2_8 gr., iar vântul a suflat din sectorul vestic. Presiunea a scăzut cu 2—7 a m.. La București-Pilaret ora 8 a. m. — Presiunea atmosferică 765 man. Vâr­ful dela Nord cu 1 m. p. s., cerul noros, nori cirus, temeratura 8 gr. umiditatea 65 la sută. Temperatu-.­­maximă din cursul zilei de eri 12 gr iar l­'mma de azi noate 2 gr. TIMPUL PROBABIL dela 29 I. 20 Septembrie 1931 ora 20. — Pre­siunea in crestere cu 1 la 3 m. m Cerul invariab­l, in Nordul tarei b­a mult acoerit. Timpul se va incălț­i u­şor temperaturile crescând cu 2 la 4 grade. Vânt slab de la N. V. Dimineaţa s­­­eara ceaţă uşoară. PERIS. 28 — Săp­tmâna trec­ută a încetat d­in viaţă tata Ştefania Ion !­it­i­a Niţu de 16 ani, din satul şi comuna Cocioc jud- lilov, care in ul­timu­l moment, a­ declarat părinţilor u­n moare din cauza tânărului U­tru perhon Ştefan zis Borcan din aceeaş comună Sesizându-se postul de jan­darmi şi parchetul de Ilfov, a fost trimis pentru cercetare medicul le­gist al jud. Ilfov, care a constatat că fata a murit din cauza că a fost si­­luită din partea susnumitului, pe vodevil tragic.Har­t­ani erau cu vitele pe câmp la pă­şune cu mai mulţi copii. Tânărul a dispărut şi este urmărit de postul de jandarmi respectiv­­Parchetul a în­cuviinţat înmormântarea. Rănire din răsbunare Locuitorul Gh­ D­trescu zis Sfar­­lic de 81 ani din com. Ţigfuneşt.i-lifoV d­ucându-se ieri pe la un lot al său «-ti trifoi, din marginea satului Lu­pft­ria com. Ţigăneşti şi găsind doi cai­ ai locuitorilor Gh. Neamţu şi Gh. Gh. Neamţu din acel sat, i-a­­m­puşcat. Păgubaşii l-au luat la bâtae şi cu mare greutate a fost scos din mâna lor, de către fiica sa Floarea Dui­­trei,fu de 30 ani care a tras cu un revolver asupra lor. Întâmplător tre­când prin apropiere patrula de jan­darmi călări­nari fac paza pe şo­seaua Naţională Bucureşti,Ploeşti au­ adus pe împricinaţi la postul de jandarmi local. Gh. Du­mitrescu a fost internat în spitalul Cocioc fiind grav natal. Acum , primăria şi postul de jan­darmi au intervenit să i se ridice arm­ia şi permisul de pori armă, ru­ta­u pe care trebuia să-l facă mai de mult. Epizootia de pestă por­cină şi holera păsărilor in comunele: Cocioc, Tâmăbeşti şi Ciofliceni mor porcii şi păsările. Autoriăţile în drept ar trebui să îs măsuri spre a fi Îngropate, fiindcă cea mai mare parte sunt aruncate pun şanţuri găinile sunt diiar spân­­na Mara Piloţii a trăit cu mten­­zurare prin copaci, poporul fiind în­­tate scenele dragostei călăuzite icredinţat că sperie boala si fuge. Fapte din Periș Moartă in urma siluirii Scrisori din Sinaia Hotărârile luate de efo­­rie, primărie şi „Amicii Sinaiei“ SINAIA. 29­ — Comisiunea per­manent, instituită de adunarea ge­nerală a Soc. „Amicii Sinaei pen­tru coordonarea lucrărilor de în­frumuseţare s’a întrunit în şedinţă ei I la ore e III dimineaţa în biroul eforiei din localitate. Au participat d-nii prof- dr- Mezincescu, prim e­­for, C. I­­lonescu, primarul oraşu­­­l, prof- dr- C- Andronescu, dele­gatul soc. „Amicii Sinaei” şi ing.