Curentul, noiembrie 1932 (Anul 5, nr. 1709-1737)
1932-11-01 / nr. 1709
MICA PUBLICITATE Ameririle se fruiesc la Administraţia ziarului Str. Sărindar 4 de la 8*12, 15*20 Telefon 375»|2® DOMNIŞOARA tânără, inteligentă, absolventă 3 clase liceu şi şcoală de dactilografie, cunoscând lucrările pe orice maşină de scris caut post ca începătoare numai case serioase, pretenţiuni după merit. Ofertele sub Nădejdia str. A. No. 70 Loco. C. F. R. Cartier Steaua Bucureşti N. 5-29000 FUNCŢIONARA dactilografă, perfect franceza, germana, româna, polona, contabilitatea caută orice post. Pretenţiuni modeste, ziar „No. 24“. 28900 DOMNIŞOARA tânără, cuminte, p._Repe germana, franceza, cusutul, caută post copil (i) (1000 lunar) sau face orice serviciu într’o casă mare schimb conversaţie franceză, germană, (pretenţiuni 500 lunar). Ziar „Genya“, 29093 buCATAREASA perfectă fără bărbat cu acte în regulă caută. Solomon, Sfinţilor 45. 28012 BAGETISTE ştiutoare şi neştiutoare, caut urgent bine plătite. Dorobanţi 89. 28007 BAIAT versat branşa manufactură cuat Griviţei 242. 28008 ANGAJEZ tinichigiu fierar şi lombar pentru carosen. Str. Foişor 84 VÂND caroserie nouă, format Smd. Adresaţi Şoseaua Ştefan cel Mare, 121. 17080 GALAŢI str. Brăilei 147 se vinde berărie, mărunţişuri şi regie vad vechi cu afaceri sănătoase. 529000 VÂND frumoasă cravată skongs. 140x27 manşete, călimări, diferite bibelouri, piedestal şi paravan pentru Godin. 7 Schitu Măgureanu, curte parter stânga. 28994 JfotAi/nefri fj£eu cuvântat' I AVANTAJOS, închiriez cartieri liniștit, apartament 4 camere, baie și dependințe. A se adresat str. Mihail Cornea 24. Ci»—CM»»«—•••• & CAUT cameră cu bucătărie, e- S iectrică, apropiere centru, oferit 7—800 ’ lunar, adresele ziar I „Bela“. 4-291641 CAMERA mobilată acces baie, Biserica Amzei 16 ușa 3. 3-29188 PARCUL Inginerilor (gara de Nord) str. P. Poni 6, apartamente moderne de închiriat, hali, 4 camere, bae, vestiar, terasă, bucătărie, spălătorie, cameră de serviciu, încălzire centrală automată. 629203 LECŢIUNI şi MEDITAŢII I leu cuvântul —————fii» I TABLOURI II I Splendide de Pictori cunoscuţi j [ I cu reputaţie. Mare reducere de i i 1 preţuri. Sursa «as mal «Dină 1 1 I mai convenabil ca on-ende, co j ] I lecţie mare, pesta VCOQ tablouri, i i 'vizitaţi spre convingere. Maeştrii ] | jRessu, Sterndi, Strâmbu, Isachie. j | I Bednarik, Baltatu, Enea, Creţu- i i 1 lescu Negris, Mogoş, Comescu etc j j ] |ett etc. i • Vizibil zilnic intre 2—4. Duroi- « i { idea şi sărbători toată ziua. 1 I 1 Strada turturele 3 11 { I (prin Labirint) i > Tramvaiul 16 (Staţia Tabacii) ] !CUMPĂR ziare arhive vechi pentru Maculatură, Eugen. Atelierului 5. OCAZIE trăsură şaretă tonou. Pictor Luchin 14, 229097 PROFESOARA predă conştiincios conversaţie: germana, franceza şi polona foarte convenabil, eventual viu şi la domiciliu. Adresaţi ziar : ,,Astoria“. 28000 DIVERSE I leu cuvântul MORTIN. Moartea ploşniţelor. Moartea gândacilor. De vânzare la drogueriile şi farmaciile Capitalei. Provincie expediem bidonaşe Mortin concentrat contra mandat lei 55. Reprezentanţa : Isvor 9, Bucureşti. 