Curentul, octombrie 1931 (Anul 4, nr. 1321-1351)
1931-10-01 / nr. 1321
fi « ♦ # PHEVEDEHEA utcuniEKCKIK8 i.circna ce csigum.re sima rini imrtccu 1.0. 21 CAPITAL SOCIAL ILUI* UUIT LEI 10X00.000 — in Seria XII-a — Cupon No. 28 Cititorii zarului „Curentul“ rari vor strânge si trimite Socirtate.i de asigurare «Preve- erea- Str. Nicu Fdipesu 'zi, 40 cupoane, voi prin gratuit •e polita de asigurare „C&piUii. trfc** Viata populara jcu amortisment eu tragen lunari la sortii in canare de iei -a.lxo a Societam „PKfcvhUliREA“ cu care voi i artic.pa in mod gratuit la a zecea .___________ tragere de auortizare COCS UiK pacuha Arde lâră »um — fără miros — nu lasă cenușe Puterea calor că mînmum 0 LOu ca orii Tona Lei 2.100 pentru comenzi până la 3 tone .. .. 1.UVU pentru comenzi peste 3 tone frSEapfirtBfi imediatmâCÎI'U 8301 plumbu‘ţl cari trebuesc înapoiaţi COMENZILE SE PRIMESC LA: SOC, „DbsKidiUit'iA _ Jn PETROL** Centrala sir Ural nudisteanu ixo. 11 bis. Tel. 31' /12, 550/4, 244/7o 144/.9 _____ Depozi tu Societatei: calea Uartei No. 38a — Tel. 3 c/iti Cronicadramatica Urmare din pag. 1-a versuî etnic Ia mijloacele sale de ixpresiune^ — surprinzând in cadrul unei anecdote banale întreg ansamblul evenimentelor continipurape. Câa, — despuiat de acest intinit decor, — romanul lui Tolstoi nu mai preţueşte prea mul't: eio'investirii — dominaţi ca şi Anna fCaremii de logica lor sensuală — d .par scrutaţi de un observator oscace decât pentrucâ aaoru. Posedă ca nici un alt scriitor genul detaliului caracteristic, in realitate, insă, chiar dacă nu facem apel la Dostoievski pentru comparatiune, analiza psrchologică ste aci destul de slabă. Nici forde desagregare a realităţii. —ităt de dominantă la Vogol, — nici caritabilul sadism al lui Lermontov, nici minusculele compilatţiuni sentimentale ale lui Cehov nu complică desfăşurarea acestor destine, cu reacţiunile morale cât de diverse. Cele două perechi puse in contrast, — căsnicia Anna arenin şi cuplul Levin-Kitty, —ovedesc mai puţin consecinţele easte ale adulterului decât reaciunile contradictorii ale aceluiasentiment, — dragostea, — pe caunele personagii o filtrează in funcţiunea lor socială, in vreme ce altele o resimt cu inumitata lor pură, de nici o prejudecăţi alterată.Deoparteiinvaziunea nunală a iubirii in sensibilitatea nei femei curate, posedată de imtlica inedită ca o somnambulă visul ei hipnotic ; de cealaltă arte, conspiraţiunea prejudecăţior şi a hipocriziilor, sub ale căor presiuni se săvârşeşte lenta escompunere a dragostei vinova- Dar această candidă temă dractică este in romanul lui ToT tot atât de artistic inundată de axul năvalnic al vieţii colective, atât de intensă este violenţa ■mfesiuiiilor, şi atât de spontană ■enezia vitală a eroinei principalneât personagiile par purtate luntrea unei inflexibile fatalitii, pe fluviul unei întregi epoci , ora palpită de veridic şi de auntie, — trezind parcă ecouriică nenăscute din imensităţile inniletite de nechezăturile hergheiîor, scăpate din ţarcurile oame- lor şi ale civilizaţiei, înzestrat mai ales cu acest survan dar de evocare colectivă.