Curentul, noiembrie 1932 (Anul 5, nr. 1709-1737)

1932-11-01 / nr. 1709

MICA PUBLICITATE Ameririle se fruiesc la Administraţia ziarului Str. Sărindar 4 de la 8*12, 15*20 T­elefon 375»|2® DOMNIŞOARA tânără, inteligentă, absolventă 3 clase liceu şi şcoală de dactilografie, cunoscând lucrările pe orice maşină de scris caut post ca începătoare numai case serioase, pre­tenţiuni după merit. Ofertele sub Nădejdia str. A. No. 70 Loco. C. F. R. Cartier Steaua Bucureşti N­. 5-29000 FUNCŢIONARA dactilografă, per­fect franceza, germana, româna, po­lona, contabilitatea caută orice post. Pretenţiuni modeste, ziar „No. 24“. 28900 DOMNIŞOARA tânără, cuminte, p._­­Repe germana, franceza, cusutul, caută post copil (i) (1000 lunar) sau face orice serviciu într’o casă mare schimb conversaţie franceză, ger­mană, (pretenţiuni 500 lunar). Ziar „Genya“, 29093 buCATAREASA perfectă fără băr­bat cu acte în regulă caută. Solo­mon, Sfinţilor 45. 28012 BAGETISTE ştiutoare şi neştiutoa­re, caut urgent bine plătite. Doro­banţi 89. 28007 BAIAT versat branşa manufactură cuat Griviţei 242. 28008 ANGAJEZ tinichigiu fierar şi lom­­bar pentru carosen. Str. Foişor 84 VÂND caroserie nouă, format Smd­. Adresaţi Şoseaua Ştefan cel Mare, 121. 17080 GALAŢI str. Brăilei 147 se vinde b­­­erărie, mărunţişuri şi regie vad vechi cu afaceri sănătoase. 5­29000 VÂND frumoasă cravată skongs. 140x27 manşete, călimări, diferite bibelouri, piedestal şi paravan pen­tru Godin. 7 Schitu Măgureanu, curte parter stânga. 28994 JfotAi/n­efri fj£eu cuvântat' I AVANTAJOS, închiriez cartieri liniștit, apartament 4 camere,­ baie și dependințe. A se adresat str. Mihail Cornea 24. Ci»—CM»»«—••••­ & CAUT cameră cu bucătărie, e- S iectrică, apropiere centru, oferi­t 7—800 ’ lunar, adresele ziar I „Bela“. 4-291641­­­ CAMERA mobilată acces baie, Bise­rica Amzei 16 ușa 3. 3-29188 PARCUL Inginerilor (gara de Nord) str. P. Poni 6, apartamente moder­ne de închiriat, hali, 4 camere, bae, vestiar, terasă, bucătărie, spălătorie, cameră de serviciu, încălzire cen­trală automată. 6­29203 LECŢIUNI şi MEDITAŢII I leu cuvântul —————fii» I TABLOURI II I Splendide de Pictori cunoscuţi j [ I cu reputaţie. Mare reducere de i i 1 preţuri. Sursa «as mal «Dină 1 1 I mai convenabil ca on-ende, co j ] I lecţie mare, pesta VCOQ tablouri, i i 'vizitaţi spre convingere. Maeştrii ] | jRessu, Sterndi, Strâmbu, Isachie. j | I Bednarik, Baltatu, Enea, Creţu- i i 1 lescu Negris, Mogoş, Comescu etc j j ] |ett etc. i • Vizibil zilnic intre 2—4. Duroi- « i { idea şi sărbători toată ziua. 1 I 1 Strada turturele 3 11 { I (prin Labirint) i > Tramvaiul 16 (Staţia Tabacii) ] !­­CUMPĂR ziare arhive vechi pentru Maculatură, Eugen. Atelierului 5. OCAZIE trăsură şaretă tonou. Pic­­tor Luchin 14, 2­29097 PROFESOARA predă conştiincios conversaţie: germana, franceza şi polona foarte convenabil, eventual viu şi la domiciliu. Adresaţi ziar : ,,Astoria“. 28000 DIVERSE I leu cuvântul MORTIN. Moartea ploş­niţelor. Moartea gânda­cilor. De vânzare la drogueriile şi farmacii­le Capitalei. Provin­cie expediem bidona­­şe Mortin concentrat contra mandat lei 55. Reprezen­­­tanţa : Isvor 9, Bucureşti. 