­­• Sangeorgeanu, şeful eforiei din orasu! nostru­ In această şedinţă, în urma dis­­cutiunilor ce au urmat, s’a hotărât ca toate loturile vândute de eforie la periferia oraşu ui să fie schim­bate cu actele din centrul oraşului unde construcţiile se pot face mar­ttor Sch­i­bul se face numai între eforie şi pro­pne­rii loturilor plă­tite până azi­ Această măsură co­respunde interesului, punerii In a­­plicare a panului de sistematizare a oraşului, votat de curând de co­misa interimară. Apoi e'orla s’a oferit să pună la dispozitia tuturor, ne un preţ avantagios, materiahi’ necesar pentru construcţii de case­­î~Deasemeni s’a hotărât întocmirea unui plan şi a unui proect-deviz pentru canalizarea comp’ectă a vâei Casăriei mncno­e care se va începe în curând- Pentru acoperi­rea cheltueli­or acestei lucrări, vor fi impuși la contribuire, în raport cu imno-rt-nt?! terenurii’or, toţi ri­veranii ace’ei văi- Pentru ridicarea s­atuei Regelui Carol I, proecîată s’a decis să.se convoace toţi s'năenii pentru cons­tituirea unui comitet de InTativă. Această s4'te»e să fie ase­zată în fata parcului, d-nii primar si arhitect al comunei Paul Smă­­răndescu. au fost însărcinaţi să n­­menajere terenu' ne care r v^r largi prin exproprierea tineî port’u-ni ^i'1 oare Relativ la drumul până 'a anp'a e-indi-p'o deTn va'Pa T*-tî. neluî s’au­ luat măsuri ca ei să fie refăcut șî amenajat cu mijloacele de care dispune artorica'ea comu­­na'ă rentruca drumul să devie ca­­ros.:tii-în regpce privește împremrlotă­rîrea, ea se va face în curând însă nnru-î n-«’o-a rari nu sunt nrop­ te­­fari în ?!na'a rî au dreptuî. li se vor da toarne parcelate și trase do'a ’a sorti. JWlnÎRtefuî de îns* trucțîu ne a a­­m-nhat de4u­irea d-n«! Marla N. Un nu d»'ri 74--' «mi Sîna’a în n­ot­­fu­l a! doiea înî"ntaf la grăd'n’ta de co"U Mo. 1 de sub direcțiunea d-rei Lucia Burnea- Nie. Procesul Madnearu-Stelian Popesea din tilaj a fost amânat CLUJ. 28.­­ Azi urma să se judece la Cluj, procesul de calom­nie prin presă, intentat de d. V. Vîacgearu, d-lui Stelian Popesea, directorul „Universului", pentru un articol al acestuia. D. Mad­­gearu a sosit la Cluj în cursul zi­­ei de ieri. D. Stelian Popescu nu sa prezentat, in fata Tribunalului, i­ av. M. A. Popa, reprezentantul­­-lui Madgearu, a cerut să se con­state dacă d. Stelian Popescu a primit sau nu citapa trimisă d sale n 4 Septembrie, — când a pri­­m­it-o și d. Madgearu,­­ și dacă citatia i-a fost înmânată la timp atunci, să se libereze împotriva d-lui St. Popescu mandat de adu­cere. Tribunalul decide să se constate dacă d. St. Popescu a primit cita­ţia la timp, şi dacă da, atunci va cere aducerea d-lui St. Popescu Procesul a fost amânat. D. Madgearu a rămas la Cluj pentru a lua parte la sedinţa co­mitetului executiv partidului na­­ţional-ţărânesc. Azi d sa a avut o întrevedere cu­­ Iuliu Mar­iu, care se găseşte la Cluj. 0 taxes naşte 4 copii CONSTANŢA 28. — O curioasa naştere s’a produs in judeţul nostru. Femeia Paraschiva I. N. Gaidan din corn. Gârîiciu a dat naştere la patru gemeni, doi tăeţi şi dotă fete. Mama şi doi copii sunt sănâ­­oşi, ceilalţi doi au murit. AURENTUI Carnetul zilei Calendar Miercuri 30 Sept. 1331 Baloane de săpun ORT.: Sf. Părinte Origoare, episcopul Armeniei filați. CAT­: Sf. Je­on m- (Jaromé). ISR : 19 Tisii 5882 Sucoli (Căștile) ziua 5-a. liiUS.: 17 Gemadi­e!