— este de mirare dacă Tolstoi preferat să recurgă la genul volanului, care pune la îndemânatistului pasionat de măraciniştii înetelor contradictorii mijloace o persuasiune pe cari nu i le potoferi registrul de expresiune al ocnei. Din cele trei piese de teau ale lui Tolstoi, — prima, „Roaele insinu huni“, este o cornele puerilă, — a doua, „Cadavrulu‘‘, pare un tima. JHiterea întunericului", luată in cinci acte, este o medramă populată cu un infanticid, otrăvire, câteva mărturii false, două sau trei adultere. Genul observaţiune al scriitorului nuputea găsi expresiunea ideală tiparul dialogului pur. Al corsecutivensumilor teatrale îl săăceau puterile creatoare. Este motivul pentru care un dramaturg termitent ca E. (iuhuad, speciazat în intrigi scenice de factură ariziană, nu putea scoate din romlanul profetului dela Yasnaiadiana o ,Mna Karenin" înzesată cu complexa și vibranta însibilitate a eroinii adevărate, espuiate de numele lor rusești,cire le nimbează replicile într’o ureolă de vrajă poetic fanat personagiite par angajate intriventură destul de cotidiană și de telodramatică. Dacă piesa a plant publicului dela premieră, este ssigur datorită inovatiunii d-lui. Mavrodi, care a ales acest preț pentru a naturaliza si în Texul National metoda de la Vieuxdlombier a lui Jacques Copeau, tre distribue în roluri insignicite artişti de mâna întâia, pen4 u întregirea și echilibrarea ansimbluhii. în rolul Annei Arcadievna. — spre paroxism, — insensibil descompusă apoi In sufletul căpitanului Wronsky, viril şi convingător prezentat de d. N. Bălţăteanu. !). I. Manolescu a purtat cu o solemnă şi persuasivă tristeţă străvezia barbă a contelui Alexis Karenin. — d-rele Tantzi Bogdan şi Tivilă Godeanu au avut apariţiuni elegante şi fugite. D-ra Tantzi Economu a jucat rolul candidei Kiriv cu o penibilă stângăcie. — d-na Puia Ionescu şi-a putut îngădui în planşetele matrimonialei DoPy obicinuita sa partidă de sughiţuri şi de suspine guturale. Un ansamblu plin de convingere, — care a dovedit şi mult curaj pe câmpul de alergări, în clipa în care sa pomenit răsucit în văsduh de o tribună rotativă, ivârtită din bulamaci sub privirile spectatorilor pentru a ie sugera convingerea că Annei Karenin i-a venit ameţeală la prăbuşirea equestrului ei amant. Ion Dimitrescu Cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL MARŢI, 29 SEPTEMBRIE In Româna era 11 a. m. din ultimele 24 de ore timpul a fost frumos: cerul s’a înseninat aproape in Întreagătară. Temperatura a crescut cu 2_8 gr., iar vântul a suflat din sectorul vestic. Presiunea a scăzut cu 2—7 a m.. La București-Pilaret ora 8 a. m. — Presiunea atmosferică 765 man. Vârful dela Nord cu 1 m. p. s., cerul noros, nori cirus, temeratura 8 gr. umiditatea 65 la sută. Temperatu-.maximă din cursul zilei de eri 12 gr iar l'mma de azi noate 2 gr. TIMPUL PROBABIL dela 29 I. 20 Septembrie 1931 ora 20. — Presiunea in crestere cu 1 la 3 m. m Cerul invariabl, in Nordul tarei ba mult acoerit. Timpul se va incălți uşor temperaturile crescând cu 2 la 4 grade. Vânt slab de la N. V. Dimineaţa seara ceaţă uşoară. PERIS. 