29062 Cereţi la toate chioţoutii»! Greta Garbo roman­­ de CEZAR PETRESCU Solemnitatea din corneea Dudeşti-tu­perea Sfinţirea bisericii şi desvelirea monu­mentului eroilor Eri­dim, a avut loc în comuna suburbană Dudeşti Cioplea, solem­nitatea târnosirii bisericii din a­­ceastă localitate şi desvelirea mo­numentului eroilor. A asistat d-nii V. Madgearu, mi­nistrul finanţelor, Dem. I. Dobres­­cu, primarul Municipiului, Al. R. Protopopescu, primarul Sectorului de Negru şi numeroşi cetăţeni din comună. De dimineaţă s-a oficiat sfinţirea bisericii de un sobor de preoţi în frunte cu P. S. Platon Ciosul, vi­carul Patriarhiei. După serviciul divin păr. Moisiu protopopul locului, a ţinut o fru­moasă predică. Apoi, mulţimea credincioşilor în frunte cu soborul de preoţi şi vica­rul Patriarhiei, a mers în piaţa mo­numentului ridicat în amintirea e­­roilor căzuţi pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului Aci, so­norul a oficiat un scurt serviciu di­vin de pomenire. S’a citit numele eroilor din suburbana Dudeşti-Cio­­plea şi s’a desvelit monumentul. Au luat cuvântul aci, d. D. Si­­mionescu, preşedintele soc. „Mără­­şeşti”, d-na Cornelia Achimescu, preşedinta Asociaţiei surorilor de caritate, d. Const. Brânzoi, prima­rul comunei Dudești Cioplea, Gteor­ge Dumitrescu, Hănescu, etc. Apoi a vorbit d. Al. Protopopes­cu, primarul sectorului de Negru, care a relevat importanta operei realizate în comuna Dudești-Cio­­plea. După solemnitate s’a dat o masă. ilii ■ MOV rin-""-.! r S'* ' ' Q'\ IH'DbSTI-CIOPLEA CURENTUL congresul general şi brutar noi Carnetul zilei La ora 10 dimineaţa, d. T. Gano­­vici, deschide congresul. Se alege următorul birou: d-nii Mrazec preşedintei Gr. Costescu, T. Ganovici, Braşoveanu (Ardeal), Va­­ioti (Constanţa), vice­preşedinţi şi G. Nedelcu secretar. D. preşedinte MRAZEK citeşte te­legramele de omagiu, trimise de con­gres Suveranului şi d-lor I. Lugoşia­­nu, ministrul industriei. Voicu Niţes­cu, ministrul de agricultură, D. R. Ioaniţescu ministrul sănătăţii. Dem. Dobrescu, primarul Capitalei. D. dr. ANGELESCU, aduce sa­lutul Camerei de comerţ din Capi­tală. D. TEODOR GANOVICI face un istoric asupra marilor greutăţi ce întâmpină azi, patronii brutali D-sa spune că grâul curent as­tăzi, costă, 63.000 lei vagonul în magazie, iar costul făinii se ridică la 8.50—9.00 lei gr. Costul pâinei este socotit astfel: pâine albă de 710 grame făine a 9 lei kgr. face 6.75 lei timbrul agricol 1 leu şi speze de fabricaţie 1.90, total 9.60 lei; pâinea neagră de 750 grame a 8 lei kgr. de făină face 5.75, tim­­b­rul agricol 50 bani, speze de fa­bricaţie 1.90 lei, total lei 8.15. A­­ceste preţuri sunt de cost, fără cel mai mic beneficiu pentru brutari Adăugând un beneficiu de in­sulă, pâinea va trebui să se vândă cea albă 10,61 şi cea neagră 8,96. D. G. COSTESCU vorbeşte de demersurile de până acum pe lângă ministerul de industrie şi Camera de comerţ pentru a institui comi­­siuni cari să stabilească exact cos­tul pâinii. Expune modul cum s’a ucrat în comisiuni şi cere ca pre­ţurile