29062 Cereţi la toate chioţoutii»! Greta Garbo roman de CEZAR PETRESCU Solemnitatea din corneea Dudeşti-tuperea Sfinţirea bisericii şi desvelirea monumentului eroilor Eridim, a avut loc în comuna suburbană Dudeşti Cioplea, solemnitatea târnosirii bisericii din această localitate şi desvelirea monumentului eroilor. A asistat d-nii V. Madgearu, ministrul finanţelor, Dem. I. Dobrescu, primarul Municipiului, Al. R. Protopopescu, primarul Sectorului de Negru şi numeroşi cetăţeni din comună. De dimineaţă s-a oficiat sfinţirea bisericii de un sobor de preoţi în frunte cu P. S. Platon Ciosul, vicarul Patriarhiei. După serviciul divin păr. Moisiu protopopul locului, a ţinut o frumoasă predică. Apoi, mulţimea credincioşilor în frunte cu soborul de preoţi şi vicarul Patriarhiei, a mers în piaţa monumentului ridicat în amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului Aci, sonorul a oficiat un scurt serviciu divin de pomenire. S’a citit numele eroilor din suburbana Dudeşti-Cioplea şi s’a desvelit monumentul. Au luat cuvântul aci, d. D. Simionescu, preşedintele soc. „Mărăşeşti”, d-na Cornelia Achimescu, preşedinta Asociaţiei surorilor de caritate, d. Const. Brânzoi, primarul comunei Dudești Cioplea, Gteorge Dumitrescu, Hănescu, etc. Apoi a vorbit d. Al. Protopopescu, primarul sectorului de Negru, care a relevat importanta operei realizate în comuna Dudești-Cioplea. După solemnitate s’a dat o masă. ilii ■ MOV rin-""-.! r S'* ' ' Q'\ IH'DbSTI-CIOPLEA CURENTUL congresul general şi brutar noi Carnetul zilei La ora 10 dimineaţa, d. T. Ganovici, deschide congresul. Se alege următorul birou: d-nii Mrazec preşedintei Gr. Costescu, T. Ganovici, Braşoveanu (Ardeal), Vaioti (Constanţa), vicepreşedinţi şi G. Nedelcu secretar. D. preşedinte MRAZEK citeşte telegramele de omagiu, trimise de congres Suveranului şi d-lor I. Lugoşianu, ministrul industriei. Voicu Niţescu, ministrul de agricultură, D. R. Ioaniţescu ministrul sănătăţii. Dem. Dobrescu, primarul Capitalei. D. dr. ANGELESCU, aduce salutul Camerei de comerţ din Capitală. D. TEODOR GANOVICI face un istoric asupra marilor greutăţi ce întâmpină azi, patronii brutali D-sa spune că grâul curent astăzi, costă, 63.000 lei vagonul în magazie, iar costul făinii se ridică la 8.50—9.00 lei gr. Costul pâinei este socotit astfel: pâine albă de 710 grame făine a 9 lei kgr. face 6.75 lei timbrul agricol 1 leu şi speze de fabricaţie 1.90, total 9.60 lei; pâinea neagră de 750 grame a 8 lei kgr. de făină face 5.75, timbrul agricol 50 bani, speze de fabricaţie 1.90 lei, total lei 8.15. Aceste preţuri sunt de cost, fără cel mai mic beneficiu pentru brutari Adăugând un beneficiu de insulă, pâinea va trebui să se vândă cea albă 10,61 şi cea neagră 8,96. D. G. COSTESCU vorbeşte de demersurile de până acum pe lângă ministerul de industrie şi Camera de comerţ pentru a institui comisiuni cari să stabilească exact costul pâinii. Expune modul cum s’a ucrat în comisiuni şi cere ca preţurile la pâinea albă şi neagră să se fixeze după ce se vor face anchete de costul grâului şi făinei. D. Costescu închee propunând ca în moţiune să se ceară ca preţul să fie fixat numai de Camera de comerţ şi industrie din Capitală. D. SEVER HERDAN crede că brutarii să fie mai organizaţi, pentru a veghea cu mai mult succes la apărarea intereselor lor profesionale. Apoi, enumără desideratele pentru soluţionarea cărora ar trebui să lupte comercianţii de pâine. Analizând diferitele tipuri de pâine şi întregul proces al fabricaţiunii ei, justifică preţurile de vânzare. E greşită atitudinea autorităţii comunale în chestiunea pâinii, fiindcă niciodată măsurile ei n’au dus la rezultate bune. Moara Herdan a plătit până acum 23 milioane pentru timbrul pe pâine, care e totalmente nedrept şi antisocial. Se preconizează Instituirea unei legi pentru reglementarea comerţului de pâine. Cerem