28 — Săptmâna trecută a încetat din viaţă tata Ştefania Ion !itia Niţu de 16 ani, din satul şi comuna Cocioc jud- lilov, care in ultimul moment, a declarat părinţilor un moare din cauza tânărului Utru perhon Ştefan zis Borcan din aceeaş comună Sesizându-se postul de jandarmi şi parchetul de Ilfov, a fost trimis pentru cercetare medicul legist al jud. Ilfov, care a constatat că fata a murit din cauza că a fost siluită din partea susnumitului, pe vodevil tragic.Hartani erau cu vitele pe câmp la păşune cu mai mulţi copii. Tânărul a dispărut şi este urmărit de postul de jandarmi respectivParchetul a încuviinţat înmormântarea. Rănire din răsbunare Locuitorul Gh Dtrescu zis Sfarlic de 81 ani din com. Ţigfuneşt.i-lifoV ducându-se ieri pe la un lot al său «-ti trifoi, din marginea satului Lupftria com. Ţigăneşti şi găsind doi cai ai locuitorilor Gh. Neamţu şi Gh. Gh. Neamţu din acel sat, i-ampuşcat. Păgubaşii l-au luat la bâtae şi cu mare greutate a fost scos din mâna lor, de către fiica sa Floarea Duitrei,fu de 30 ani care a tras cu un revolver asupra lor. Întâmplător trecând prin apropiere patrula de jandarmi călărinari fac paza pe şoseaua Naţională Bucureşti,Ploeşti au adus pe împricinaţi la postul de jandarmi local. Gh. Dumitrescu a fost internat în spitalul Cocioc fiind grav natal. Acum , primăria şi postul de jandarmi au intervenit să i se ridice armia şi permisul de pori armă, rutau pe care trebuia să-l facă mai de mult. Epizootia de pestă porcină şi holera păsărilor in comunele: Cocioc, Tâmăbeşti şi Ciofliceni mor porcii şi păsările. Autoriăţile în drept ar trebui să îs măsuri spre a fi Îngropate, fiindcă cea mai mare parte sunt aruncate pun şanţuri găinile sunt diiar spânna Mara Piloţii a trăit cu mtenzurare prin copaci, poporul fiind întate scenele dragostei călăuzite icredinţat că sperie boala si fuge. Fapte din Periș Moartă in urma siluirii Scrisori din Sinaia Hotărârile luate de eforie, primărie şi „Amicii Sinaiei“ SINAIA. 29 — Comisiunea permanent, instituită de adunarea generală a Soc. „Amicii Sinaei pentru coordonarea lucrărilor de înfrumuseţare s’a întrunit în şedinţă ei I la ore e III dimineaţa în biroul eforiei din localitate. Au participat d-nii prof- dr- Mezincescu, prim efor, C. Ilonescu, primarul oraşul, prof- dr- C- Andronescu, delegatul soc. „Amicii Sinaei” şi ing.• Sangeorgeanu, şeful eforiei din orasu! nostru In această şedinţă, în urma discutiunilor ce au urmat, s’a hotărât ca toate loturile vândute de eforie la periferia oraşu ui să fie schimbate cu actele din centrul oraşului unde construcţiile se pot face marttor Schibul se face numai între eforie şi propnerii loturilor plătite până azi Această măsură corespunde interesului, punerii In aplicare a panului de sistematizare a oraşului, votat de curând de comisa interimară. Apoi e'orla s’a oferit să pună la dispozitia tuturor, ne un preţ avantagios, materiahi’ necesar pentru construcţii de caseî~Deasemeni s’a hotărât întocmirea unui plan şi a unui proect-deviz pentru canalizarea comp’ectă a vâei Casăriei mncnoe care se va începe în curând- Pentru acoperirea cheltuelior acestei lucrări, vor fi impuși la contribuire, în raport cu imno-rt-nt?! terenurii’or, toţi riveranii ace’ei văi- Pentru ridicarea satuei Regelui Carol I, proecîată s’a decis să.se convoace toţi s'năenii pentru constituirea unui comitet de InTativă. Această s4'te»e să fie asezată în fata parcului, d-nii primar si arhitect al comunei Paul Smărăndescu. au fost însărcinaţi să nmenajere terenu' ne care r v^r largi prin exproprierea tineî port’u-ni ^i'1 oare Relativ la drumul până 'a anp'a e-indi-p'o deTn va'Pa T*-tî. neluî s’au luat măsuri ca ei să fie refăcut șî