la pâinea albă şi neagră să se fixeze după ce se vor face an­chete de costul grâului şi făinei. D. Costescu închee propunând ca în moţiune să se ceară ca preţul să fie fixat numai de Camera de comerţ şi industrie din Capitală. D. SEVER HERDAN crede că brutarii să fie mai organizaţi, pen­tru a veghea cu mai mult succes la apărarea intereselor lor profe­sionale. Apoi, enumără desideratele pentru soluţionarea cărora ar tre­bui să lupte comercianţii de pâine. Analizând diferitele tipuri de pâine şi întregul proces al fabricaţiunii ei, justifică preţurile de vânzare. E greşită atitudinea autorităţii comu­nale în chestiunea pâinii, fiindcă niciodată măsurile ei n’au dus la rezultate bune. Moara Herdan a plătit până acum 23 milioane pentru timbrul pe pâi­ne, care e totalmente nedrept şi antisocial. Se preconizează Instituirea unei legi pentru reglementarea comer­ţului de­ pâine. Cerem ca la alcă­tuirea unei asemenea legi să fim neapărat consultaţi, închee îndemnând la solidarizare şi activitate serioasă. D. GH. SAVA spune că cu toate hărţuelile, problema pâinei este în realitate nesocotită tocmai de au­torităţi. Brutarii cer să li se permită, să existe, — orice măsuri s’ar lua. In condiţiile de ieri şi de azi, ei nu mai pot ţine prăvăliile deschise. Brutarii pierd şi suferă, — în timp ce autoritatea îi batjocoreşte. Anarhia în care se frământă che­stiunea pâinei trebue să înceteze. Propune ca pe viitor preţul pâi­nii să fie stabilit de o comisiune din care să facă parte în afară de con­ducătorii comunei şi reprezentanţi ai presei care informează pe con­sumatori, ai m­inisterelor, Came­rei de comerţ si ai brutarilor. In încheere propune ca să nu se mai aplice timbrul pe pâine. D. D. P. Niculescu-Ritz aduce sa­lutul „Sfatului Negustoresc” şi spu­ne că brutarii merită o solicitudine deosebită, iar nu tratamentul ne­logic de astăzi. Conducătorii trebue să-si dea seama de rostul social al brutari­lor. Nu se poate cere ostenarea pâinii în vreme ce făina şi grâul se scum­pesc mereu. Problema pâinei trebue să fie de azi înainte în funcţie de brutari, de solidaritatea lor. Orele fiind înaintate d. MRAZEC ridică şedinţa. D. DIMA se ocupă de măsurile legale ce trebuesc adoptate împo­triva abuzurilor de drept şi de fapt ale autorităţilor şi expune câ­­tva cazuri revoltătoare. Crede că singura atitudine pe ca­re trebue să o adopte brutarii, este solidaritatea, în ceea ce priveşte a­­buzurile de fapt, iar în ceea ce pri­veşte cele de drept, brutarii să se adreseze întotdeauna justiţiei. D. CRISTU-GALAŢI arată că politica a făcut mult rău brutarilor. D. BRAŞOVEANU aduce salutul brutarilor ardeleni şi cere ca pâi­nea să fie lăsată liberă la vânzare. D. VANGN­ELIDE-Buzău expune tragica situaţie a brutarilor din provincie cari sunt în pragul fali­mentului. Cere o acţiune mai ener­gică. D. G. G. SAVA propune pe d. Herdan ca preşedinte al Uniunei organizaţiilor brutăreşti. In urmă se desemnează comisiu­­nea care se va prezenta azi d-lui ministru de industrie şi comerţ, cu ţiirea. Comisiunea, este alcă­tuită din d-nii: Mrazec, T. Gano­­vici, Drașoveanu, Vasioti-Constan­­ța, S. Herdan, Cristu-Galati, G. Sa­va si P. Ionescu. Azi va avea loc continuarea des­­baterei congresului. Rep. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 4.30. D. NEDELCU, după ce desvoltă raportul său asupra „Problemei pâi­nei în general, legi şi regulamente, accentuiază asupra modificărei re­gulamentului din 1907, care preju­diciază liberă desvoltare a brută­riilor Se ocupă apoi de legea ad­ministrativă, care dă prea mari puteri autorităţilor comunale. D-sa propune constituirea unei Uniuni a sindicatelor de brutari din ţară, care poate aduce foloase imense intereselor întregii negus­torii­ brutăreşti din ţară, activând energic şi în numele tuturor com­ponenţilor ei, cu mai mulţi sorţi de isbândă ca până acum. D. ION MIHAI citeşte raportul a­supra „modalităţii încasării tim­brului pe pâine” şi face o serie de propuneri în legătură cu desfiinţa­rea acestui timbru. D. SEVER HERDAN spune că nu există brutari cari să fabrice pâinea cu substanţe chimice. Pro­testează împotriva abuzurilor cari se fac cu confiscările de pâine şi cere desfiinţarea taxelor şi tim­brului pe pâine. D. CH. IONESCU-PAPAIANI fa­ce o amănunţită expunere asupra chestiunii maximalizării făinii, le­gată de imensele greutăţi cu cari are de luptat comerţul de brutărie. D-sa cere să se maximalizeze şi făina, singurul mijloc care poate îndreptăţi maximalizarea pâinii î­ui analizează întregul proces eco­nomic al fabricării făinii şi pâinii. D. Papaiani închee, cerând ca m­a­­ximalizarea, de care e absolută ne­­voe, să indice şi tipurile respective, adică extracţia la sută. D. I. GANOVICI începe prin a arăta că o delegaţie a brutărimii din ţară a participat la congresul internaţional al brutarilor care s’a ţ­inut la Roma între 21—24 iunie şi expune contribuţiile acestei delega­­ţiuni la desbaterile ce­ au avut loc acolo, precum şi cele văzute în di­ferite oraşe ale Italiei, în ceea ce priveşte panificaţia. Vorbitorul relevă afectuoasa pri­mire a autorităţilor italiene şi trece apoi la expunerea amănunţită a fe­lului în care se fabrică pâinea în Italia. D. Ganovici închee, arătând că brutarii români tebuesc să ia e­­xemplu de la confrații lor din Italia. MraznM forturi in oara Bacău l­n voia lor jefuit de 28 mii lei BAC­AU. 30. — De câteva zie o numeroasă bandă de hoţi, operea­ză cu o rară îndrăzneală în gara locală. Astfel noaptea trecută, pe când d. Sandu Zucker, voiajor al fabri­­cei fildesgo” din Bucureşti, se ur­ca în trenul accelerat No. 52, a fost jefuit de suma de 28 mii lei. Voiajorul, având prezenţa de spi­rit, a pus imediat mâna pe hoţ, care prins, a transmis cu repezi­ciune banii furaţi, unui alt tovarăş dii bandă care a rupt-o la fugă. Primul hoţ a vrut să profite de împrejurare, ca să dispară, dar vo­iajorul Zucker nu l-a slăbit. Hoţul, care a declarat că se nu­meşte Traian Alexandrescu a fost predat poliţiei, care la înaintat parchetului. D. prim-procuror Mina Gorovei a luat imediat măsuri pentru prin­derea complicelui hoţului. Luat de scurt, pungaşul a decla­rat că pe complicele său îl chiamă Mihalache. Parchetul a dat