Curentul, iunie 1932 (Anul 5, nr. 1557-1585)
1932-06-10 / nr. 1566
ANUL V No. 1566 PAGINICA CG^50 3LEI Vineri 10 Iunie 1932 Director: PAMFIL SElCAttU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Strada Sărindar No. 4 Cabinetul directorului 3—7730 Secretariatul şi Provincia 3—1228 rtedacţia 3 6488; Ad-Ua 3—7628 ABONAMENTE: lei 700 pe an; 360 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Rând, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 600 pe 3 luni. Abonamentele Încep la 1 şil5 ale fiecărei :uniava poştală plătită în numerar conf. ord Dir. G-rale P. T. T. 55740/828. '! ■ V-H 'M1Â.* Doi ani dela Restauraţie Te-deumul dela Patriarhie, în prezenta Suveranului Asistenţa Cu ocazia Implinirei a doi ani de la urcarea pe tom a M. S. Regelui Carol II un Te deum s’a oficiat Miercuri la ora 8 dimineaţa la Pa- I triarhie. Ircus, Linaru, Dumitrescu, lonescu Munte, dr Negoescu- Antonescu, Constandake, Moruzi, Dorobanţu şi Rădulescu; colonei: Bendescu, Necşulescu, comisar regal; Iordăchescu şi Drăghici; maiori: Gheorghescu, S- Röder, Teodoru, Papaianopol şi căpitan Broian, de la comenduirea pieţeiDin partea Palatului se aflau d-nii generali Ilasievici, mareşalul Palatuui şi Baldi, administratorul domeniilor coroanei; Mocioni, maestru de vânătoare; colonel Drosu, prefectul Palatului; colonel Condiescu şi comandor Fundăţeanu, adjutanţi regali şi Puiu Dumitrescu, secretarul particular al M. S. Regelui. Au mai luat parte misiunea ofiţerilor poloni compusă din d-nii general Gabarowsky, şeful marelui stat major; colonel Bardel şi Jurgolsky; lopot.colonel Ludwig, maior Demel; căpitani Rostojewsky şi Uwrig, precum şi voluntarii ardeleni Liebert, Heinrich, Epure, Ienescu, pe câmpul de Criptă! A evidentiat Serviciul religios Serviciul religios a fost oficiat de către I. P S. S- Patriarh dr. Miron Cristea, înconjurat de înaltul cler, răspunsurile fiind date de corul Patriarhiei sub conducerea maestrului Cucu. In timpul serviciului relligios o companie de onoare din regimentul de gardă 6 Mihai Viteazu a dat onorurile iar muzica a intonat rugăciunea. 4 După oficierea serviciului religios întreaga asistenţă a trecut în pridvorul bisericei iar d. general Ştefănescu-Amza, ministrul Apărării Naţionale, însoţit de d. general Papasoglu, comandantul pieţii, au trecut trupa în revistă, rostind apoi o cuvântare despre însemnătatea zilei. In uralele soldaţilor muzica a intonat „Imnul Regal”’. A urmat apoi defilare trupei-Solemnitatea a luatSfârşit ora III şi un sfert la Un interesant expozeu politic al d-lui N. Iorga Hotărârile delegaţiei permanente a partidului national Eri la ora 11 a. m. au fost convocată la locuinţa d-lui N. Iorga, delegaţia permanentă a partidului national, de sub preşedinţia d-sale. O RECAPITULARE ISTORICA D. N. Iorga se scuza faţă de amicii săi că n’a guvernat cu ei şi pentru ei. Rostul chemării sale la guvern, după ce nu isbutise d. Titulescu, dar cu aceiaşi misiune ca şi acesta, In ultimă fază, de a lucra cu persoane care aveau o competenţă la deosebitele departamente, era acela de a face să se introducă schimbări esenţiale în viaţa Statului fără grije de partid şi fără a nemulţumi grupări de care Regele putea să mai aibă nevoie, D. N. Iorga, care s’a şi adresat de la Început şefilor de grupări pentru a li arăta misiunea sa, a Înţeles însă că are mână liberă în ce priveşte desfacerea din trecutul intereselor de partid şi crearea unei noui ordini de lucruri pe altă bază decât a concepţiilor abstracte fără legătură cu trecutul şi fără cunoaşterea realităţilor naţionale. In acel sens s’a redactat programul noului guvern, s’a făcut propaganda electorală şi s’a îndreptăţit dizolvarea Camerelor deprinse a lucra după alt sistem. împrejurările i-au arătat însă că s’a înşelat în ce priveşte sensul misiunii sale sau că acest sens