Curentul, iunie 1932 (Anul 5, nr. 1557-1585)

1932-06-10 / nr. 1566

ANUL V No. 1566 PAGINI­­CA CG^50 3LEI­­ Vineri 10 Iunie 1932 Director: PAMFIL SElCAttU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Strada Sărindar No. 4­­ Cabinetul directorului 3—7730 Secretariatul şi Provincia 3—1228 rtedacţia 3 6488; Ad-Ua 3—7628 ABONAMENTE: lei 700 pe an; 360 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Rând, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 600 pe 3 luni. Abonamentele Încep la 1 şil5 ale fiecărei :uni­­a­va poştală plătită în numerar conf. ord Dir. G-rale P. T. T. 55740/828. '! ■ V-H 'M1­.* Doi ani dela Restauraţie Te-deumul dela Patriarhie, în prezenta Suveranului Asistenţa Cu ocazia Implinirei a doi ani de la urcarea pe tom a M. S. Regelui Carol II un Te­ deum s’a oficiat Miercuri la ora 8 dimineaţa la Pa- I triarhie. Ircus, Linaru, Dumitrescu, lonescu Munte, dr­ Negoescu- Antonescu, Constandake, Moruzi, Dorobanţu şi Rădulescu; colonei: Bendescu, Necşulescu, comisar regal; Iordă­­chescu şi Drăghici; maiori: Gheor­ghescu, S- Röder, Teodoru, Papaia­nopol şi căpitan Broian, de la co­­menduirea pieţei­­Din partea Pa­latului se aflau d-nii generali Ila­­sievici, mareşalul Palatuui şi Ba­ldi, administratorul domeniilor co­roanei; Mocioni, maestru de vâ­nătoare; colonel Drosu, prefectul Palatului; colonel Condiescu şi comandor Fundăţeanu, adjutanţi regali şi Puiu Dumitrescu, secre­tarul particular al M. S. Regelui. Au mai luat parte misiunea ofi­ţerilor poloni compusă din d-nii general Gab­arowsky, şeful mare­lui stat major; colonel Bardel şi Jurgolsky; lopot.­colonel Ludwig, maior Demel; căpitani Rostojew­­sky şi Uwrig, precum şi volunta­rii ardeleni Liebert, Heinrich, Epure, Ienescu, pe câmpul de Criptă! A evidentiat Serviciul religios Serviciul religios a fost oficiat de către I. P­ S. S- Patriarh dr. Miron Cristea, înconjurat de înal­­tul cler, răspunsurile fiind date de corul Patriarhiei sub conducerea maestrului Cucu. In timpul serviciului relligios o companie de onoare din regimen­tul de gardă 6 Mihai Viteazu a dat onorurile iar muzica a intonat ru­găciunea. 4 După oficierea serviciului reli­gios întreaga asistenţă a trecut în pridvorul bisericei iar d. general Ştefănescu-Amza, ministrul Apă­rării Naţionale, însoţit de d. ge­neral Papasoglu, comandantul pie­­ţii, au trecut trupa în revistă, ros­tind apoi o cuvântare despre în­semnătatea zilei. In uralele solda­ţilor muzica a intonat „Imnul Re­­gal”’. A urmat apoi defilare tru­pei-Solemnitatea a luat­­Sfârşit ora III şi un sfert la Un interesant expozeu politic al d-lui N. Iorga Hotărârile delegaţiei permanente a parti­dului national Eri la ora 11 a. m. au fost convo­cată la locuinţa d-lui N. Iorga, de­legaţia permanentă a partidului na­tional, de sub preşedinţia d-sale. O RECAPITULARE IS­TORICA D. N. Iorga se scuza faţă de amicii săi că n’a guvernat cu ei şi pentru ei. Rostul chemării sale la guvern, după ce nu isbutise d. Titulescu, dar cu a­­ceiaşi misiune ca şi acesta, In ultimă fază, de a lucra cu persoane care a­­veau o competenţă la deosebitele de­­partamente, era acela de a face să se introducă schimbări esenţiale în via­­ţa Statului fără grije de partid şi fă­­ră a nemulţumi grupări de care Re­­gele putea să mai aibă nevoie, D. N. Iorga, care s’a şi adresat de la Început şefilor