amenajat cu mijloacele de care dispune artorica'ea comuna'ă rentruca drumul să devie caros.:tii-în regpce privește împremrlotărîrea, ea se va face în curând însă nnru-î n-«’o-a rari nu sunt nrop tefari în ?!na'a rî au dreptuî. li se vor da toarne parcelate și trase do'a ’a sorti. JWlnÎRtefuî de îns* trucțîu ne a am-nhat de4uirea d-n«! Marla N. Un nu d»'ri 74--' «mi Sîna’a în notful a! doiea înî"ntaf la grăd'n’ta de co"U Mo. 1 de sub direcțiunea d-rei Lucia Burnea- Nie. Procesul Madnearu-Stelian Popesea din tilaj a fost amânat CLUJ. 28. Azi urma să se judece la Cluj, procesul de calomnie prin presă, intentat de d. V. Vîacgearu, d-lui Stelian Popesea, directorul „Universului", pentru un articol al acestuia. D. Madgearu a sosit la Cluj în cursul ziei de ieri. D. Stelian Popescu nu sa prezentat, in fata Tribunalului, i av. M. A. Popa, reprezentantul-lui Madgearu, a cerut să se constate dacă d. Stelian Popescu a primit sau nu citapa trimisă d sale n 4 Septembrie, — când a primit-o și d. Madgearu, și dacă citatia i-a fost înmânată la timp atunci, să se libereze împotriva d-lui St. Popescu mandat de aducere. Tribunalul decide să se constate dacă d. St. Popescu a primit citaţia la timp, şi dacă da, atunci va cere aducerea d-lui St. Popescu Procesul a fost amânat. D. Madgearu a rămas la Cluj pentru a lua parte la sedinţa comitetului executiv partidului naţional-ţărânesc. Azi d sa a avut o întrevedere cu Iuliu Mariu, care se găseşte la Cluj. 0 taxes naşte 4 copii CONSTANŢA 28. — O curioasa naştere s’a produs in judeţul nostru. Femeia Paraschiva I. N. Gaidan din corn. Gârîiciu a dat naştere la patru gemeni, doi tăeţi şi dotă fete. Mama şi doi copii sunt sănâoşi, ceilalţi doi au murit. AURENTUI Carnetul zilei Calendar Miercuri 30 Sept. 1331 Baloane de săpun ORT.: Sf. Părinte Origoare, episcopul Armeniei filați. CAT: Sf. Jeon m- (Jaromé). ISR : 19 Tisii 5882 Sucoli (Căștile) ziua 5-a. liiUS.: 17 Gemadie!-Aver 1350-TEATRE NAȚIONAL, ora 8,30 seara: „Ana Karenin*. RELN& MARTA- ora 9 seara:Adevărul gol. goluţ”. VENTURA, ora 9 seara: »«Sasul slab”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Cântârcul din Sevilla", cu Ramon Novarro, Suzy Vernon, Ferrette Cantol. TRIANON: „Locotenentul surâzător'* cu Maurice Chevalier. SELECT: „Amantul de l a miezul nopţii'’ cu Jeanette MacDonald Şi Regnald Denny* REGAL : Alteţa sa ordonă” ca Willy fiisch şi Raele von Nagy. ROXY: „Cântăreţul din Sevilla” cu Ramon Novarro. VOX: „Locotenentul surâzător” cu Maurice Chevalier. FEMINA: „Fiul zeilor” ca Richard Barthermess BULEVARD PALACE: „Totul pentru un sărut” cu Jose Mojica. CORSO: ..Dezonorata’ cu Marlens Dietrich- OMNIA: Liane Bald şi Lucie English in .,Nebuniile Tinereţii” şi o complectare. LÎDO: „îngerul albastru” cu Marlene Dietrich şi Emil Janings-A. R- P- A. (Franklin): ,Iltima aventură a Suzanei” cu Coleen Moore. A. R. P-A (Episcopie?): „Păcatul unei femei frumoase” cu Marcela Albani, Walter Rita, etc. VOLTA BUZEŞTI: „Dezonorata” cu Marlene Dietrich. MARCONI: „Citadela din Varşovia”, film sonor şi cântat. Seara la orele 8—10 jum. teatru 3 acte. MARNA: „Viena, oraşul melodiei” şi trupa Pizone cu „.Foaie verde Majestic”. ROMA: „Gaucho” cu Douglas Fairbancks şi trupa Stamate. AMERICAN: „Fraţii Karamanzoti” cu Fitz Kortner. SPLENDID (calea