-Aver 1350-TEATRE NAȚIONAL, ora 8,30 seara: „Ana Karenin*. RE­LN& MARTA- ora 9 seara:­­Ade­vărul gol. goluţ”. VENTURA, ora 9 seara: »«Sasul slab”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Cântârcu­l din Sevilla", cu Ramon Novarro, Suzy Vernon, F­errette Can­tol. TRIANON: „Locotenentul surâzător'* cu Maurice Chevalier. SELECT: „Amantul de l a miezul nopţii'’ cu Jeanette MacDonald Şi Re­g­nald Denny* REGAL : Alteţa sa ordonă” ca Willy fii­sch şi Raele von Nagy. ROXY: „Cântăreţul din Sevilla” cu Ramon Novarro. VOX: „Locotenentul surâzător” cu Maurice Chevalier. FEMINA: „Fiul zeilor” ca Richard Barthermess­ BULEVARD PALACE: „Totul pen­tru un sărut” cu Jose Mojica. CORSO: ..Dezonorata’ cu Marlens Dietrich- OMNIA: Liane Bald şi Lucie English in .,Nebuniile Tinereţii” şi o com­plectare. LÎDO: „îngerul albastru” cu Mar­lene Dietrich şi Emil Janings-A. R- P- A. (Franklin): ,Iltima a­­ventură a Suzanei” cu Coleen Moore. A. R. P-­A­ (Episcopie?): „Păcatul unei femei frumoase” cu Marcela Albani, Walter Rita, etc. VOLTA BUZEŞTI: „Dezonorata” cu Marlene Dietrich. MARCONI: „Citadela din Varşovia”, film sonor şi cântat. Seara la orele 8—10 jum. teatru 3 acte. MARNA: „Viena, oraşul melodiei” şi trupa Pizone cu „.Foaie verde Majestic”. ROMA: „Gaucho” cu Douglas Fair­­bancks şi trupa Stamate. AMERICAN: „Fraţii Karamanzoti” cu Fit­­z Kortner. SPLENDID (calea Moşilor 290): „Fo­­cu­ de la operă” (Barcarola amoru­lui) vorbit şi cântat la limba ger­mană, complectă*] jurnal şi co­m­edie. DICHIU: „Tabu”, jurnal şi complec­tat. RA­HOVA: „Dezonorata” cu Marlene Dietrich. Victor Mac Lag­en şi tru­pa Groner şi Vasilache. TERRA: „Nathan şi Colin, frizeri a­­matori” şi „ Fantoma din Castel” cu Eddie Polo. P.EX: „Genera­lii” şi o comedie. BOGACIU: „Dragoste de f gan”. La Lne o completare sonoră. Ma­CELONIA-IEI: „Venea o moară pe Sire! ”. La fine o comedia-LEONARD: „Misterul gărzii negre”, film sonor. ILEANA (Luna-Park): „Soţie trădă­toare”, jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: „Mesagiu! morţii” cu­­Live Brook şi o completare LILIACUL IB-dul Ferdinand 82): „Băetana in smoking ’ cu Carmen Boni şi trupa Georgescu Iaşi-ŞERB­AN-VODĂ ,calea Şerban-Vodă 113). ..Melodia fericirii” şi teatru. BARCELONA: „Vulturul cenuşiu' Şi „La hotarul ţării sălbatece". LUC­FOR: „David Gelder” şi o com­­­pletare. — Ia­ca vrei să învăţăm, Iliuţ?'’.„ _ „Ştiu şi eu? La ce vreţi d voas­tră!"