ca la alcătuirea unei asemenea legi să fim neapărat consultaţi, închee îndemnând la solidarizare şi activitate serioasă. D. GH. SAVA spune că cu toate hărţuelile, problema pâinei este în realitate nesocotită tocmai de autorităţi. Brutarii cer să li se permită, să existe, — orice măsuri s’ar lua. In condiţiile de ieri şi de azi, ei nu mai pot ţine prăvăliile deschise. Brutarii pierd şi suferă, — în timp ce autoritatea îi batjocoreşte. Anarhia în care se frământă chestiunea pâinei trebue să înceteze. Propune ca pe viitor preţul pâinii să fie stabilit de o comisiune din care să facă parte în afară de conducătorii comunei şi reprezentanţi ai presei care informează pe consumatori, ai ministerelor, Camerei de comerţ si ai brutarilor. In încheere propune ca să nu se mai aplice timbrul pe pâine. D. D. P. Niculescu-Ritz aduce salutul „Sfatului Negustoresc” şi spune că brutarii merită o solicitudine deosebită, iar nu tratamentul nelogic de astăzi. Conducătorii trebue să-si dea seama de rostul social al brutarilor. Nu se poate cere ostenarea pâinii în vreme ce făina şi grâul se scumpesc mereu. Problema pâinei trebue să fie de azi înainte în funcţie de brutari, de solidaritatea lor. Orele fiind înaintate d. MRAZEC ridică şedinţa. D. DIMA se ocupă de măsurile legale ce trebuesc adoptate împotriva abuzurilor de drept şi de fapt ale autorităţilor şi expune câtva cazuri revoltătoare. Crede că singura atitudine pe care trebue să o adopte brutarii, este solidaritatea, în ceea ce priveşte abuzurile de fapt, iar în ceea ce priveşte cele de drept, brutarii să se adreseze întotdeauna justiţiei. D. CRISTU-GALAŢI arată că politica a făcut mult rău brutarilor. D. BRAŞOVEANU aduce salutul brutarilor ardeleni şi cere ca pâinea să fie lăsată liberă la vânzare. D. VANGNELIDE-Buzău expune tragica situaţie a brutarilor din provincie cari sunt în pragul falimentului. Cere o acţiune mai energică. D. G. G. SAVA propune pe d. Herdan ca preşedinte al Uniunei organizaţiilor brutăreşti. In urmă se desemnează comisiunea care se va prezenta azi d-lui ministru de industrie şi comerţ, cu ţiirea. Comisiunea, este alcătuită din d-nii: Mrazec, T. Ganovici, Drașoveanu, Vasioti-Constanța, S. Herdan, Cristu-Galati, G. Sava si P. Ionescu. Azi va avea loc continuarea desbaterei congresului. Rep. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 4.30. D. NEDELCU, după ce desvoltă raportul său asupra „Problemei pâinei în general, legi şi regulamente, accentuiază asupra modificărei regulamentului din 1907, care prejudiciază liberă desvoltare a brutăriilor Se ocupă apoi de legea administrativă, care dă prea mari puteri autorităţilor comunale. D-sa propune constituirea unei Uniuni a sindicatelor de brutari din ţară, care poate aduce foloase imense intereselor întregii negustorii brutăreşti din ţară, activând energic şi în numele tuturor componenţilor ei, cu mai mulţi sorţi de isbândă ca până acum. D. ION MIHAI citeşte raportul asupra „modalităţii încasării timbrului pe pâine” şi face o serie de propuneri în legătură cu desfiinţarea acestui timbru. D. SEVER HERDAN spune că nu există brutari cari să fabrice pâinea cu substanţe chimice. Protestează împotriva abuzurilor cari se fac cu confiscările de pâine şi cere desfiinţarea taxelor şi timbrului pe pâine. D. CH. IONESCU-PAPAIANI face o amănunţită expunere asupra chestiunii maximalizării făinii, legată de imensele greutăţi cu cari are de luptat comerţul de brutărie. D-sa cere să se maximalizeze şi