ordine drastice pentru prinderea lui, dând tele­grame pe întreaga linie Bârlad­­Iaşi, ca poliţiile gărilor interme­diare să pună mâna şi pe acest complice. A doua zi, an alt îndrăsneţ furt de buzunare s’a întâmplat în gară: d. Konrad Reiss, directorul fabri­­cei de postav Buhuşi, a fost je­fuit de o mare sumă de bani ce-l avea asupra sa. D. Mina Gorovei, prim procuro­rul trib­ local, fiind sezizat că s-au mai comis alte 3 furturi, a cerut poliţiei intensificarea măsurilor de pază în gară, pentru stârpirea pun­gaşlor de buzunare.. A apărut: Anul II No. 73 cu următorul sumar: BALCANIADA sau înfrăţirea prin şampanie, meze- Hcuri şi ţigări D. I. RADUCANU IN HALAT ŞI PAPUCI Domnişoara comisar Comedie într’un act Marea bătălie împotriva şomajului a început avonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș şi L Val 7 lei Adună­rile de eui­ eri dimineaţă a avut loc în sala Gib, adunarea generală a Uniunii foştilor voluntari români despărţă­mântul Bucovinei. Au vorbit d-nii: dr. I. Drăghici, primar Angelescu, V. Deleu, gene­ral Livezeanu, M. Brezoianu, Vi­­ch­ente, Timiş-Torontal, Lungule­­scu, general Rujinski, Oancea şi alţii. Toţi vorbitorii au protestat îm­potriva propagandei pe care o fac ungurii pentru revizuirea tratate­lor.„ Oltenii au ţinut o întrunire ori la sediul sindicatului lor. Au vorbit, susţinând revendică­rile comercianţilor ambulanţi, d-nii Victor Predescu, Ştefan Popescu, Grigore Ionescu, Marin Dragulea, Ilie Popa. S’a votat apoi o moţiune. • Producătorii şi distribuitorii de energie electrică din România s’au întrunit eri în congres în sala Po­litehnica.* Partidul socialist­ independent a tinut eri o întrunire în sala Cen­trală, din str. Smârdan No. 30. Au vorbit d-nii: A. Gheorghiu, Gh. Crist­escu, Zăharia Tănase și prof. Stefan Voitec. • Frontul Asanărei urbane, a ținut ori o adunare în curtea hotelului „Dacia”. Au luat cuvântul d-nii N. C. Georgescu, inginer Rădulescu, N. N. Stoica, Eftimescu, prof. Pavele­­scu Dimo, cari au preconizat atitu­dinea ce urmează a se lua faţă de problema datoriilor urbane. * In sala cantinei Gutenberg tine­retul L. A. N. C. şi-a inaugurat a­­seară­n­ul an de activitate. Solemnitatea a fost precedată de­ o slujbă religioasă, oficiată de preotul Mihăilescu şi diaconul Po­­pescu-Mozăceni. Au luat cuvântul d-nii drand Tă­­năsescu, preşed. U. N. S. C. R., Traian Cotigă, centrul studenţesc, Clob­at, în numele, tineretului L. A. N. C. Bacău, Shonaner în numele naţio­nal socialiştilor germani, ar­hitect Mucichescu, diacon Popescu Mozrceni, şi avocat Ion V. Emi­lian, prezidentul tineretului. S-au expediat telegrame M. S. Regelui şi d-lui prof. A. C. Cuza •» Ieri dim, a avut loc la „Casa Po­porului” din Opitala, o întrunire pu­blică, convocată de partidul social-de­mocrat. A prezidat d. C. STOLOJ­AN, care a vorbit în chestia oxtenirii traiului. D. I. MIRESCU­, secretarul confede­rației muncii, a făcut o amplă expu­nere a problema șomajului în țară. D. TITEL PETRESCU reamintește campania pe care partidul social-de­­mocrat a dus-o, pentru moiificarea actualei legi electorale, fasciste. Examinând