~ — ,.Păi,„ eu aş zice să mai facem vreo două probleme, la aritmetică. Iliuţ se scarpină, nehotărât In cap­— JL­ et dacă trebuie musai, om face"... Şi-şi scoate un caet soios şi un capăt de creion, pe carel ume­zeşte din când in când, băgându-i până in fundul gurii. Eu li dictez din gând, privind in tavanul ceardacu­lui : „Un ţăran recoltează de pe 5 hec­tare de pământ, 15.683 kilograme de grâu, pe care-l vinde cu 5,55 lei ki­logramul. Se întreabă: Cât a câştigat el, ştiind că arenda unui hectar de pământ este 600 de lei, iar celelalte cheltueli,­­ un loc, au fost de 1.983 lei, la fiecare hectar ?"* lliuţ îşi înseamnă datele problemii, privindu -mă cu coada ochiului. Se vede bine că-i munceşte ceva. _ „Ce-i, lliuţ __„Ni­ca, ci sâ fie! Dar tari mă tem că-i greşită".. — „Ce să fie­, greşită? _ problema asta, care mi­ aţi dat-o". Cu toate ci, la drept vorbind, fe­ciorul lui Istrati dela moară nu mi-e elev, decât in glumă, simt nevoia să­­mi menţin prestigiul meu de profe­sor. — nAscultă, Iliuţ, de când a ajuns oul să înveţe pe gu­na?"m — „De!"* „ „Gură mai puţină! Apucă­ te şi fă socoteala. Când m'oiu întoarce eu să fie gata!".. Şi plec prin curte, să văd cum le di mâncare la păsări.„ De la Teatrul Naţional Astăseară Miercuri 36 Sept. at. Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară piesa „Ana Karenin în aceiaşi Interpretare, în frunte cu d-na Maria Filotti şi d-nii Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu. „Noaptea regilor” capodopera lui Shakespeare, se va reprezenta la Teatrul Naţional, Luni 12 Oct. cit. • Primul matineu cu „Burghezul gen­tilom’' Je Möllere, are loc Duminică 4 Octombrie crt. Viitoarea conferinţă experimentală a Teatrului Naţional are loc în ziua de Duminică 18 Octombrie la ora la jura, dimineaţa, când­­ Ion Marin Sadoveanu, va vorbi despre „Miste­­rele şi teatrul medieval”. După vreo jumătate de oră, trec prin dreptul ceardacului. lliuţ stă foarte încruntat, cu capul rezemat in palmi. — „Ei, lliuţ, merge„ merge?"~ — „De!"„. „fi-* eşit rezultatul?’’^ — „De eşit o eşât el, da' nu prea — „Cum­, nu prea? Ori ţi-a eşit bine, ori nu ţi-a eşit". — „Ba, de bine, mi-a eşât prea bine, încă, da’.~ vorba ceia.- Departe scripca de iepure!'’... Atâtea reticenţe, mă intrighează Mă apropii de el, verificân­du-i cal­culele, din ochi. Toate „operaţiile sunt exacte şi efectuate in ordine. — ..Bravo, măi lliuţ, ştii că-i bi­ne?".. Chiar aşa trebuia să-ţi iasă. Că acel ţăran a câştigat. 74.140,Gă ierr lliuţ clatină din cap: — „Ar fi. el, bine, dacă n'ar fi problema greşită".. — „lat ii dai zor, cu­, greşată? Ia spune-mi şi mie, mă rog, unde vezi tu greşala?"I­lliuţ mi priveşte, cu sfială. Pe urmă, încurajat de atitudinea mea d intre timp i-am pus o mână pe umăr, mângâindu-1 amical , îşi umili piep­­tul şi-şi varsă tot năduhul: — „Apoi, mai intâi şi 'ntâi, că un ţăran nare cinci hectare şâ nici n’o avut... neam din neamul lui. Al doi­lea, că nu scoate el, câtu-i hăul, trei mii de kile la hectar. Ş al triilea, chiar sâ zăcem c ar scoate, nu-1 mai vinde el, cu cinci franci şâ jumătate, kila, măcar di s’ar pune şâ... cu susu­n gios!”