făina, singurul mijloc care poate îndreptăţi maximalizarea pâinii îui analizează întregul proces economic al fabricării făinii şi pâinii. D. Papaiani închee, cerând ca maximalizarea, de care e absolută nevoe, să indice şi tipurile respective, adică extracţia la sută. D. I. GANOVICI începe prin a arăta că o delegaţie a brutărimii din ţară a participat la congresul internaţional al brutarilor care s’a ţinut la Roma între 21—24 iunie şi expune contribuţiile acestei delegaţiuni la desbaterile ce au avut loc acolo, precum şi cele văzute în diferite oraşe ale Italiei, în ceea ce priveşte panificaţia. Vorbitorul relevă afectuoasa primire a autorităţilor italiene şi trece apoi la expunerea amănunţită a felului în care se fabrică pâinea în Italia. D. Ganovici închee, arătând că brutarii români tebuesc să ia exemplu de la confrații lor din Italia. MraznM forturi in oara Bacău ln voia lor jefuit de 28 mii lei BACAU. 30. — De câteva zie o numeroasă bandă de hoţi, operează cu o rară îndrăzneală în gara locală. Astfel noaptea trecută, pe când d. Sandu Zucker, voiajor al fabricei fildesgo” din Bucureşti, se urca în trenul accelerat No. 52, a fost jefuit de suma de 28 mii lei. Voiajorul, având prezenţa de spirit, a pus imediat mâna pe hoţ, care prins, a transmis cu repeziciune banii furaţi, unui alt tovarăş dii bandă care a rupt-o la fugă. Primul hoţ a vrut să profite de împrejurare, ca să dispară, dar voiajorul Zucker nu l-a slăbit. Hoţul, care a declarat că se numeşte Traian Alexandrescu a fost predat poliţiei, care la înaintat parchetului. D. prim-procuror Mina Gorovei a luat imediat măsuri pentru prinderea complicelui hoţului. Luat de scurt, pungaşul a declarat că pe complicele său îl chiamă Mihalache. Parchetul a dat ordine drastice pentru prinderea lui, dând telegrame pe întreaga linie BârladIaşi, ca poliţiile gărilor intermediare să pună mâna şi pe acest complice. A doua zi, an alt îndrăsneţ furt de buzunare s’a întâmplat în gară: d. Konrad Reiss, directorul fabricei de postav Buhuşi, a fost jefuit de o mare sumă de bani ce-l avea asupra sa. D. Mina Gorovei, prim procurorul trib local, fiind sezizat că s-au mai comis alte 3 furturi, a cerut poliţiei intensificarea măsurilor de pază în gară, pentru stârpirea pungaşlor de buzunare.. A apărut: Anul II No. 73 cu următorul sumar: BALCANIADA sau înfrăţirea prin şampanie, meze- Hcuri şi ţigări D. I. RADUCANU IN HALAT ŞI PAPUCI Domnişoara comisar Comedie într’un act Marea bătălie împotriva şomajului a început avonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș şi L Val 7 lei Adunările de eui eri dimineaţă a avut loc în sala Gib, adunarea generală a Uniunii foştilor voluntari români despărţământul Bucovinei. Au vorbit d-nii: dr. I. Drăghici, primar Angelescu, V. Deleu, general Livezeanu, M. Brezoianu, Vichente, Timiş-Torontal, Lungulescu, general Rujinski, Oancea şi alţii. Toţi vorbitorii au protestat împotriva propagandei pe care o fac ungurii pentru revizuirea tratatelor.„ Oltenii au ţinut o întrunire ori la sediul sindicatului lor. Au vorbit, susţinând revendicările comercianţilor ambulanţi, d-nii Victor Predescu, Ştefan Popescu, Grigore Ionescu, Marin Dragulea, Ilie Popa. S’a votat apoi o moţiune. • Producătorii şi distribuitorii de energie electrică din România s’au întrunit eri în congres în sala Politehnica.