Moşilor 290): „Focu de la operă” (Barcarola amorului) vorbit şi cântat la limba germană, complectă*] jurnal şi comedie. DICHIU: „Tabu”, jurnal şi complectat. RAHOVA: „Dezonorata” cu Marlene Dietrich. Victor Mac Lagen şi trupa Groner şi Vasilache. TERRA: „Nathan şi Colin, frizeri amatori” şi „ Fantoma din Castel” cu Eddie Polo. P.EX: „Generalii” şi o comedie. BOGACIU: „Dragoste de f gan”. La Lne o completare sonoră. MaCELONIA-IEI: „Venea o moară pe Sire! ”. La fine o comedia-LEONARD: „Misterul gărzii negre”, film sonor. ILEANA (Luna-Park): „Soţie trădătoare”, jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: „Mesagiu! morţii” cuLive Brook şi o completare LILIACUL IB-dul Ferdinand 82): „Băetana in smoking ’ cu Carmen Boni şi trupa Georgescu Iaşi-ŞERBAN-VODĂ ,calea Şerban-Vodă 113). ..Melodia fericirii” şi teatru. BARCELONA: „Vulturul cenuşiu' Şi „La hotarul ţării sălbatece". LUCFOR: „David Gelder” şi o completare. — Iaca vrei să învăţăm, Iliuţ?'’.„ _ „Ştiu şi eu? La ce vreţi d voastră!"~ — ,.Păi,„ eu aş zice să mai facem vreo două probleme, la aritmetică. Iliuţ se scarpină, nehotărât In cap— JL et dacă trebuie musai, om face"... Şi-şi scoate un caet soios şi un capăt de creion, pe carel umezeşte din când in când, băgându-i până in fundul gurii. Eu li dictez din gând, privind in tavanul ceardacului : „Un ţăran recoltează de pe 5 hectare de pământ, 15.683 kilograme de grâu, pe care-l vinde cu 5,55 lei kilogramul. Se întreabă: Cât a câştigat el, ştiind că arenda unui hectar de pământ este 600 de lei, iar celelalte cheltueli, un loc, au fost de 1.983 lei, la fiecare hectar ?"* lliuţ îşi înseamnă datele problemii, privindu -mă cu coada ochiului. Se vede bine că-i munceşte ceva. _ „Ce-i, lliuţ __„Nica, ci sâ fie! Dar tari mă tem că-i greşită".. — „Ce să fie, greşită? _ problema asta, care mi aţi dat-o". Cu toate ci, la drept vorbind, feciorul lui Istrati dela moară nu mi-e elev, decât in glumă, simt nevoia sămi menţin prestigiul meu de profesor. — nAscultă, Iliuţ, de când a ajuns oul să înveţe pe guna?"m — „De!"* „ „Gură mai puţină! Apucă te şi fă socoteala. Când m'oiu întoarce eu să fie gata!".. Şi plec prin curte, să văd cum le di mâncare la păsări.„ De la Teatrul Naţional Astăseară Miercuri 36 Sept. at. Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară piesa „Ana Karenin în aceiaşi Interpretare, în frunte cu d-na Maria Filotti şi d-nii Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu. „Noaptea regilor” capodopera lui Shakespeare, se va reprezenta la Teatrul Naţional, Luni 12 Oct. cit. • Primul matineu cu „Burghezul gentilom’' Je Möllere, are loc Duminică 4 Octombrie crt. Viitoarea conferinţă experimentală a Teatrului Naţional are loc în ziua de Duminică 18 Octombrie la ora la jura, dimineaţa, când Ion Marin Sadoveanu, va vorbi despre „Misterele şi teatrul medieval”. După vreo jumătate de oră, trec prin dreptul ceardacului. lliuţ stă foarte încruntat, cu capul rezemat in palmi. — „Ei, lliuţ, merge„ merge?"~ — „De!"„. „fi-* eşit rezultatul?’’^ — „De eşit o eşât el, da' nu prea — „Cum, nu prea? Ori ţi-a eşit bine, ori nu ţi-a eşit". — „Ba, de bine, mi-a eşât prea bine, încă, da’.~ vorba ceia.- Departe scripca de iepure!'’