fusese schimbat. In ce priveşte urmărireavinovaţilor pentru starea de lucruri trecută s’a convins că-i stau in cale piedeci care nu se pot înlătura. Conducerea unor departamente importante scăpa acţiunii sale directe. Afirmând la orice prilej că nu face decât să îndeplinească o operă necesară cu concursurile cari i se ofereau sau pe care isbutise a le câştiga, s-a mărginit a ciuta în reforma învăţământului mijlocul de a schimba su.tatul viciat printr'o cultură falsă a unui întreg popor. De altfel, în ciuda concursului din Cameră, o campanie infamă se urzia contra guvernului şi în special contra şefului său, intr’o mare parte din presa din țară, grămădind calomniile şi invenţiile, iar în Franţa oamenii cari fuseseră cu toată inima alături de aliaţi erau prezentaţi ca adversari ai singurei politici posibile. JERTFELE BUGETARE De altfel situaţia financiară prima. Veniţi la putere într’un moment când se adunaseră restanţe de trei patru miliarde şi cu nici o rezervă în tezaur, guvernul a trebuit să facă mari reduceri pe care un guvern de partid n’ar fi indrăznit să le încerce. Instrucţia (scădere de două miliarde) şi războiul au făcut crude sacrificii în iunie şi apoi la noul budget In acelaş timp se votau legi care vor rămânea. Dar grija acoperirii unor sarcini aşa de grele cu aşa de slabe mijloace (mai ales la încasările indirecte) rămânea. D. Argetoianu a crezut că s’ar putea dobândi dela Paris o uşurare a condiţiilor plăţii cuponului; aşteptările sale au fost insă zădărnicite, întârzierea lehirilor, mai ales la armată, devenind de nesuferit, s’a trecut atunci la un plan de uşurare a sarcinilor statului prin reduceri bou de o treime la bugetele ministerelor, prin înjumătăţirea lefilor potrivit cu oftenirea vieţii, prin găsirea unor baze noui pentru salarizarea corpului didactic. CUM S’A AJUNS LA DEMISIA GUVERNULUI Suveranul acceptase această bază şi in Consiliul de miniştri prezidat de M. Sa se decisese numai alcătuirea unui program precis in curs de opt zile. Cum însă pentru a lucra la realizarea lui, cu condiţia expresă, pusă de M. Sa, de a se plăti toţi, îndată şi cu restanţele, trebuiau garanţii de guvernare care nu s’au acordat, d. N. Iorga şi-a presintat demisia care i-a fost acceptată. In ea se spunea că numai un adevărat şi puternic partid ar fi putut încerca realizarea .Au asistat membrii guvernului în frunte cu d- dr. Al- Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri; d-nii Mihalache, fost ministru , mareşal Presan; Volansky, prim preşedinte al Înaltei Curţi de casaţie; Stârcea, preşedintele tribunalului; Dem. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti; Codim Ştefănescu, procuror general la Curtea de apel; general Stângaciu, directorul general al Siguranţei Statului; general Florescu-Banu, directorul poştelor; Procop Dumitrescu, prim procuror; V. Orghidan, preşedintele Camerei de Comerţ; generali: Samsonovich şeful marelui stat nui asemenea program .Manu, comandantul corpiifără să aibă nevoie de a fi amată, Paul Angelescu, Condeescu, Schmidt Papasoglu, cere asemenea garanţii din partea Coroanei. Părerea d-lui N. Iorga a fost aceia că, după ce se părăsise linia unei îndrăzneţe schimbări de front, partidul liberal, cel mai puternic reprezentant al sistemului celuilalt, trebuie chemat la guvern. Soluţia ce s’a dat crizei o judecă astăzi conştiinţa publica. Acei cari au dăruit Coroanei munca şi devotamentul lor, popularitatea lor întreagă, n’au altă cale de urmat decât să-şi apere opera realizată. In caz de alegeri el vor chema la aceasta pe toti aceia cari, în Uniunea naţională au colaborat la dânsa, sau şi in afară de cadrul ei. * După expozeul d-lui N. Iorga, au luat cuvântul, cerând lămuriri, d-nii: G. Taşcă, fost ministru de industrie, D. Pompeiu, Traian Tino, Tr. Dimitriu-Şoimu, Pr. Puşcaşu, Gheorghiu (Cahul), I. Buzdugan (Bălţi) şi alţii. In urma discuţiilor avute, s’a dat presei următorul COMUNICAT Delegaţia permanentă a partidului naţional, întrunită eri sub preşedinda d-lui N. Iorga, ascultând expozeul politic făcut de preşedintele său, a hotărât : 1. O largă acţiune pentru lămurirea ţării asupra venitei, operei şi plecărei guvernului Iorga, 2. Luarea măsurilor de organizare, acţiune şi propagandă a partidului naţional, care va susţine în viitoarele alegeri listele ,,Uniunea Naţionale” cu semnul „Dublu Patrat”, 3. A reales pe d. G. Taşcă, fost ministru de industrie, ca vicepreşedinte al partidului, împreună cui ceilalţi două vechi vicepreşedinţi, d. Munteanu-Râmnic şi D. Pompei, 4. A desemnat in biroul electoral permanent pe d-nii: D. Pompeiu, Munteanu,Râmnic, G. Taşcăl P. Topa, N. N. Lenguceanu, T. Dimitriu-Şoimu, G. Elefteriu, Mircea N. Iorga, I. Buzdugan, Protopopul N. Puşcaşu, D. Gemeniuc şi Gh. V. Rădulescu. 5. Comitetul central (şefi de organizaţie, foşti şi actuali parlamentari, foşti demnitari, etc.) va fi convocat pentru o dată ce se va fixa mai târziu. * S’a mai luat dispozitiunea ca d. G. Taşcă să solicite audientă Suveranului pentru a-i prezenta punctul de vedere al partidului nationaliorghist, aşa cum reese din hotărârile comitetului de direcţie. Groaznică furtună însoţită de grinina la Dâmbovita TÂRGOVIŞTE 9. — Eri, pela ora cari au fost mai greu loviţi de a- 4 după amiază, o groaznică furtu- ceasta năpastă am găsit pe urmănă însoţită de grindină, de o măritorii. Petre Dumitrescu, învăţător, ne considerabilă, s’a abătut asupra casa complect distrusă. Şcoala prejudetului nostru, distrugând totul mară complect desvelită, ulucile in calea ei. Astfel, în comuna Ulmi-Dâmboviţa, cea mai grav lovită dintre toate,a căzut grindină de o mărime extraordinară, atingând aproape oul de aăină, iar vântul a fost aşa de puternic, încât zeci de case au fost desvelite şi altele complect dărâmate. Toţi pomii după marginea şoselei au fost smulşi din rădăcină, căzând peste case şi deacurmezişul şoselei. Deasemenea a fost distrusă întreaga reţea telefonică de pe raza acestui sat. Cine sunt păgubașii rupte, geamurile sparte. Biserica desvelită pe alocuri, geamurile sparte, ferestrele rupte, etc. Locuitori din sat: Ion Constantin, Niculae Tufăneanu, Gh. Tache, Toma Andreescu, Gh. I. Nitescu, Ion Andreescu, Ion Ivan, Tudor N. Stan, Tache Trifănescu, C. Bălăcescu, Mihai Ivan, Gh. N. Dinu şi alţi cari au suferit pagube mai mici. După informaţiile primite până la ora and crum aceste rânduri a mai fost furtună grozavă, în comunele Colanu, Lazuri, Matraca, Udreşti şi Comisassi. Căutând să stabilim numele celor guvernul prezintă felicitări Regelui Miercuri 8 Iunie, la amiază, membrii guvernului s’au dus la Palat pentru a prezenta felicitări Suveranului cu ocazia împlinirii a doi ani dela urcarea pe Trola. Discursul primului ministru Cu acest prilej, preşedintele Consiliului d. Vaida, a ținut următorul discurs: MAJESTATE. A fost un timp, parcă ar fi fost de mult de tot, când Ţara se sbuciumă în nesiguranţa zilei de mâine. Această naţie, ca şi cârdul de pasări când se apropie primăvara, era zguduită de sentimentul unui dor, pentru că, de când aţi fost copil şi Prinţ moştenitor, în sufletul acestui neam vibra credinţa că Maiestatea Voastră sunteţi menit de soartă să deveniţi împăratul tuturor Românilor, iar in inima Maiestaţii Voastre, acolo departe, în mijlocul unei ţâri ca mari tradiţii de civilizaţie şi cultură, ardea focul sacru al dorului de ţară şi al împlinirei datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a vă împlini misiunea, pe care pronia divină s’a impus-o faţă de acest neam şi această ţară. Precum forţa misterioasă, magnetică, atrage două corpuri, tot astfel puterea aceasta sufletească, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi Bunul Dumnezeu V’a adus pe Maiestatea Voastră în sânul poporului care V’a iubit, care Vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Maiestatea Voastră, conducăndu-l, să poată să găsească limanuil fericirei. Doi mari antecesori a Maiestăţii Voastre in vremuri grele au împlinit o menire mare, căci nu mai mic era haosul internaţional, iar aci in ţară, dincolo de munţi, in Basarabia, în Bucovina, în toate părţile locuite de români, stăpâneau încă concepţiunile medievale, când Regele Carol I s’a hotărât a face dintrun popor nenorocit un popor care să-şi împlinească rosturile in mijlocul celorlalte neamuri. Iar Marelui Părinte cl Maiestăţii Voastre, fericitului Rege Ferdinand I, dat i-a fost să îndeplinească ceea ce nimeni din generaţia Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinească visul acestui neam, să vadă uniţi pe toţi românii in România Mare. Ori cât de mari au fost însă înfăptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glorioşi Regi, soarta V’a impus Majestăţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tuturor conducătorilor de Stat —pentru că In haosul ce stăpâneşte astăzi in lume şi în mijlocul vârtejului economic, naţiunea română aşteaptă ca nava Statului să fie condusă spre limanul miile de necazuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de pilot. Naţia ştie că Maiestăţii Voastre Vă este hărăzit darul de a putea rănduiala, este contrar destrăbălă-în împrejurările acestea grele să riLş răsvrătirei. Dacă se observă asigure viitorul şi fericirea acestei cate odată şi la noi manifestăn- ţări, spre întărirea naţiunii, spre n*S6f i t °TMele trecăt°ore provo- întărirea simţimintelor de adevărate de diferitele doctrine cari cântă dragoste între naţiune şi Dinastie astăzi omenirea, totuşi dacă ştie şi spre gloria există o naţiune in lume care să ştie să-şi înfrâneze patimele şi să se încadreze între popoarele de ordine spre binele şi fericirea ţării sale, aceea este naţiunea română. In aceste vremuri grele nu i se impune numai Regelui sarcina ca să-şi facă datoria, ci fiecare cetăţean până la cel din urmă este dator ca să participe la lupta de regenerare a Statului, jertfind din averea sa, din energia sa şi din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obştesc. Majestatea Voastră aţi dovedit cât de limpede distingeţi această necesitate. In consecinţă, Maiestatea Voastră ati luat hotărârea: „să vedem. Poporul să se pronunţe“. După cum va şti ţara prin reprezentanţii săi liberi aleşi să-şi dreagă soarta, după cum va şti să-i aleagă pe aceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă prevedere, astfel se va înfăptui conducerea ei, conform intenţiunilor generoase ale Majestät» Voastre !mântuireidin în conformitate cu formele constineperitoarea Majestäti Voastre, intrecând în glorie chiar pe cei doi mari predecesori ai Majestăţii Voastre. Să trăiţi Maiestate mulţi ani, Dumnezeu să vă dea puterea şi munca colectivă pe care trebue s’o îndeplinim astăzi faţă de ţară. Răspunsul Suveranului Domnule Preşedinte, Din tot sufletul vă mulţumesc d-voastră şi colegilor d-voastre pentru aceste frumoase şi cinstite cuvinte Este adevărat că trecem prin zile excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt cârmuiţi, au nevoe de răbdare şi de încredere. Eu am o desăvârşită încredere în steaua acestui popor şi a acestei ţări şi precum am ştiut, ca în zile de mai mari restrişti să trecem peste greutăţi şi să le biruim, tot astfel sunt sigur că prin ajutorul d-voastre şi al tuturor oamenilor de bine din această vom şti şi astăzi să învingem greutăţile şi să ducem ţara acolo unde trebue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să radiez întregului popor această neîndo©lnică credinţă covituţionale. Nimeni în ţară nici in străinătate nu va putea tăgădui că