de grupări pen­tru a li arăta misiunea sa, a Înţeles însă că are mână liberă în ce pri­­­veşte desfacerea din trecutul inte­reselor de partid şi crearea unei noui ordini de lucruri pe altă bază decât a concepţiilor abstracte fără legătură cu trecutul şi fără cunoaş­terea realităţilor naţionale. In acel sens s’a redactat programul noului guvern, s’a făcut propaganda elec­torală şi s’a îndreptăţit dizolvarea Camerelor deprinse a lucra după alt sistem. împrejurările i-au arătat însă că s’a înşelat în ce priveşte sensul mi­siunii sale sau că acest sens fusese schimbat. In ce priveşte urmărirea­­vinovaţilor pentru starea de lucruri trecută s’a convins că-i stau in cale piedeci care nu se pot înlătura. Con­ducerea unor departamente impor­tante scăpa acţiunii sale directe. Afirmând la orice prilej că nu face decât să îndeplinească o operă ne­ce­­sară cu concursurile cari i se ofereau sau pe care isbutise a le câştiga, s-a mărginit a ciuta în reforma învăţă­mântului mijlocul de a schimba su.­tatul viciat printr'o cultură falsă a unui întreg popor. De altfel, în ciuda concursului din Cameră, o campanie infamă se urzia contra guvernului şi în spe­cial contra şefului său, intr’o mare parte din presa din țară, grămă­dind calomniile şi invenţiile, iar în Franţa oamenii cari fuseseră cu toată inima alături de aliaţi erau prezentaţi ca adversari ai singurei politici posibile. JERTFELE BUGETARE De altfel situaţia financiară pri­ma. Veniţi la putere într’un mo­ment când se adunaseră restanţe de trei patru miliarde şi cu nici o rezervă în tezaur, guvernul a tre­buit să facă mari reduceri pe care un guvern de partid n’ar fi indrăz­­­nit să le încerce. Instrucţia (scăde­re de două miliarde) şi războiul au făcut crude sacrificii în iunie şi a­­poi la noul budget In acelaş timp se votau legi care vor rămânea. Dar grija acoperirii unor sarcini aşa de grele cu aşa de slabe mijloace (mai ales la încasă­rile indirecte) rămânea. D. Arge­­toianu a crezut că s’ar putea do­bândi dela Paris o uşurare a con­diţiilor plăţii cuponului; aşteptările sale au fost insă zădărnicite, întâr­zierea lehirilor, mai ales la arma­tă, devenind de nesuferit, s’a tre­cut atunci la un plan de uşurare a sarcinilor statului prin reduceri bou­ de o treime la bugetele minis­terelor, prin înjumătăţirea lefilor potrivit cu oftenirea vieţii, prin gă­sirea unor baze noui pentru salari­zarea corpului didactic. CUM S’A AJUNS LA DE­MISIA GUVERNULUI Suveranul acceptase a­­ceastă bază şi in Consi­liul de miniştri prezidat de M. Sa se decisese nu­mai alcătuirea unui pro­gram precis in curs de opt zile. Cum însă pentru a lucra la realizarea lui, cu condiţia expresă, pusă de M. Sa, de a se plăti toţi, în­dată şi cu restanţele, tre­buiau garanţii de guver­nare care nu s’au acordat, d. N. Iorga şi-a presintat demisia care i-a fost ac­ceptată. In ea se spunea că numai un adevărat şi puternic partid ar fi pu­tut încerca realizarea .­Au asistat membrii guvernului în frunte cu d- dr. Al- Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri; d-nii Mihalache, fost ministru , mareşal Presan; Volansky, prim preşedinte al Înaltei Curţi de ca­saţie; Stârcea, preşedintele tribu­nalului; Dem. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti; Codim Şte­­fănescu, procuror general la Curtea de apel; general Stângaciu, directo­rul general al Siguranţei Statului; general Florescu-Banu, directorul poştelor; Procop Dumitrescu, prim procuror; V. Orghidan, preşedinte­le Camerei de Comerţ; generali: Samsonovich şeful marelui stat nui asemenea program­­ .Manu, comandantul corpii­fără să aibă nevoie de a fi am­ată, Paul Angelescu­, Condeescu, Schmidt Papasoglu, cere asemenea garanţii din partea Coroanei. Părerea d-lui N. Iorga a fost a­­ceia că, după ce se părăsise linia unei îndrăzneţe schimbări de front, partidul liberal, cel mai puternic reprezentant al sistemului celuilalt, trebuie chemat la guvern. Soluţia ce s’a dat crizei o judecă astăzi conştiinţa publica. Acei cari au dăruit Coroanei munca şi devo­tamentul lor, popularitatea lor în­treagă, n’au altă cale de urmat de­cât să-şi apere opera realizată. In caz de alegeri el vor chema la a­­ceasta pe toti aceia cari, în Uniu­nea naţională au colaborat la dânsa, sau şi in afară de cadrul ei. * După expozeul d-lui N. Iorga, au luat cuvântul, cerând lămuriri, d-nii: G. Taşcă, fost ministru de industrie,­ D. Pompeiu, Traian Tino, Tr. Dimitriu-Şoimu, Pr. Puşcaşu, Gheorghiu (Cahul), I. Buzdugan (Bălţi) şi alţii. In urma discuţiilor avute, s’a dat presei următorul COMUNICAT Delegaţia permanentă a­ partidului naţional, întrunită eri sub preşedin­­da d-lui N. Iorga, ascultând expo­zeul politic făcut de preşedintele său, a hotărât : 1. O largă acţiune pentru lămuri­­rea ţării asupra venitei, operei şi ple­cărei guvernului Iorga, 2. Luarea măsurilor de organizare, acţiune şi propagandă a partidului na­­ţional, care va susţine în viitoarele alegeri listele ,,Uniunea Naţionale” cu semnul „Dublu Patrat”, 3. A reales pe d. G. Taşcă, fost mi­nistru de industrie, ca vi­ce­preşedinte al partidului, împreună cui ceilalţi două vechi vice­preşedinţi, d. Mun­­teanu-Râmnic şi D. Pompei, 4. A desemnat in biroul electoral permanent pe d-nii: D. Pompeiu, Munteanu,Râmnic, G. Taşcăl P. Topa, N. N. Lenguceanu, T. Dimitriu-Şoimu, G. Elefteriu, Mircea N. Iorga, I. Buzdugan, Pro­­topopul N. Puşcaşu, D. Gemeniuc şi Gh. V. Rădulescu. 5. Comitetul central (şefi de orga­­nizaţie, foşti şi actuali parlamentari, foşti demnitari, etc.)­ va fi convocat pentru o dată ce se va fixa mai târziu. * S’a mai luat dispozitiunea ca d. G. Taşcă să solicite audientă Su­veranului pentru a-i prezenta punc­tul de vedere al partidului national­­iorghist, aşa cum reese din hotărâ­rile comitetului de direcţie. Groaznică furtună însoţită de grin­ina la Dâmb­ovita TÂRGOVIŞTE 9. — Eri, pela ora cari au fost mai greu loviţi de a- 4 după amiază, o groaznică furtu- ceasta năpastă am găsit pe urmă­­nă însoţită de grindină, de o mări­­torii. Petre Dumitrescu, învăţător, ne considerabilă, s’a abătut asupra casa complect distrusă. Şcoala pre­­judetului nostru, distrugând totul mară complect desvelită, ulucile in calea ei. Astfel, în comuna Ulmi-Dâmbo­­viţa, cea mai grav lovită dintre toa­te,a căzut grindină de o mărime extraordinară, atingând aproape oul de aăină, iar vântul a fost aşa de puternic, încât zeci de case au fost desvelite şi altele complect dărâmate. Toţi pomii după marginea şose­lei au fost smulşi din rădăcină, că­zând peste case şi deacurmezişul şo­selei. Deasemenea a fost distrusă întreaga reţea telefonică de pe ra­za acestui sat. Cine sunt păgubașii rupte, geamurile sparte. Biserica desvelită pe alocuri, geamurile spar­te, ferestrele rupte, etc. Locuitori din sat: Ion Constantin, Niculae Tufăneanu, Gh.