... Atâtea reticenţe, mă intrighează Mă apropii de el, verificându-i calculele, din ochi. Toate „operaţiile sunt exacte şi efectuate in ordine. — ..Bravo, măi lliuţ, ştii că-i bine?".. Chiar aşa trebuia să-ţi iasă. Că acel ţăran a câştigat. 74.140,Gă ierr lliuţ clatină din cap: — „Ar fi. el, bine, dacă n'ar fi problema greşită".. — „lat ii dai zor, cu, greşată? Ia spune-mi şi mie, mă rog, unde vezi tu greşala?"Illiuţ mi priveşte, cu sfială. Pe urmă, încurajat de atitudinea mea d intre timp i-am pus o mână pe umăr, mângâindu-1 amical , îşi umili pieptul şi-şi varsă tot năduhul: — „Apoi, mai intâi şi 'ntâi, că un ţăran nare cinci hectare şâ nici n’o avut... neam din neamul lui. Al doilea, că nu scoate el, câtu-i hăul, trei mii de kile la hectar. Ş al triilea, chiar sâ zăcem c ar scoate, nu-1 mai vinde el, cu cinci franci şâ jumătate, kila, măcar di s’ar pune şâ... cu susun gios!”_ Cafeaua combustibilă Criză, criză, criză... Criză la noi, criză in Anglia, criză in Brazilia... Acolo, pentru a face să mai creastă prețul cafelei, decăzut la arte rizibile, cultivatorii au început să-l arunce în mare. Dar după câtva timp și-au dat seamă că pot utiliza mai judicios această cafea al cărei belşug a ajuns o catastrofală calmitate, au descoperit, anume, că aceste boabe uleioase pot constitui un excelent combustibil. Şi acum, în Brazilia, ibricele sunt ncălzite pe maşini în ale căror cuptoare ard târâşuri cu cafea„. Regrete tardive Zilele trecute, d. Franţois Poncet a înlocuit ca ambasador al Franţei la Berlin pe d. de Margerie, rechenat pentru a fi distribuit într'un pasmai puţin important. In ajunul sosirii noului ambasador, d. Bulow, secretar de Stat al Reichului la departamentul Externelor, a fost primit de d. de Margerle, căruia s’a grăbit și-i exprime părerile sale de rău, cu prilejul despârţa . Vom regreta mult, d.nuie Ambasador, de a nu vă mai avea printre noi”, — a început ministrul afacerilor străine. — Adevărat ? — ripostă d. de Margerle... „Dar dacă aţi fi ţinut atâta să mă aveţi printre D-stră, nu aţi avut decât să-mi fi pomenit despre Anschluss încă de acum cinci luni!... D. Kulow nu mai insistă in condoleanţe pentru plenipotenţiari care nu fusese in stare sâ iniformeze guvernul său la vreme despre proectul Uniunii vamale, cunoscut la Paris graţie informaţiunilor sosite de la Praga. Technică diplomatică Nimic nu se mai vinde mai bine decât ziarele franceze, la Geneva. In timpul sesiunii Societăţii Naţiunilor. A doua zi după discursul d-lui Grand insă, iu imposibil amatorilor sâ pună mâna pe un singur ziar francez la cetatea lui Calvin . A trecut dis de dimineaţă pe aici un domn mititel şi brun. — răspundeau vânzătoarele de kioşcuri, şi el a cumpărat toate gazetele franceze. Pretutindeni, acelaş răspuns: misteriosul cumpărător era un domn mic de statură, viol, şi cu un uşor accent italian. Cine să fi fost misteriosul acaparator ?... Şi pentru ce tăinuite efecte diplomatice operase el această fructuoasă razzie ?... Medici români la Varşovia VARŞOVIA. 20. (flador).