Majestatea Voastră aţi voit binele poporului şi că cetăţenii vor avea satisface această menire, pentru ca să'^ reproşeze sie şi dacă lucrurile în Maiestatea Voastră sunt întruni-nu vor acea desvoltare pe care te acele calităţi mari de Monarh—Majestatea Voastră o doriţi, intelect, prevedere şi pricepere ge- j Putem avea însă încredere denială — ca punăndu-Vă în frunte plină că grupăndu-ne cu toţii însă diriguiţi viaţa de Stat spre pre-jurul Tronului ca întregul devotagres şi fericire. Neamul românesc ment şi implinindu-ne in acelaş Holdele pe câmp, cum şi pomii este un neam de simţiminte ordo- timp cu toţii datoria faţă de pozai fost distruşi cu desăvârşire ■nate, aşteaptă să fie condus, iubeşte por, Maiestatea Voastră va putea (Continuare în pag. 2 ai M. S. REGELE CAROL Declaraţiilelui Gh. Brătianu Cum s-a ajuns la rupera tratativelor dintre guvern şi georgişti D-l Ghiorghe Brătianu a convoce, economice şi morale ale acestui guvern. „Acest răspuns a fost dat in chip definitiv din ziua de 6 iunie, ora 12, refuzându-se totdeodată şi oferta ministerului de externe, în acest cabinet. „S-au produs însă o serie de demersuri stăruitoare, expresia lor cea mai recentă fiind vizita de Marţi seară a d-lui I. Mihalache.Din deferenţă către dorinţa exprimată de factorul constituţional, de a se putea realiza un guvern de concentrare, fie chiar mai restrânsă, direcţiunea partidului naţionalliberal, nu a dat publicităţii comunicatul ce-l avea pregătit, fiind gata de a examina o propunere nouă in lumina gravelor probleme interne şi externe ale zilei şi a gri., jei constante a prestigiului tradiţional al acestui partid„Propunerile repetate ale d-lui Vaida, nefiind de natură a-i ridica guvernului prezidat de d-sa, caracterul unei formaţiuni de partid, partidul naţional-liberal şi-a menţinut cu fermitate, punctul său de vedere. „S-a ajuns astfel la constituirea ministerului naţional ţărănist, prezidat de d. Vaida“. cat Miercuri dimineaţa acasă la d-sa pe reprezentanţii presei pentru a se face un expozeu asupra evenimentelor din jurul crizei de guvern şi a motivelor care l-au determinat să refuze colaborarea solicitată. D-l Gheorghe Brătianu a spus: „Se cunosc împrejurările în care s’a deschis criza de guvern prin demisiunea cabinetului lorga Argeteanu „Nesiguranţa in legăturile externe tradiţionale ale statului nostru şi neputinţa definitiv stabilită prin rechizitoriul raportului Rist, de a face faţă actualelor greutăţi financiare, îipecetluiseră soarta, ,fFracţiunea partidului naţional liberal de sub conducerea d-lui I. G. Duca, solidară cu acest guvern, în alogen, parlament şi administraţie, nu era îndreptăţită să pretindă succesiunea. „Situaţia economică şi financiară deosebit de grea, impunea în aceste împrejurări un guvern care să poată restabili Încrederea zdruncinată atât inlăuntrul ţării cât şi peste graniţele ei". CUM A EŞUAT ÎNCERCAREA D-LUI TITULESCU D-l Nicolae Titulescu era indicat pentru a Încerca constituirea unui guvern de Uniune Naţională Faţă de apelul d-lui N- Titulescu, partidul naţional-liberal şi-a dat din primul moment adeziunea sa, în principiu, fără nici o combinaţiune de portofolii şi mandate L-am întrebat pe dl N. Titulescu: ce participări are în vedere, la un atare guvern, şi caii sunt soluţiile şi realizările imediate ce le poate aduce în situaţia actuală. În urma refuzului unor grupări politice şi a rezervelor altora, partidul naţional-liberal a stăruit prin d- general Văicoianu pe lângă d-l Titulescu, să formeze un guvern de concentrare mai restrânsă cu partidele politice cari mi-l refuzaseră concursul Spre părerea noastră de rău, d. Titulescu şi-a depus mandatul NE TREBUIE UN GUVERN DE CONCENTRARE veni Iorga Argetoianu. ..Neputându-se constitui guvernul de concentrare spre a lua măsurile urgente de asanare a situaţiei grele