_ Cafeaua combustibilă Criză, criză, criză... Criză la noi, criză in Anglia, criză in Brazilia... Acolo, pentru a face să mai creastă prețul cafelei, decăzut la arte rizi­­bile, cultivatorii au început să-l a­­runce în mare. Dar după câtva timp și-au dat seamă că pot utiliza mai judicios această cafea al cărei belşug a ajuns o catastrofală calmitate, au descoperit, anume, că aceste boabe uleioase pot constitui un excelent combustibil. Şi acum, în Brazilia, ibricele sunt ncălzite pe maşini în ale căror cup­toare ard târâşuri cu cafea­­„. Regrete tardive Zilele trecute, d. Franţois Poncet a înlocuit ca ambasador al Franţei la Berlin pe d. de Margerie, reche­­nat pentru a fi distribuit într'un pas­­mai puţin important. In ajunul sosirii noului ambasador, d. Bulow, se­­cretar de Stat al Reichului la depar­­tamentul Externelor, a fost primit de d. de Margerle, căruia s’a grăbit și-i exprime părerile sale de rău, cu pri­lejul despârţa . Vom regreta mult, d.nuie Amba­sador, de a nu vă mai avea printre noi”, — a început ministrul afaceri­lor străine. — Adevărat ? — ripostă d. de Mar­gerle... „Dar dacă aţi fi ţinut atâta să mă aveţi printre D-stră, nu aţi­­ a­vut decât să-mi fi pomenit despre Anschluss încă de acum cinci luni!... D. Kulow nu mai insistă in condo­leanţe pentru plenipotenţiari care nu fusese in stare sâ iniformeze guvernul său la vreme despre proectul Uniunii vamale, cunoscut la Paris graţie in­­formaţiunilor sosite de la Praga. Technică diplomatică Nimic nu se mai vinde mai bine decât ziarele franceze, la Geneva. In timpul sesiunii Societăţii Naţiunilor. A doua zi după discursul d-lui Grand­ insă, iu imposibil amatorilor sâ pună mâna pe un singur ziar francez la cetatea lui Calvin . A trecut dis de dimineaţă pe aici un domn mititel şi brun. — răspun­deau vânzătoarele de kioşcuri,­­ şi el a cumpărat toate gazetele fran­­c­eze. Pretutindeni, acelaş răspuns: mis­teriosul cumpărător era un domn mic de statură, viol, şi cu un uşor accent italian. Cine să fi fost misteriosul acapara­tor ?... Şi pentru ce tăinuite efecte diplomatice operase el această fruc­­tuoasă razzie ?... Medici români la Varşovia VARŞOVIA. 20. (flador).—La Var­şovia a sosit o misiune, alcătuită diin medici români: dr. Mihail Zolog con­fe­rențiar la Universitatea din Cluj ş •dr- Petru Vlad, medic şef al muni­cipiului Cluj şi dr­ Ion Cosma, tri­mişi aici de către­ Timu­dalia Rotofei­lor, pentru a studia oţrganizaţia sa­rdinia a Poloniei.­­ Oaspeţii români se vor truce şi În alte oraşe polone. Cărţi-Revist® „Cavalerii vertical”, roman de Io­nel Jianu şi Alexandru Bilciurescu va apare în editura „Naţionala S. Cior­nei”, într’o ediţie de lux, restrânsă la 3oo exemplare, numerotate, pe hâr­tie velină, cu ilustraţiuni de pictorul I. Anestin. Această ediţie va fi oferită spre subscriere unui număr restrâns de a­­matori bibliofili, şi nu se va pune în comerţ. Fiecare volum va purta numele subscriitorului cu menţiunea „Exem­plar special tipărit pentru....’’ Costul unui exemplar Ici­­oo. A apărut No. 16 din încotro! Revistă de informaţie şi critic. politică, economică, artistică cu următ­orul sumar: D. EREGCC1E IUNIAN Jfd HALA I* Sl PAPetii! Portret în mărime naturală CÂND SCADE LIRA SIBELINA... Un mister ! Baronul X eu­man NOTE DIN ULTIMA EXCTlR­SIE DUMINICALA A D-LUI IORGA Svotuirî, fapte, răfueli, culise politice, caricaturi de Dragot ?! Anestin ! 