­­ Tache, Toma Andreescu, Gh. I. Nitescu, Ion Andreescu, Ion Ivan, Tudor N. Stan, Tache Trifănescu, C. Bălă­­cescu, Mihai Ivan, Gh. N. Dinu şi alţi cari au suferit pagube mai mici. După informaţiile primite până la ora and cru­m aceste rânduri a mai fost furtună grozavă, în comu­nele Colanu, Lazuri, Matraca, U­­dreşti şi Comisassi. Căutând să stabilim numele celor guvernul prezintă felicitări Regelui Miercuri 8 Iunie, la amiază, mem­brii guvernului s’au dus la Palat pentru a prezenta felicitări Suve­ranului cu ocazia împlinirii a doi ani dela urcarea pe Trola. Discursul primului mi­nistru Cu acest prilej, preşedintele Con­siliului d. Vaida, a ținut următo­rul discurs: MAJESTATE. A fost un timp, par­că ar fi fost de mult de tot, când Ţara se sbu­­ciumă în nesiguranţa zilei de mâine. Această naţie, ca şi cârdul de pasări când se apropie primăvara, era zguduită de sentimentul unu­i dor, pentru că, de când aţi fost co­pil şi Prinţ moştenitor, în sufle­tul acestui neam vibra credinţa că Maiestatea Voastră sunteţi menit de soartă să deveniţi împăratul tuturor Românilor, iar in inima Ma­ies­ta­ţii Voastre, acolo departe, în mijlocul unei ţâri ca mari tradiţii de civilizaţie şi cultură, ardea focul sacru al dorului de ţară şi al îm­­plinirei datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a vă împlini misiu­nea, pe care pronia divină s’a im­pus-o faţă de acest neam şi acea­stă ţară. Precum forţa misterioa­să, magnetică, atrage două cor­puri, tot astfel puterea aceasta su­fletească, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi Bunul Dumnezeu V’a adus pe Maiesta­tea Voastră în sânul poporului care V’a iubit, care Vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Ma­iestatea Voastră, conducăndu-l, să poată să găsească limanuil ferici­­rei. Doi mari antecesori a Maies­tăţii Voastre in vremuri grele au împlinit o menire mare, căci nu mai mic era haosul internaţional, iar aci in ţară, dincolo de munţi, in Basarabia, în Bucovina, în toa­te părţile locuite de români, stă­pâneau încă concepţiunile medie­vale, când Regele Carol I s’a ho­tărât a face dintrun popor neno­rocit un popor care să-şi împli­nească rosturile in mijlocul celor­lalte neamuri. Iar Marelui Părinte cl Maies­tăţii Voastre, fericitului Rege Fer­dinand I, dat i-a fost să îndepli­nească ceea ce nimeni din genera­ţia Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinească visul acestui neam, să vadă uniţi pe toţi românii in România Mare. Ori cât de mari au fost însă în­făptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glori­oşi Regi, soarta V’a impus Majestă­ţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tu­turor conducătorilor de Stat —pen­tru că In haosul ce stăpâneşte as­tăzi in lume şi în mijlocul vârteju­lui economic, naţiunea română aş­teaptă ca nava Statului să fie con­dusă spre limanul miile de necazuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de pilot. Naţia ştie că Maiestăţii Voastre Vă este hărăzit darul de a putea rănduiala, este contrar destrăbălă-­în împrejurările acestea grele să riLş răsvrătirei. Dacă se observă asigure viitorul şi fericirea acestei cate odată şi la noi manifestăn- ţări, spre întărirea naţiunii, spre n*S6f i­ t °TMele trecăt°ore