din ţară, partidul naţional liberal rămâne în opoziţie încredinţat că şi-a făcut cu mândrie şi abnegaţie întreaga datorie faţă de ţară şi ideia liberală şi că în alegerile apropiate în care a hotărât să lupte cu toată energia, conştiinţa neîntinată a votului obştesc, îi va da deplină dreptate”. « „In împrejurările de astazi, criza nu putea fi rezolvată decât prin constituirea unui guvern de concentrare sau prin acela al unui guvern liberal. «.Guvernul de concentrare a fost zădărnicit In prima fază a crizei de refuzul fracţiunei de sub conducerea d-lui L Gh. Duca şi, deformat in a doua fază a ei, într’un guvern de partid. „Guvernul liberal nu putea fi realizat decât întemeiat pe elementele ce D I Al Vaida-Voevod a fost în- a« menţinut neînchinate sărcinat atunci cu formarea guver-numele şi tradiţia naţionulul- .nai liberale, fiind desie-Se putea examina posibilitatea tie orice soficSarsiate, unul guvern de concentrare Intre 'f®l*m©iî|tul fostului gupartidele de opoziţie desemnate de alegeri, formulă răspunzând în întregime uzanţelor constituţionale. D-l Al. Vaida-Voevod în vizitele ce d-sate a făcut mi-a propus acătuirea unui guvern de alegeri, partidele urmând să lupte pe liste separate, cu programe proprii DECE NU S’A PUTUT REALIZA COLABORAREA «Acest guvern era prezidat de un reprezentant al partidului naţional-ţărănist în mâinile căruia se află întreg aparatul administrativ al ţării ..Reprezentanţii partidului naţional-liberal ar fi avut în acest guvern rolul unor observatori. Mi-am replicat atunci că o atare participare a existat din partea partidului naţional-ţărănist, în guvernul Ştirbey, în 1927, dar că atât prezidenţia Consiliului cât şi ministerul de interne fuseseră încredinţate unor persoane neutre prezentând conduceţi destinele ţării, iar noi cu. . . , toţii aşteptăm ordinele Majestăţii mina' 1«htpta Voastre, ca să ne dăm aportul, în partidelor. In guvernul de alegeri, deformat într’un guvern al partidului naţional ţărănist, partidul nostru nu putea primi rolul de anexă lipsită de ori şi ce posibilitate de control asupra acţiunii electorale, dar nu mai puţin solidar cu toate directivele politi» Preşedinţi ai comisiilor interimare Au fost numiţi preşedinţi ai comisiilor interimare municipale şi comunale, următorii: La Bacău M. Văgăumescu Bălţi Const. Crupovoatchin, Bârlad Vasile Georgescu-Bârlad, Brăila AAvesalom, Cahul Nicolae Loran, Câmpulung (Muscel) N- V. Constantinescu, Cernăuţi dr- Nicu Săveanu, Cetatea Albă Alex. M. Arnăutov, Chişinău Dumitru Bogos Craiova C. Potârcă, Fălticeni Oct Zarian, Galaţi Gh- C. Pleşniță, P.Neamţ Gh- V- Măcărescu, Piteşti Const- I. Rătescu, Ploeşti C- G. Brezeanu, Sighet dr. Alex. Balint, Silistra Carp Sandu, Târgoviște Petre G- Popescu, Tg- Jiu D- Manolescu N- Tecuci Marin C. Dumitrescu, Tulcea N- Georgescu-Tulcea, arghiloman intoxicată grav cu medicamente D-na Maria Marghiloman, soţia decedatului om politic, a fost miercuri victima unui grav caz de intoxicaţie cu medicamente. D-na Marghiloman care locueşte hotelul Athénée Palace, a fost tară, găsită de către servitoare, în dimineaţa suszisei zile fără cunoștinţă pe parchetul camerei. ■j'JT V ilOiil cd, v a^ailU Cei I1U pOcltC ’•'•■aduca re bolnavă la starea a* trezie, a înştiinţat personalul de serviciu al hotelului, care — la rândul lui — a chemat un doctor din apropiere. I Acesta văzând starea letargică în care se găsea pacienta, şi bănuind a fi la mijloc o intoxicaţia gravă, a dus pe d-na Marghiloman la clinica dr Danielopol, unde s’a constatat în adevăr că d-na Marghiloman suferise o intoxicaţie cu medicamente. Deabia aseară, doctorii au putut să aducă în simţire pe bolnavă, însă fără ca aceasta să poată da vreo lămurire asupra medicamentului luat și împrejurărilor în care s'a intoxicat Starea d-nei Marghiloman este încă Incrijorătoara.