12 ppvtrl l'uttrnte 5 Lei Lecţia de aritmetici CADRAN Geer Patrick Farmacil­e­th serviciu Capricii princiare Publicul nostru a fost la vreme in­format despre năzdrăvana îndărătni­cie cu care a vestit veacului princi­pele Lennart, nepotul regelui Gustav al Suediei, că persistă în hotărârea sa de a se căsători cu d.ra Karin Niss Wandt, fiica unui negustor plebeu. Toate refuzurile de încuviinţare ale Suveranului, pare-se, au rămas inutile. Principele Lennart, care a ajuns la vârsta de 22 ani, anunţă astăzi că s’a decis să treacă peste acest veto domnesc, şi să desăvârşească meza­lianţa atât de îndelung premeditată. Acum două zile s'a întors la Stock­holm dela Universitatea germană in care şi-a terminat studiile agronomi­ce şi a şi închiriat apartamentul in •care va locui cu viitoarea sa soţie, in­ Sin 30 împotriva disciplinei care impune , „ . , ,, , mlădiţelor domneşti să facă din bl Ai Kum­ornicki, calea Victoriei 86 i“ , l .c.___._I-i- i*, tel. 331/'4a ■ Al Roşu (la Galen), cal. Gr­ivitei 74 bel .T-4/31i V M- Uirma­­iii’biu, cal Rahovei 60 . C. Vaiem, calea Dorobanţilor 17 . 1 Vespiem­a­­nu, calea Sorban Vodă 47 ; Stefan l­ornea iM Grunhamni), cal. Vă fl­it şti S3 . kvlampm Gheorghiu, cal. 13 Septembrie 2, lei 30(502 , Mana Miculescu-S'Anescu, U-dul Rac­he 31. Al Oneleanu (Farm Flora) s'.ia la dată unui avocat locatar o scrisoare nele public principaa lor fericire pri­vată. — prinţul Lennart foloseşte prestigiul său public pentru exaltarea micilor voluptăţi particulare. Şi va veni, odată, şi ziua regretelor... urgentă. Adaogară un bacşiş imp­or­­tant, pe care femeea îl încasă voioasă înainte de a urca scările etajelo­r. Deschizând însă plicul, avocatul în­­­remeni când citi următoarele rân­duri laconice: „Puteţi expedia pe portăreasă »P­­oapoi, findcă noi ne.am servit. Şi într'adevâr, coborând, biata fe­­mee îşi găsi garderobul spart şi de. t'-m­ol 41 tel 368/13. I Feingold, sir Ilegală 3 tel 320'16 . Al Lotst, sir. Pr Felix­­57 , Gh Gavnlcu, şos. Pan­­telinon 221. Umoriştii furtului Zilele trecute, la poarta unui mare imobil parizian, doi tineri se prezen­tau portăresei, rugând-o sâ remită în Freeni acadam­snt f­or: 121 7CC gs8 Stapleurisn 350 pt ii a­­ Itms valizat, în camera pustie din care in-203 ii i, „ 3 -- genioșii hoți dispăruseră fi Pi pp REPERTORIUL TEATRELOR Ppfa S Septembrie m 4 Octombrie 1931 ZIlLLE OPEriA POMANA MtRLURl JTI Prinţul Igor ViNE'R ( ai men SAMBA IA T o s c a DUMINICA Prințul Igor I. NATIO­NAL T. RhUlNA MA IA T. VENTURA Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Puiul de lup Burghezul gentilom Ana Karenin C­hemarea codru­ri Burghezul gentilom Sa­to mortale Adevărul gol, goluţ Adevărul gol, goluţ Salto mortale Adevărul gol, goluţ Burghezul gentiom Ana Karen­n Adevărul gol, goluţ Sexul slab Hoţul Sexul slab Sexul s­ab Hoţul Hoţul Sexul slab Joi 1 Octombrie IS31 ­ RACARU CEL MAI EN VOGUE LOCAL DE SEARA Sală complect transformată şi adaptată celor mai moderne cerinţă i.esi urant­­­e primul roing Discuril chsîstian secondat de jazzul arg-n in WILY-CQLEA­­EALGEML concertează toata noap­ea.