* Partidul socialist independent a tinut eri o întrunire în sala Centrală, din str. Smârdan No. 30. Au vorbit d-nii: A. Gheorghiu, Gh. Cristescu, Zăharia Tănase și prof. Stefan Voitec. • Frontul Asanărei urbane, a ținut ori o adunare în curtea hotelului „Dacia”. Au luat cuvântul d-nii N. C. Georgescu, inginer Rădulescu, N. N. Stoica, Eftimescu, prof. Pavelescu Dimo, cari au preconizat atitudinea ce urmează a se lua faţă de problema datoriilor urbane. * In sala cantinei Gutenberg tineretul L. A. N. C. şi-a inaugurat asearănul an de activitate. Solemnitatea a fost precedată de o slujbă religioasă, oficiată de preotul Mihăilescu şi diaconul Popescu-Mozăceni. Au luat cuvântul d-nii drand Tănăsescu, preşed. U. N. S. C. R., Traian Cotigă, centrul studenţesc, Clobat, în numele, tineretului L. A. N. C. Bacău, Shonaner în numele naţional socialiştilor germani, arhitect Mucichescu, diacon Popescu Mozrceni, şi avocat Ion V. Emilian, prezidentul tineretului. S-au expediat telegrame M. S. Regelui şi d-lui prof. A. C. Cuza •» Ieri dim, a avut loc la „Casa Poporului” din Opitala, o întrunire publică, convocată de partidul social-democrat. A prezidat d. C. STOLOJAN, care a vorbit în chestia oxtenirii traiului. D. I. MIRESCU, secretarul confederației muncii, a făcut o amplă expunere a problema șomajului în țară. D. TITEL PETRESCU reamintește campania pe care partidul social-democrat a dus-o, pentru moiificarea actualei legi electorale, fasciste. Examinând mai departe politica externă a guvernului, d. Titel Petrescu, vorbeşte despre tratativele cu Rusia sovietică. • Dri după amiază organizaţia tineretului din Capitală a partidului social democrat a ţinut o întrunire, în sala Casei Poporului, cu ocazia prezentei preşedintelui Internaţionalei, d. Voorrink. D. ION BAZGA a prezidat întrunirea, salutând pe d. Voorrink în numele Uniunei tineretului socialist din România. D. ALEX. PARLAGI, a adus salutul organizaţiei din Capitală. D. VOORRINK în cuvântarea sa a trecut în revistă situaţia politică şi economică inernaţională, scoţând în evidenţă că social-democraţia reîncepe ofensiva, după câţiva ani de rezistenţă dârză pe vechile poziţii. D. Voorrink a terminat exprimându-şi încă odată satisfacţia că a găsit aci organizaţii serioase de tineri social democraţi, şi a îndemnat pe cei prezenţi la muncă serioasă pentru educaţie şi organizare. D-sa va părăsii azi ţara. * Eri a avut loc la Cluj congresul „Federaţiei pensionarilor din Ardeal“, în care, printre alte chestiuni discutate, s-a cerut de către pensionari unificarea pensiilor. Marți 1 Noembrie 1932 ■ ■ | -«........... "....=sss=sssm Baloane de săpun minunea lui Dumnezeu Când Iorgu Popescu — pentru intimi „Nenea Iorgu’’, iar la birou G.Popescu G. Gheorghe’’ — a pornit adresa oficială prin care era înştiinţat că pe ziua de 1 Aprilie, anul curent, e scos la pensie, şi-a simţit sufletul solicitat de două sentimente, absolut contrarii: unul de regret, fiindcă ÎSI părăsea iv roţii unde lucrase aproape treizeci de ani, altul de satisfacţe, fiindcă de aci înainte nu mai avea nimic de făcut, decât să se ducă odată pe lună la Administraţia Financiară, ca să-şi înceteze pensia. In struna acestui din urmă sentiment bateau şi pAvrile, pune de in- vidie, tuturor colegilor lui de slujbă: — Halal să-ţi fie, nene Iorgule! Dăduşi lovitura, carevasăzică! de-acuma, ce-ţi mai pasă? Toată ziua pe sofa — cu cafeaua dinainte şi cu ţigara In gură — iar la sfârşitul lunii... ţup! la Administraţie şi-ţi încasez pensia, fără să te doară nici capul!.. Săracul conul Iorgu! In momentul acela era convins, şi el, că... vorba foştilor lui colegi, la