mai departe politica externă a guvernului, d. Titel Petre­scu, vorbeşte despre tratativele cu Ru­sia sovietică. • Dri după amiază organizaţia tinere­tului din Capitală a partidului social democrat a ţinut o întrunire, în sala Casei Poporului, cu ocazia prezentei preşedintelui Internaţionalei, d. Voor­­rink. D. ION BAZGA a prezidat întru­nirea, salutând pe d. Voorrink în nu­mele Uniunei tineretului socialist din România. D. ALEX. PARLAGI, a adus salu­tul organizaţiei din Capitală. D. VOORRINK în cuvântarea sa a trecut în revistă situaţia politică şi economică ine­rnaţională, scoţând în evidenţă că social-democraţia reînce­pe ofensiva, după câţiva ani de rezis­tenţă dârză pe vechile poziţii. D. Voorrink a terminat exprimân­­du-şi încă odată satisfacţia că a gă­sit aci organizaţii serioase de tineri social democraţi, şi a îndemnat pe cei prezenţi la muncă serioasă pentru e­­ducaţie şi organizare. D-sa va părăsii azi ţara. * Eri a avut loc la Cluj congresul „Federaţiei pensionarilor din Ar­deal“, în care, printre alte chesti­uni discutate, s-a cerut de către pensionari unificarea pensiilor. Marți 1 Noembrie 1932 ■ ■ | -«........... "....=sss=sssm Baloane de săpun minunea lui Dumnezeu Când Iorgu Popescu — pentru in­timi „Nenea Iorgu’’, iar la birou G.Po­pescu G. Gheorghe’’ — a pornit a­­dresa oficială prin care era înştiinţat că pe ziua de 1 Aprilie, anul curent, e scos la pensie, şi-a simţit sufletul solicitat de două sentimente, absolut contrarii: unul de regret, fiindcă ÎSI părăsea iv roţii unde lucrase aproape treizeci de ani, altul de satisfacţ­e, fiindcă de aci înainte nu mai avea ni­mic de făcut, decât să se ducă odată pe lună la Administraţia Financiară, ca să-şi înceteze pensia. In struna acestui din urmă senti­­ment bateau şi pAvrile, pune de in-­­ vidie, tuturor colegilor lui de slujbă: — Halal să-ţi fie, nene Iorgule! Dă­­duşi lovitura, carevasăzică! de-acu­­ma, ce-ţi mai pasă? Toată ziua pe sofa — cu cafeaua dinainte şi cu ţi­gara In gură — iar la sfârşitul lunii... ţup! la Administraţie şi-ţi încasez­ pensia, fără să te doară nici capul!.. Săracul conul Iorgu! In momentul acela era convins, şi el, că... vorba foştilor lui colegi, la sfârşitul lunii, dup la administraţie, să-ţi iei pensia Dar la sfârşitul lui Septembrie — adică peste şa­se luni de zile, de când îşi ceruse regu­­lar­ea drepturilor lui de pensie —drepturile noului pen­­sionar erau departe de a fi... regulate. Pe nesimţite, fusese la Casa Pen­siilor de peste cinci­zeci de ori, să se intereseze de soarta petiţiei lui. Şi, regulat, era amânat... pentru săptă­mâna viitoare. Dela un timp, Conul Iorgu îşi pierduse, definitiv, orice nă­dejde. Când deodată s’a întâmplat... ceea ce nenea Iorgu numeşte, şi as­­tăsi, minunea lui D-zeu. Graţie unui scandal formidabil făcut la Casa Pensiilor de către un deputat guver­namental cu mare influenţă, titlul de pensie al lui Nenea Iorgu a eştt, in dou­ă zile. (Deputatul ii ameninţase cu reclamaţie la ministerul de finanţe, riscă afacerea nu se tranşează in două zile)... A treia zi, deputatul s'a prezentat din