— Dans CALEA GRIVITEI £4.- Tel. 3€/3&6 RADIO Hi­riari 30 Sept. 1831 391 m. BUCURI1ŞTI 13: Muzna colară (plăci de gra m­utun)-13.30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de eferte, cota tipilor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muznă uşoară (plăci de gra molin,­ la: Orchestra Radio: Muzică va­riată şi românească­lu­­tufui uiuţ­uiu, meteorul şi sem­­nat orar-10-10: Orchestra Radio: Continua­rea concertului. 20. U hm. Bucuţă: Institutul So­ini Român. 20.20: Muzică de orchestră (plăci de gratuo­oni-20.40- D­na Marilena Brăneşli. can­to Mozart: Arie din „Răpirea din Serai ’. Gounod: Mireille. An­elă. Bol­govan: Toarce putică. Bulgovan: Noe turnă- Popescu Brăneşli: Frunzuliţă salbă moale (pruna audiţie)­. 21. 1­. S- Seidmann, Saxofon : Mu­zică modernă-21.20. U. Lin. Ciomac: Cronică mu­zicală. 21.45. D I­adislau Bonis, violină Livcovici: Dans rustic. Licopin-Krei­ster: Mazurka- Granados-Kres­ler: Dans spaniol.. Falla-Kreisler: Dam spaniol. 22,15: D-l Georges-Ciolac, piano. Schubert: Wanderer pha nlasie, op. !&• Grahdois: La maja el le rusignol ubn GoyescasV.’Albeniz: Navarra. 22.45: informaţiuni. SIR­AIN AT­ATE A BF.l.GRAD. 11.35. P .4n. 12 45. Con­ceil. 16: Plăci. 17,30: Concert. 70.SO: Comert european dela Berlin. BUDAPESTA. 2­0,15: Concert. 12: Clopule și concert. 15,30: Curs de vioară. 17,30: Concert. 18,30: Trans­misiune Italiană. ID: Le­ilula- 1D.3-1: Cântece ungaru. 20,30: Concert eu­ropean dela Berlin. 22.15: Concert. 22,4­5: Plăci-LA.MILMILRG, 7,05-8: Plăci. 10,30: Știri- Ura. 10,40: Plăci. 12 : Plăci, vieln­ea. 13.05—14,30: Collm­etri- 15,50: Pt. copii- 17: Comerț. 13,40: Luni. 13,15: Cont. 20,30: Con­cert european din Berlin și m­uzică nod ui na. 23,30—1,30: Concert nou­lui n. MILANO. 17: Dans. 17,10: Plăci lb. suri. 10.40: Suri- 10,41: Dana. 10.45: „Regina cinematografului” •» pe re IA de Un­beiT. PRAUA. 11.50: Plăci- 12,30: Con­cert- l-l: Plăci. Bursa. 14.30-itfi Concert. 17,10-1/.45: Plăci. 13,25 : Lrmsiune germană. 20,30 - 22: Con­­cert european. 21—22: Ura, presă, .­port. luLLOUSE. 12,45-17,45: Cunc^­le, ştiri, presă- 18: Jazz. 18,15—10.ari. Muzică, plăci, bursă. 10,45—21­.„OS Festival. 22,50- 23,30: Presă. câni®, ce, ştiri. VARŞOVIA. 16: Pt. copii. 16,30 : Plăci. 17.15: Plăci. 18: Concert. 19: Diverse. 10.25: Foileton- 20: Presă, știri. 20,10: Sport. in.60: C­oncert eu­ rupeam 22.15: Presă-VILNA, 11.30: Concert. 13: Ora, Timpul- Știri. 13,10—14: Plă­i, 16.30 Ora, vremea, bursa. 15 15: Pt- 'gos­podine. In­: P­ ăci. 17,16: Cotii. 18: Conf. 18,25: Conf. 19,20: Or­a, vre­mea. 1930: Muzică simfonică da Jazz- 19.30: „Binder Rain”. iORJOl Com­ert european. 22 30: Concert. ROMA, 17.30-18.15: Concert­. 20.1­5: l’lăci. 20 30: Știri* 20.33: E­misiiune medicală. 21. ..Noma­d* Bellini.

Next