provo- întărirea simţimintelor de adevăra­­t­e de diferitele doctrine cari cân­tă dragoste între naţiune şi Dinas­t­ie astăzi omenirea, totuşi dacă ştie şi spre gloria există o naţiune in lume care să ştie să-şi înfrâneze patimele şi să se încadreze între popoarele de ordine spre binele şi fericirea ţării sale, aceea este naţiunea română. In aceste vremuri grele nu i se impune numai Regelui sarcina ca să-şi facă datoria, ci fiecare cetă­ţean până la cel din urmă este da­tor ca să participe la lupta de re­generare a Statului, jertfind din a­­verea sa, din energia sa şi din pu­terea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poa­tă răsări binele obştesc. Majesta­­tea Voastră aţi dovedit cât de lim­pede distingeţi această necesitate. In consecinţă, Maiestatea Voastră ati luat hotărârea: „să vedem. Po­porul să se pronunţe“. După cum va şti ţara prin reprezentanţii săi liberi aleşi să-şi dreagă soarta, după cum va şti să-i aleagă pe a­­ceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă prevedere, astfel se va înfăptui con­ducerea ei, conform intenţiunilor generoase ale Majestät» Voastre !mântuireidin în conformitate cu formele consti­neperitoarea Majestäti Voastre, intrecând în glorie chiar pe cei doi mari prede­cesori ai Majestăţii Voastre. Să trăiţi Maiestate mulţi ani, Dumnezeu să vă dea puterea şi munca colectivă pe care trebue s’o îndeplinim astăzi faţă de ţară. Răspunsul Suveranului Domnule Preşedinte, Din tot sufletul vă mulţumesc d-voastră şi colegilor d-voastre pentru aceste frumoase şi cinstite cuvinte Este adevărat că trecem prin zi­le excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt cârmuiţi, au nevoe de răbdare şi de încredere. Eu am o desăvârşită încredere în steaua acestui popor şi a aces­tei ţări şi precum am ştiut, ca în zile de mai mari restrişti să tre­­cem­ peste greutăţi şi să le bi­ruim, tot astfel sunt sigur că prin ajutorul d-voastre şi al tuturor oa­menilor de bine din această vom şti şi astăzi să învingem greu­tăţile şi să ducem ţara acolo unde trebue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să radiez întregului popor a­­ceastă neîndo©lnică credinţă cov­i­tuţionale. Nimeni în ţară nici in străinătate nu va putea tăgădui că Majestatea Voastră aţi voit binele poporului şi că cetăţenii vor avea satisface această menire, pentru ca să'^ reproşeze sie­ şi dacă lucrurile în Maiestatea Voastră sunt întruni-­nu vor acea desvoltare pe care te acele calităţi mari de Monarh—Majestatea Voastră o doriţi, intelect, prevedere şi pricepere ge- j Putem avea însă încredere de­­nială — ca punăndu-Vă în frunte plină că grupăndu-ne cu toţii în­să diriguiţi viaţa de Stat spre pre-­­jurul Tronului ca întregul devota­gres şi fericire. Neamul românesc ment şi implinindu-ne in acelaş Holdele pe câmp, cum şi pomii este un neam de simţiminte ordo- timp cu toţii datoria faţă de po­zai fost distruşi cu desăvârşire ■nate, aşteaptă să fie condus, iubeşte por, Maiestatea Voastră va putea (Continuare în pag. 2­ ai M. S. REGELE CAROL Declaraţiile­­lui Gh. Brătianu Cum s-a ajuns la rupera tratativelor dintre guvern şi georgişti D-l Ghiorghe Brătianu a convo­­ce, economice şi morale ale acestui guvern. „Acest răspuns a fost dat in chip definitiv din ziua de 6 iunie, ora 12, refuzându-se totdeodată şi oferta ministerului de externe, în acest