Curentul, iunie 1933 (Anul 6, nr. 1913-1942)

1933-06-10 / nr. 1922

ANUL VI No. 1922 PAGINI LEI Sâmbătă 10 lisnie 1 S33 "p Director: PAMFIL ŞEICA8U REDACŢIA Şl ADMINISTRAr i Strada Sărindar No. 4 I Cabinetul directorului 3—7V3C [Telefon;­­ secretariatul şi Provincia a—127i­­ Redacţia 3—6439, Adiţia 3_7520 ABONAMENTE! lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate; iei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Taxa poştală plătită in numerar cont­ord. pir. G-rale P. T. T. 55740/929. Pactul celor patru puteri şi schimbul de note intre Franţa şi România Ce cuprind aceste importante documente diplomatice Din telegramele externe sosite ori ziarelor din Capitală s’a văzut in rezumat cuprinsul pactului ma­rilor puteri şi garanţiile Franţei că­tre statele Micei înţelegeri în ce priveşte eventualele, clauze de re­­vizuire a tratatelor. Reprezentanţii guvernelor Rei­­chului german, a Regatului unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, al Republicei Franceze şi al Regatului Italiei, întruniţi la Roma la 7 iunie 1933, au dat consimţă­mântul lor proectului de Pact de înţelegere şi de Colaborare act in­clus, care este de acum parafat, ne varietur, ca­re va purta data a­­cestei zile, Guvernele sus-menţio­­nate convenind de a proceda la for­­malitatea semnăturii cât mai cu­rând aceasta va fi cu putinţă. Preşedintele Reichului german, Preşedintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Regele Marii Brita­­nii, al Irlandei şi al Teritoriilor Britanice dincolo de Mări, împărat al Indiilor şi Maiestatea Sa Regele Italiei, Pătrunşi de responsabilităţile par­ticulare, pe cari li le impun faptul de a fi reprezentaţi cu titlu per­manent în Consiliul Societăţii Na­ţiunilor, faţă de Societatea Naţiu­nilor insăşi şi faţă de membrii săi, cât şi de acelea cari rezultă din semnătura comună a Acordurilor de la Locarno, Convinşi că starea de îngrijorare care domneşte în lume nu poate fi risipită decât printr'o întărire a so­ldalităţi­lor susceptibilă de a con­­solida în Europa încrederea în Pace. Credincioşi angajamentelor pe care le-au luat prin Pactul Socie­­tatii Naţiunilor, prin Tratatele dela Locarno şi prin Pactul Briand-Bei­­log, şi referindu-se la declaraţiu­­nea de nerecurs la forţă al cărei principiu a fost proclamat în decla­raţiunea semnată la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegaţii lor la Conferinţa dezarmării şi a­­doptată la 2 Martie 1933 de către Comisiunea politică a zisei Confe­rinţe. Doritori de a da deplina lor efica­citate tuturor dispoziţiunilor Pac­tului Societăţii Naţiunilor şi confor­mându-se metodelor şi procedeuri­lor pe care le prevede şi la cari în­­ţeleg să nu deroge. Respectuoşi de drepturile fiecărui Stat de care nu se va putea dispu­ne în afară de cel interesat, Au hotărît de a încheia în acest scop un Pact şi au desemnat ca ple­nipotenţiari ai lor, pe: preşedintele Reichului German...; preşedintele Republicei Franceze...; Majestatea Sa Regele Marei Brita­nii, al Irlandei şi al Dominioanelor Britanice dincolo de Mări, împărat al indiilor...; M. S. Regele Italiei...; cari după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute în bună şi cu­venită formă au convenit asupra următoarelor dispoziţiui­: AHT. 1. — înaltele Părţi Con­tractante se vor con­certa asupra tuturor d­iss­tiunilor care Ie sunt pro­prii Ele se angisteză a fa­ce toate sforţările pentru a practica în cadrul So­cie­tăţii Naţiunilor o politică de colaborare efectivă in­tre toate Puterile în ve­derea menţinerii Păcii. ART. II. — In ce priveş­te Pactul Societăţii Napsa­ni­lor şi în deosebi artico­lele sale lor 16 şi 19, înal­tele Părţi Contractante hotărăsc de a examina în­tre ele şi, sub rezerva de­­cisiunilor cari nu pot fi luate decât de organele regulate ale Societăţii Na­ţiunilor, toate propuneri­le relative la metodele şi procedeur­ile proprii pen­tru a da efect acestor ar­ticole. Art. III. — înaltele Părţi Con­tractante se angajează a face toate sforţările lor pentru a asigura suc­cesul conferinţei Dezarmării şi îşi rezervă, în cazul în care la sfârşi­tul acestei Conferit?­iî, chestiunile cari le-ar pri în mod special ar fî rămas în suspensions, de a le relua, între ele, p­entm examinare, din aplicarea prezentu# im­­pact cu scopul de a asigura soluţionarea lor prin mijloace apropiate. Art. IV. — înaltele Părţi Con­tractante afirmă voinţa lor de a se concerta asupra tuturor chestiuni­lor de ordin economic, prezentând un interes comun petru Europa şi în special pentru restaurarea sa e­­conomică, în vederea unei regle­mentări de căutat în cadrul Socie­tăţii Naţiunilor. Art. V. — Prezentul Pact este încheiat pentru o durată de zece ani socotită de la punerea sa în vi­goare. Dacă, înainte de sfârşitul celui de al 8-lea an, nici una din Părţile Contractante nu a notificat celorlalte inteţim­ea sa d© a-i pune capăt, el va fi considerat