nou. — Gata?.. — Gata, d-le deputat. __ S’a semnat decizia­,. — Siguri Poftim şi adresa către Ad­ministraţia Financiară... Conul Iorgu era de faţă, sprijinind cu umărul soba din colţul biroului. — Mare noroc a avut ăla, pentru care a intervenit deputatul ăsta... se gândea el cu jind. Şi, deodată, o gă­lăgie infernala: — Ce î­nseamnă asta, domnilor? Vă bateţi joc de mine?.. — De ce, d-le deputat?.. — Aţi lucrat decizia altuia. Nui ăsta al meu !.. — Pardon, avem aci notiţa dum­neavoastră. Poftiim citiţii „Popescu G. Gheorghe”... — Nu-i ăsta Popescu al meu!.. urla deputatul. Pe al meu îl chiamă Po­pescu Gr. Gheorghe şi nu era „şef de birou la Interne”, ci şef de gară la C. F. R... Tresărind la auzir­ea numelui său, nenea Iorgu s'a apropiat de ghişeul respectiv. — Pardon!.. făcu el. Popescu G. Gheorghe, fost şef la Interne, sunt eu!.. Funcţionarul s’a lătat la el, cu o mutră tâmpită şi i-a înmânat hârtia. Şi, în timp ce Conul Iorgu îşi făcu cruce, mulţumind Atotputernicu­lui pentru miraculoasa confuzie de nume graţie cătrea îşi obţinue titlul de pensie, deputatul continua să vo­cifereze, ca un scos din minţi: — Vă ’nvăţ eu minte! Până la Vodă o să mă duc, să vă reclam. Vasăzică la d-voastră merge pe protecţie, nu-i aşa? Lui Popescu G. Gheorghe i-aţi putut regula drepturile şi lui bietul Popescu Gr. Gheorghe, nu? Ei bine, vă ’nvăţ eu minte. Până la Vodă o să mă duc . Grăbit să ajungă mai iute acasă, nenea Iorgu n’a mai putut auzi restul monologului... Geer Patrick Calendar Luni, 31 Octombrie 1932 CAT. : S­ţii Apostol. Stachie, Am­­plie şi cei cu ei Şi Sf. Martir Epi­­maelu. CAT. : Sf. Wolfgang. PROT.: Sârb. Reformaţiimel. EBR.:­­ Marchesvan 5693. Roş-N­o­­deş, a 2-a zi. MAH.: 1 Regele 1351. TEATRE OPERA ROMANA: Relache. TEATRUL NAŢIONAL (ora 8.30 sea­ra): ,,Manon Lescaut”. TEATRUL REGINA MARIA (ora 9 seara): „Mătrăguna“. TEATRUL VENTURA (ora 9 seara): „Pasărea de foc”. TEATRUL ALHAMBRA (ora 9 sea­ra) : „Trăiască Alhambra”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Mata-Hari“­ea Greta Garbo și Ramon Novarro. SELECT: „Straniul caz al Clarei Deane“ cu celebra tragediană Wynne Gibson. REGAL: „Cadeţii“ cu Albert Wasser­­mann şi Trude von Molo. VOX: „Frankenstein“ (Omul mon­stru) cu Boris Karloff. TRIANON: „îndrăzneţul“ (Drauf­­gaenger) cu Hans Albers, Martha Eggerth şi Gerda Maurus. KOXY : „Mata-Harim‘ cu Greta Gar­bo şi Ramon Novarro. B­VARD PALACE : ,,Stan şi Bran aventurieri“, „Charly Cow­boy“ şi „Flip Chiulangiu“. FEMINA: „Cruciada neagră” (Afri­ca sălbatecă”. FORUM: „Tragedia unei stele de cinema“. FUNDAŢIA DALLES : ora 9—11­­,0 călătorie la Viena”; orele 4, 7, 9 d. a., ,,0 vânătoare de animale cu blă­nuri“, precedată de conferinţe. OMNIA ,Păcatul Madeleine Claudet1 şi „Trei femei şi un diplomat *. LIDO: „Am ucis“ şi „Ştrengănia”. EPISCOPIA. A. R. P. A. „Ronny” cu Willy Fritsch, Kate de Nagy şi „Patimi încătuşate” cu Conrad Veldt, şi Fritz Kortner. FRANKLIN. A. R. P. A. „Adio Nea­­pole“ cu Malcolm Tod şi ,,Cine ia dragostea în serios” cu Jenny Ju­­g°. LUX (Calea Griviţei 196): „Gitta“. VOLTA BUZEŞTI: „Omul de em­” cu Clive