cabinet. „S-au produs însă o serie de de­mersuri stăruitoare, expresia lor cea mai recentă fiind vizita de Marţi seară a d-lui I. Mihalache­­.Din deferenţă către dorinţa ex­primată de factorul constituţional, de a se putea realiza un guvern de concentrare, fie chiar mai restrân­să, direcţiunea partidului naţional­­liberal, nu a dat publicităţii comu­nicatul ce-l avea pregătit, fiind gata de a examina o propunere nouă in lumina gravelor probleme interne şi externe ale zilei şi a gri., jei constante a prestigiului tradi­ţional al acestui partid­„Propunerile repetate ale d-lui Vaida, nefiind de natură a-i ridica gu­vernului prezidat de d-sa, caracterul unei formaţi­uni de partid, partidul na­­ţional-liberal şi-a menţi­nut cu fermitate, punctul său de vedere. „S-a ajuns astfel la con­stituirea ministerului na­ţional ţărănist, prezidat de d. Vaida“. cat Miercuri dimineaţa acasă la d-sa pe reprezentanţii presei pen­tru a se face un expozeu asupra evenimentelor din jurul crizei de guvern şi a motivelor care l-au de­terminat să refuze colaborarea solicitată. D-l Gheorghe Brătianu a spus: „Se cunosc împrejurările în care s’a deschis criza de guvern prin de­­misiunea cabinetului lor­ga­ Ar­gete­­anu „Nesiguranţa in legăturile externe tradiţionale ale statului nostru şi ne­putinţa definitiv stabilită prin rechi­­zitoriul raportului Rist, de a face fa­­ţă actualelor greutăţi financiare, îi­pecetluiseră soarta, ,fFracţiunea partidului naţional li­­beral de sub conducerea d-lui I. G. Duca, solidară cu acest guvern, în a­­logen, parlament şi administraţie, nu era îndreptăţită să pretindă suc­­cesiunea. „Situaţia economică şi financiară deosebit de grea, impunea în aceste împrejurări un guvern care să poată restabili Încrederea zdruncinată atât inlăuntrul ţării cât şi peste graniţele ei". CUM A EŞUAT ÎNCERCA­REA D-LUI TITULESCU D-l Nicolae Titulescu era indicat pentru a Încerca constituirea unui guvern de Uniune Naţională Faţă de apelul d-lui N- Titulescu, partidul naţional-liberal şi-a dat din primul moment adeziunea sa, în principiu, fără nici o combinaţiu­­ne de portofolii şi mandate­ L-am întrebat pe dl N. Titule­­scu: ce participări are în vedere, la un atare guvern, şi caii sunt so­luţiile şi realizările imediate ce le poate aduce în situaţia actuală. În urma refuzului unor grupări politice şi a rezervelor altora, par­tidul naţional-liberal a stăruit prin d- general Văicoianu pe lângă d-l Titulescu, să formeze un guvern de concentrare mai restrânsă cu partidele politice cari mi-l refuza­seră concursul Spre părerea noastră de rău, d. Titulescu şi-a depus mandatul NE TREBUIE UN GU­VERN DE CONCEN­TRARE veni Iorga­ Argetoianu. ..Neputându-se constitui guver­nul de concentrare spre a lua mă­surile urgente de asanare a situa­ţiei grele din ţară, partidul naţional liberal rămâne în opoziţie încre­dinţat că şi-a făcut cu mândrie şi abnegaţie întreaga datorie faţă de ţară şi ideia liberală şi că în alege­rile apropiate­ în care a hotărât să lupte cu toată energia, conştiinţa neîntinată a votului obştesc, îi va da deplină dreptate”. « „In împrejurările de as­tazi, criza nu putea fi re­zolvată decât prin consti­tuirea unui guvern de con­centrare sau prin acela al unui guvern liberal. «.Guvernul de concentrare a fost zădărnicit In prima fază a crizei de refuzul fracţiunei de sub condu­cerea