sfârşitul lunii, dup la administraţie, să-ţi iei pensia Dar la sfârşitul lui Septembrie — adică peste şase luni de zile, de când îşi ceruse regularea drepturilor lui de pensie —drepturile noului pensionar erau departe de a fi... regulate. Pe nesimţite, fusese la Casa Pensiilor de peste cincizeci de ori, să se intereseze de soarta petiţiei lui. Şi, regulat, era amânat... pentru săptămâna viitoare. Dela un timp, Conul Iorgu îşi pierduse, definitiv, orice nădejde. Când deodată s’a întâmplat... ceea ce nenea Iorgu numeşte, şi astăsi, minunea lui D-zeu. Graţie unui scandal formidabil făcut la Casa Pensiilor de către un deputat guvernamental cu mare influenţă, titlul de pensie al lui Nenea Iorgu a eştt, in două zile. (Deputatul ii ameninţase cu reclamaţie la ministerul de finanţe, riscă afacerea nu se tranşează in două zile)... A treia zi, deputatul s'a prezentat din nou. — Gata?.. — Gata, d-le deputat. __ S’a semnat decizia,. — Siguri Poftim şi adresa către Administraţia Financiară... Conul Iorgu era de faţă, sprijinind cu umărul soba din colţul biroului. — Mare noroc a avut ăla, pentru care a intervenit deputatul ăsta... se gândea el cu jind. Şi, deodată, o gălăgie infernala: — Ce înseamnă asta, domnilor? Vă bateţi joc de mine?.. — De ce, d-le deputat?.. — Aţi lucrat decizia altuia. Nui ăsta al meu !.. — Pardon, avem aci notiţa dumneavoastră. Poftiim citiţii „Popescu G. Gheorghe”... — Nu-i ăsta Popescu al meu!.. urla deputatul. Pe al meu îl chiamă Popescu Gr. Gheorghe şi nu era „şef de birou la Interne”, ci şef de gară la C. F. R... Tresărind la auzirea numelui său, nenea Iorgu s'a apropiat de ghişeul respectiv. — Pardon!.. făcu el. Popescu G. Gheorghe, fost şef la Interne, sunt eu!.. Funcţionarul s’a lătat la el, cu o mutră tâmpită şi i-a înmânat hârtia. Şi, în timp ce Conul Iorgu îşi făcu cruce, mulţumind Atotputernicului pentru miraculoasa confuzie de nume graţie cătrea îşi obţinue titlul de pensie, deputatul continua să vocifereze, ca un scos din minţi: — Vă ’nvăţ eu minte! Până la Vodă o să mă duc, să vă reclam. Vasăzică la d-voastră merge pe protecţie, nu-i aşa? Lui Popescu G. Gheorghe i-aţi putut regula drepturile şi lui bietul Popescu Gr. Gheorghe, nu? Ei bine, vă ’nvăţ eu minte. Până la Vodă o să mă duc . Grăbit să ajungă mai iute acasă, nenea Iorgu n’a mai putut auzi restul monologului... Geer Patrick Calendar Luni, 31 Octombrie 1932 CAT. : Sţii Apostol. Stachie, Amplie şi cei cu ei Şi Sf. Martir Epimaelu. CAT. : Sf. Wolfgang. PROT.: Sârb. Reformaţiimel. EBR.: Marchesvan 5693. Roş-Nodeş, a 2-a zi. MAH.: 1 Regele 1351. TEATRE OPERA ROMANA: Relache. TEATRUL NAŢIONAL (ora 8.30 seara): ,,Manon Lescaut”. TEATRUL REGINA MARIA (ora 9 seara): „Mătrăguna“. TEATRUL VENTURA (ora 9 seara): „Pasărea de foc”. TEATRUL ALHAMBRA (ora 9 seara) : „Trăiască Alhambra”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Mata-Hari“ea Greta Garbo și Ramon Novarro. SELECT: „Straniul caz al Clarei Deane“ cu celebra tragediană Wynne Gibson. REGAL: „Cadeţii“ cu Albert Wassermann şi Trude von Molo. VOX: „Frankenstein“ (Omul monstru) cu Boris Karloff. TRIANON: „îndrăzneţul“ (Draufgaenger) cu Hans Albers, Martha Eggerth şi Gerda Maurus. KOXY : „Mata-Harim‘ cu Greta Garbo şi Ramon Novarro. BVARD PALACE : ,,Stan şi Bran aventurieri“, „Charly Cowboy“ şi „Flip Chiulangiu“. FEMINA: „Cruciada neagră” (Africa sălbatecă”. FORUM: „Tragedia unei stele de cinema“. FUNDAŢIA DALLES : ora 9—11,0 călătorie la Viena”; orele 4, 7, 9 