—La Varşovia a sosit o misiune, alcătuită diin medici români: dr. Mihail Zolog conferențiar la Universitatea din Cluj ş •dr- Petru Vlad, medic şef al municipiului Cluj şi dr Ion Cosma, trimişi aici de către Timudalia Rotofeilor, pentru a studia oţrganizaţia sardinia a Poloniei. Oaspeţii români se vor truce şi În alte oraşe polone. Cărţi-Revist® „Cavalerii vertical”, roman de Ionel Jianu şi Alexandru Bilciurescu va apare în editura „Naţionala S. Ciornei”, într’o ediţie de lux, restrânsă la 3oo exemplare, numerotate, pe hârtie velină, cu ilustraţiuni de pictorul I. Anestin. Această ediţie va fi oferită spre subscriere unui număr restrâns de amatori bibliofili, şi nu se va pune în comerţ. Fiecare volum va purta numele subscriitorului cu menţiunea „Exemplar special tipărit pentru....’’ Costul unui exemplar Icioo. A apărut No. 16 din încotro! Revistă de informaţie şi critic. politică, economică, artistică cu următorul sumar: D. EREGCC1E IUNIAN Jfd HALA I* Sl PAPetii! Portret în mărime naturală CÂND SCADE LIRA SIBELINA... Un mister ! Baronul X euman NOTE DIN ULTIMA EXCTlRSIE DUMINICALA A D-LUI IORGA Svotuirî, fapte, răfueli, culise politice, caricaturi de Dragot ?! Anestin ! 12 ppvtrl l'uttrnte 5 Lei Lecţia de aritmetici CADRAN Geer Patrick Farmacileth serviciu Capricii princiare Publicul nostru a fost la vreme informat despre năzdrăvana îndărătnicie cu care a vestit veacului principele Lennart, nepotul regelui Gustav al Suediei, că persistă în hotărârea sa de a se căsători cu d.ra Karin Niss Wandt, fiica unui negustor plebeu. Toate refuzurile de încuviinţare ale Suveranului, pare-se, au rămas inutile. Principele Lennart, care a ajuns la vârsta de 22 ani, anunţă astăzi că s’a decis să treacă peste acest veto domnesc, şi să desăvârşească mezalianţa atât de îndelung premeditată. Acum două zile s'a întors la Stockholm dela Universitatea germană in care şi-a terminat studiile agronomice şi a şi închiriat apartamentul in •care va locui cu viitoarea sa soţie, in Sin 30 împotriva disciplinei care impune , „ . , ,, , mlădiţelor domneşti să facă din bl Ai Kumornicki, calea Victoriei 86 i“ , l .c.___._I-i- i*, tel. 331/'4a ■ Al Roşu (la Galen), cal. Grivitei 74 bel .T-4/31i V M- Uirmaiii’biu, cal Rahovei 60 . C. Vaiem, calea Dorobanţilor 17 . 1 Vespiemanu, calea Sorban Vodă 47 ; Stefan lornea iM Grunhamni), cal. Vă flit şti S3 . kvlampm Gheorghiu, cal. 13 Septembrie 2, lei 30(502 , Mana Miculescu-S'Anescu, U-dul Rache 31. Al Oneleanu (Farm Flora) s'.ia la dată unui avocat locatar o scrisoare nele public principaa lor fericire privată. — prinţul Lennart foloseşte prestigiul său public pentru exaltarea micilor voluptăţi particulare. Şi va veni, odată, şi ziua regretelor... urgentă. Adaogară un bacşiş important, pe care femeea îl încasă voioasă înainte de a urca scările etajelor. Deschizând însă plicul, avocatul înremeni când citi următoarele rânduri laconice: „Puteţi expedia pe portăreasă »Poapoi, findcă noi ne.am servit. Şi într'adevâr, coborând, biata femee îşi găsi garderobul spart şi de. t'-mol 41 tel 368/13. I Feingold, sir Ilegală 3 tel 320'16 . Al Lotst, sir. Pr Felix57 , Gh Gavnlcu, şos. Pantelinon 221. Umoriştii furtului Zilele trecute, la poarta unui mare imobil parizian, doi tineri se prezentau portăresei, rugând-o sâ remită în Freeni acadamsnt for: 121 7CC gs8 Stapleurisn 350 pt ii a Itms valizat, în camera pustie din care in-203 ii i, „ 3 -- genioșii hoți dispăruseră fi Pi pp REPERTORIUL TEATRELOR Ppfa S Septembrie m 4 Octombrie 1931 ZIlLLE OPEriA POMANA MtRLURl JTI Prinţul Igor ViNE'R ( ai men SAMBA IA T o s c a DUMINICA Prințul Igor I. NATIONAL T. RhUlNA MA IA