d-lui L Gh. Duca şi, defor­mat in a doua fază a ei, într’un gu­vern de partid. „Guvernul liberal nu pu­tea fi realizat decât înte­meiat pe elementele ce D I Al Vaida-Voevod a fost în- a« menţinut neînchinate sărcinat atunci cu formarea gu­ver-­numele şi tradiţia naţio­­nulul- .nai liberale, fiind desie-Se putea examina posibilitatea tie orice soficSarsiate, unul guvern de concentrare Intre 'f®l*m©iî|tul fostului gu­partidele de opoziţie desemnate de alegeri, formulă răspunzând în întregime uzanţelor constituţiona­le. D-l Al. Vaida-Voevod în vizitele ce d-sa­te­ a făcut mi-a propus a­­­cătuirea unui guvern de alegeri, partidele urmând să lupte pe liste separate, cu programe proprii DECE NU S’A PUTUT RE­ALIZA COLABORAREA «Acest guvern era prezidat de un reprezentant al partidului naţio­­nal-ţărănist în mâinile căruia se a­­flă întreg aparatul administrativ al ţării ..Reprezentanţii partidului naţio­­nal-liberal ar fi avut în acest gu­vern rolul unor observatori. Mi-am replicat atunci că o atare participare a existat din partea par­tid­ului naţional-ţărănist, în guver­nul Ştirbey, în 1927, dar că atât pre­zidenţia Consiliului cât şi ministe­rul de interne fuseseră încredinţate unor persoane neutre prezentând conduceţi destinele ţării, iar noi cu. . . , toţii aşteptăm ordinele Majestăţii mina' 1«­htpta Voastre, ca să ne dăm aportul, în partidelor. In guvernul de alegeri, deformat într’un guvern al partidului naţional ţă­rănist, partidul nostru nu putea primi rolul de a­­nexă lipsită de ori şi ce posibilitate de control a­­supra acţiunii electorale, dar nu mai puţin solidar cu toate directivele pol­iti» Preşedinţi ai comisiilor interimare Au fost numiţi preşedinţi ai co­misiilor interimare municipale şi comunale, următorii: La Bacău M. Văgăumescu­ Bălţi Const. Crupovoatchin, Bârlad Va­sile Georgescu-Bârlad, Brăil­a A­­Avesalom, Cahul Nicolae Loran, Câmpulung (Muscel) N- V. Cons­­tantinescu, Cernăuţi dr- Nicu Să­­veanu, Cetatea Albă Alex. M. Ar­­năutov, Chişinău Dumitru Bogos Craiova C. Potârcă, Fălticeni Oct Zarian, Galaţi Gh- C. Pleşniță, P.­­Neamţ Gh- V- Măcărescu, Piteşti Const- I. Rătescu, Ploeşti C- G. Brezeanu, Sighet dr. Alex. Balint, Silistra Carp Sandu, Târgoviște Petre G- Popescu, Tg- Jiu D- Ma­­nolescu N- Tecuci Marin C. Dumitre­scu, Tulcea N- Georgescu-Tulcea, arghiloman intoxicată grav cu medicamente D-na Maria Marghiloman, soţia decedatului om politic, a fost mier­curi victima unui grav caz de in­toxicaţie cu medicamente. D-na Marghiloman care locueşte hotelul Athénée Palace, a fost tară, găsită de către servitoare, în di­mineaţa suszisei zile fără cunoștin­ţă pe parchetul camerei. ■j'JT V ilOiil cd, v a^ailU Cei I1U pOcltC ’•'•■aduca re bolnavă la starea a* trezie, a înştiinţat personalul de ser­viciu al hotelului, care — la rândul lui — a chemat un doctor din apro­piere. I Acesta văzând starea letargică în care se găsea pacienta, şi bă­nuind a fi la mijloc o intoxicaţia gravă, a dus pe d-na Marghilo­man la clinica dr­ Danielopol, unde s’a constatat în adevăr că d-na Marghiloman suferise o intoxicaţie cu medicamente. Deabia aseară, doctorii au putut să aducă în sim­ţire pe bolnavă, însă fără ca acea­sta să poată da vreo lămurire asu­pra medicamentului luat și împre­jurărilor în care s'a intoxicat Starea d-nei Marghiloman este încă Incrijorătoara.

Next