d. a., ,,0 vânătoare de animale cu blănuri“, precedată de conferinţe. OMNIA ,Păcatul Madeleine Claudet1 şi „Trei femei şi un diplomat *. LIDO: „Am ucis“ şi „Ştrengănia”. EPISCOPIA. A. R. P. A. „Ronny” cu Willy Fritsch, Kate de Nagy şi „Patimi încătuşate” cu Conrad Veldt, şi Fritz Kortner. FRANKLIN. A. R. P. A. „Adio Neapole“ cu Malcolm Tod şi ,,Cine ia dragostea în serios” cu Jenny Jug°. LUX (Calea Griviţei 196): „Gitta“. VOLTA BUZEŞTI: „Omul de em” cu Clive Brook şi Claudette Colbert; jurnal şi comedie. MARCONI: „Contesa de Monte Cristo“ cu grigitte Helm, Rudolf Forster; jurnal şi artişti. MODEL: ,,Aghitantul prinţesei“ cu Lawrence Tibett şi Grace Moore; jurnal şi artişti. SPLENDID: ,,Tragedia de la Maerling”, cu Iii Dagover şi „Melodia inimii“ cu Willy Fritsch. AMERICAN (calea Moşilor): „Cântecul nopţii“ cu Jean Kiepura; jurnal şi comedie. ILEANA: ,,Emancipata” cu Norma Shearer, jurnal şi completări. DICHIU: „Halucinaţie” cu Paul Wegener. TOMIS: ,Oraşul cântecului” cu Jan Kiepura şi Brigtte Helm şi „Omul de em” cu Cave Broock. ISBANDA: „Cântecul nopţii“ cu Jan Kiepura, jurnal şi actualităţi. LYRA: „Iubeşte-mă“ cu Jeanette MacDonald şi Maurice Chevalier; completări şi jurnal. ATENEUL GOLESCU: „Lacrimi de iubire“ şi o completare. TERRA : „şeriful misterios“ cu William Russel şi „Floarea din Cuba“; trupa de reviste Costin. TRIUMF, ,Fuga din Siberia" cu Kowal Samborsky şi completări. ROMA: „Sergentul Tex“ cu Wiliam Boyd şi trupa Rădulescu. GRIVIŢA: „Liliacul“ cu Anny Ondra, Ivan Petrovici şi Georg Alexanderi Radio 394 m. BUCUREȘTI 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informatiuni: bursa de cereale, bursa de efecte, cola apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Blankenburg: Pentru dragostea de tară-marş; Strauss: Glasuri de primăvară-vals; Offenbach: Uvertură la „Orfeu în infern“; A. Thomas: Sărbătoarea primăveri irsuită de balet din opera ,,Hamlet“; Leo Delibes: Muzică da balet din opera ,»Lakmé‘‘. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Gen. Butoianu: Crucea roşie şi acţiunea ei în timp de pace şi războiu. 19.25: Orchestra radio: Donizetti: Fantezie din opera ,,Lucia de Lammermoor“; Foulds Joh.: Enric al VllI-lea-suită în stil vechi englez; Ponchielli: Dansul orelor din opera ,Gioconda“. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. prof. C. Musceleanu: Facerea lumii în ştiinţă. 20.20: D. dr. Sandu Vile: Prevenirea flagelului ruginii cerealelor. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu-violina, I. Feldman, violina IIa L. Mendelsohn viola şi Jos. Thaler-violoncel: Beethoven-Quartet op. 18 No. 1 în fanator. 21.30: D. prof. Gheron Netta: Ziua economiei. 21-45: D-na Schapira Mendel piano: Mendelsohn-Bartholdy: Preludiu și fuga în mi minor; Chopin: Trei mazurci; Reval: Sonatina. 22.15: Quartetul Theodorescu: Borodin: Quartet No. 1 în la major. 22.45. Informatiuni și știri sportive. Farmaciile de serviciu In noaptea de 31 Oct. C. D. Roşu calea Moşilor 45. Tel. 848/21. Em. Schuster cal. Victoriei 138. Tel. 221/54 N. S. Georgescu cal Griviţei 323. Tel. 348/08 D. Nicolau (C- Oprea) cal. Rahovei 79, Telefon 325/90. W. Gresser cal. Moşilor 272, Tel. 254/12. A- Solomon cal. Dudeşti 28, Tel- 306/64, N- Sterescu (fost Thüringer) B-dul Elisabeta 34, Tel. 363/64, M. Paleacu B-dul Col. Ghica 77, st. M Antonescu sos. Ştef cel Mare 116- Tel- 214/06 L. I. Batiu (La Arab) str. Carol 124 (Podu Şerban Vodă), Tel. 342/68, Ştefan Laonesci str. Romani colţ Tunari 2.