T. VENTURA Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Puiul de lup Burghezul gentilom Ana Karenin Chemarea codruri Burghezul gentilom Sato mortale Adevărul gol, goluţ Adevărul gol, goluţ Salto mortale Adevărul gol, goluţ Burghezul gentiom Ana Karenn Adevărul gol, goluţ Sexul slab Hoţul Sexul slab Sexul sab Hoţul Hoţul Sexul slab Joi 1 Octombrie IS31 RACARU CEL MAI EN VOGUE LOCAL DE SEARA Sală complect transformată şi adaptată celor mai moderne cerinţă i.esi urante primul roing Discuril chsîstian secondat de jazzul arg-n in WILY-CQLEAEALGEML concertează toata noapea.— Dans CALEA GRIVITEI £4.- Tel. 3€/3&6 RADIO Hiriari 30 Sept. 1831 391 m. BUCURI1ŞTI 13: Muzna colară (plăci de gra mutun)-13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de eferte, cota tipilor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muznă uşoară (plăci de gra molin, la: Orchestra Radio: Muzică variată şi româneascălutufui uiuţuiu, meteorul şi semnat orar-10-10: Orchestra Radio: Continuarea concertului. 20. U hm. Bucuţă: Institutul Soini Român. 20.20: Muzică de orchestră (plăci de gratuooni-20.40- Dna Marilena Brăneşli. canto Mozart: Arie din „Răpirea din Serai ’. Gounod: Mireille. Anelă. Bolgovan: Toarce putică. Bulgovan: Noe turnă- Popescu Brăneşli: Frunzuliţă salbă moale (pruna audiţie). 21. 1. S- Seidmann, Saxofon : Muzică modernă-21.20. U. Lin. Ciomac: Cronică muzicală. 21.45. D Iadislau Bonis, violină Livcovici: Dans rustic. Licopin-Kreister: Mazurka- Granados-Kresler: Dans spaniol.. Falla-Kreisler: Dam spaniol. 22,15: D-l Georges-Ciolac, piano. Schubert: Wanderer pha nlasie, op. !&• Grahdois: La maja el le rusignol ubn GoyescasV.’Albeniz: Navarra. 22.45: informaţiuni. SIRAIN ATATE A BF.l.GRAD. 11.35. P .4n. 12 45. Conceil. 16: Plăci. 17,30: Concert. 70.SO: Comert european dela Berlin. BUDAPESTA. 20,15: Concert. 12: Clopule și concert. 15,30: Curs de vioară. 17,30: Concert. 18,30: Transmisiune Italiană. ID: Leilula- 1D.3-1: Cântece ungaru. 20,30: Concert european dela Berlin. 22.15: Concert. 22,45: Plăci-LA.MILMILRG, 7,05-8: Plăci. 10,30: Știri- Ura. 10,40: Plăci. 12 : Plăci, vielnea. 13.05—14,30: Collmetri- 15,50: Pt. copii- 17: Comerț. 13,40: Luni. 13,15: Cont. 20,30: Concert european din Berlin și muzică nod ui na. 23,30—1,30: Concert noului n. MILANO. 17: Dans. 17,10: Plăci lb. suri. 10.40: Suri- 10,41: Dana. 10.45: „Regina cinematografului” •» pe re IA de UnbeiT. PRAUA. 11.50: Plăci- 12,30: Concert- l-l: Plăci. Bursa. 14.30-itfi Concert. 17,10-1/.45: Plăci. 13,25 : Lrmsiune germană. 20,30 - 22: Concert european. 21—22: Ura, presă, .port. luLLOUSE. 12,45-17,45: Cunc^le, ştiri, presă- 18: Jazz. 18,15—10.ari. Muzică, plăci, bursă. 10,45—21.„OS Festival. 22,50- 23,30: Presă. câni®, ce, ştiri. VARŞOVIA. 16: Pt. copii. 16,30 : Plăci. 17.15: Plăci. 18: Concert. 19: Diverse. 10.25: Foileton- 20: Presă, știri. 20,10: Sport. in.60: Concert eu rupeam 22.15: Presă-VILNA, 11.30: Concert. 13: Ora, Timpul- Știri. 13,10—14: Plăi, 16.30 Ora, vremea, bursa. 15 15: Pt- 'gospodine. In: P ăci. 17,16: Cotii. 18: Conf. 18,25: Conf. 19,20: Ora, vremea. 1930: Muzică simfonică da Jazz- 19.30: „Binder Rain”. iORJOl Comert european. 22 30: Concert. ROMA, 17.30-18.15: Concert. 20.15: l’lăci. 20 30: Știri* 20.33: Emisiiune medicală. 21. ..Nomad* Bellini.