Brook şi Claudette Colbert; jurnal şi comedie. MARCONI: „Contesa de Monte Cris­­to“ cu grigitte Helm, Rudolf For­ster; jurnal şi artişti. MODEL: ,,Aghitantul prinţesei“ cu Lawrence Tibett şi Grace Moore; jurnal şi artişti. SPLENDID: ,,Tragedia de la Maer­­ling”, cu Iii Dagover şi „Me­lodia inimii“ cu Willy Fritsch. AMERICAN (calea Moşilor): „Cân­­tecul nopţii“ cu Jean Kiepura; jurnal şi comedie. ILEANA: ,,Emancipata” cu Norma Shearer, jurnal şi completări. DICHIU: „Halucinaţie” cu Paul We­gener. TOMIS: ,Oraşul cântec­ului” cu Jan Kiepura şi Brigtte Helm şi „Omul de em­” cu Cave Broock. ISBANDA: „Cântecul nopţii“ cu Jan Kiepura, jurnal şi actualităţi. LYRA: „Iubeşte-mă“ cu Jeanette Mac­Donald şi Maurice Chevalier; completări şi jurnal. ATENEUL GOLESCU: „Lacrimi de iubire“ şi o completare. TERRA : „şeriful misterios“ cu Wi­lliam Russel şi „Floarea din Cuba“; tru­pa de reviste Costin. TRIUMF, ,Fuga din Siberia" cu Ko­­wal Samborsky şi completări. ROMA: „Sergentul Tex“ cu Wiliam Boyd şi trupa Rădulescu. GRIVIŢA: „Liliacul“ cu Anny On­­dra, Ivan Petrovici şi Georg A­­lexanderi R­adio 394 m. BUCUREȘTI 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13­.45: Informatiuni: bursa de ce­reale, bursa de efecte, cola apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 18.00: Orchestra Radio: Blanken­burg: Pentru dragostea de tară-marş; Strauss: Glasuri de primăvară-vals; Offenbach: Uvertură la „Orfeu în infern“; A. Thomas: Sărbătoarea primăveri irsuită de balet din opera ,,Hamlet“; Leo Delibes: Muzică da balet din opera ,»Lakmé‘‘. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Gen. Butoianu: Crucea roşie şi acţiunea ei în timp de pace şi războiu. 19.25: Orchestra radio: Donizetti: Fantezie din opera ,,Lucia de Lam­­mermoor“; Foulds Joh.: Enric al VllI-lea-suită în stil vechi englez; Ponchielli: Dansul orelor din opera ,Gioconda“. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. prof. C. Musceleanu: Fa­cerea lumii în ştiinţă.­­ 20.20: D. dr. Sandu Vile: Preve­nirea flagelului ruginii cerealelor. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu-violina, I. Feldman, violina II­a L. Mendelsohn viola şi Jos. Thaler-violoncel: Beet­­hoven-Quartet op. 18 No. 1 în fa­­nator.­­ 21.30: D. prof. Gheron Netta: Ziua economiei. 21-45: D-na Schapira Mendel pia­no: Mendelsohn-Bartholdy: Prelu­diu și fuga în mi minor; Chopin: Trei mazurci; Reval: Sonatina. 22.15: Quartetul Theodorescu: Bo­rodin: Quartet No. 1 în la major. 22.45. Informatiuni și știri spor­­tive. Farmaciile de serviciu In noaptea de 31 Oct. C. D. Roşu calea Moşilor 45. Tel. 848/21. Em. Schuster cal. Victoriei 138. Tel. 221/54 N. S. Georgescu cal Griviţei 323. Tel. 348/08 D. Nicolau (C- Oprea) cal. Rahovei 79, Telefon 325/90. W. Gresser cal. Moşilor 272, Tel. 254/12. A- Solomon cal. Dudeşti 28, Tel- 306/64­, N- Sterescu (fost Thüringer) B-dul Elisabeta 34, Tel. 363/64, M. Paleacu B-dul Col. Ghica 77, st. M Antonescu sos. Ştef cel Mare 116- Tel- 214/06 L. I. Batiu (La Arab) str. Carol 124 (Podu Şer­ban Vodă), Tel. 342/68, Ştefan Lao­­nesci str. Romani colţ Tunari 2.

Next