ca re­­spicît şi va rămâne în vigoare fără limiaţiune de durată, fiecare din La 7 iunie a fost parafat în nu­mele Guvernelor german, britanic, francez şi italian tratatul a cărui copie este anexată la prezenta notă Doritori, de a se conforma dispo­ziţiunilor Tratatului din 10 Iunie 1926, prin care cele două guverne sau angajat a-şi face cunoscut, res­pectiv. Tratatele şi acordurile pe cari le-ar fi incheiat cu terţe puteri în chestiuni atingând politica euro­peană, Guvernul Republicei a ţinut Guvernul Român cu prisosinţă in­for­mat asupra condiţiunilor in cari s’a desfăşurat negociaţiunea ce s’a în­cheiat. In acelaş spirit şi doritor d© a dovedi odată mai mult că noul Tratat nu va afecta cu nimic poli­tica pe care cele două Gu­verne o urmăresc pe baza Trata­tului care le leagă, Guvernul Re­publicei tine să atragă atenţiunea Guvernului Român asupra textului definitiv al Art. 2 al Tratatului pa­rafat astăzi. Această dispoziţiune care ex­clude examenul principiului revi­zuirii şi a cazurilor concrete de a­­plicare, putând totuşi să ducă la examinarea propunerilor privitoare la metodele şi procedurile proprii de a da deplina lor eficacitate ar­ticolelor Pactului Societăţii Na­ţiunilor, şi în deosebi a mai mul­tora dintre ele în enumerarea că­rora figurează art. 19, Guvernul Republicei doreşte principiile care îl vor priveşte acest art. 19. Mai întâi nu poate fi vor­ba de a introduce nici o publicăm acum textul oficial in înaltele Părţi Contractante având, traducere română al Factului ce­lor patru, textul notei franceze­ că­­tre guvernul român (garanţiile îm­potriva revizuirii) remis dri 8 iunie şi textul de răspuns al României la nota franceză; în acest caz, facultatea de a-i pune capăt printr’o declaraţiune, făcută cu acest scop, cu un preaviz de doi ani. Art. VI.. — Prezentul Pact re­dactat în limba germană, engleză, franceză şi italiană, textul francez fiind hotărî­tor în caz de divergen­ţă, va fi ratificat şi ratificările vor fi depuse la Roma, cât mai curând aceasta va fi cu putinţă. Guvernul Regatului Italiei va remite fiecăreia din înaltele Părţi Contractante o copie certificată conformă de pe procesele-verbale de depunere. Prezentul Pact va intra în vi­goare de îndată ce toate ratifică­rile vor fi fost depuse. El va fi în­registrat la Societatea Naţiunilor conform cu Pactul Societăţii. Făcut la Roma, la. .... una mie nouă sute trezeci şi trei, într’un singur exemplar car© va rămâne depus în arhivele Guvernului Re­gatului Italiei, şi de pe care copii certificate conforme vor fi remise fiecăreia din înaltele Părţi Con­tractante. Pentru care plenipotenţiarii sus­­numiţi au semnat prezentul Pact. Textul notelor franceză şi română Nota franceză Pactul celor patru (Pact de înţelegere şi de colaborare) Domnule Ministru, chestiune de revizuire în afară de regulile fixate prin art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. Pe de altă parte, în eventuali­tatea examinării unei proceduri a­­plicabie în cazul în care unul sau mai multe State, doritoare de a ridica o chestiune teritorială regu­lată prin Tratate şi-ar propune de a cere Adunării de a delibera în această privinţă, pe baza acestui art. 19 al Pactului Societăţii Na­ţiunilor. Guvernul Republicei nu va accepta nici o pr----­p­ropu­nere care ar tinde la mo­dificarea condiţiunilor în cari, conform cu terme­nii Pactului, Adunarea în mod unii membri ai Se­poate în mod valabil invi­ta pe a cietăţii Naţiunilor a proce­die da la o nouă examinare a Tratatelor devenite ina­­licabile sau a situaţiuni­or internaţionale a căror menţinere ar putea pri­mejdui Pacea Lumii. Ui­nan­im­itatea membrilor prezenți, inclusiv vocea părților, actualmente ne­cesară la aplicarea primei­piilor generale ale Pactu­lui va trebui deci să conti­nue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care să precizezi, este vorba, călăuz! îo da. Primiți ~~ ~ vă rog. Domnule Ministru asigurarea înaltei mele considera­­ţiuni. (ss) J. PAUL BONCOUR actualmente necesară pentru aplicarea principii­lor generale ale Pactului, va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emi­te votul de care este vor­ba. Guvernul Regal Român este de asemenea de acord cu guvernul Re­publicei că nu poate să fie vorba a se introduce nici o chestiune de re­vizuire în afară de regulele fixate de art. 19 din Pactul Socetăţii Na­ţiunilor. Confirmăndu-vă această notă şi asigurându-vă că ambele Guverne sunt in perfectă armonia şi în per­fectă comunitate de idei şi de inten­ţiuni, vă rog. Domnule Ministru, a primi expresiunea sentimentelor consideraţiunii mele celei mai înal­te. (ss) D. CESIANU Revizui­rea tratatelor definitiv Înlăturată Rezultă din examenul acestor texte oficiale: 1. Că acordul celor patru Mari Puteri nu mai priveşte decât inte­resele lor proprii. 2. Că în ce priveşte articolele din Pactul Societăţii Naţiunilor, în special articolele 10, 16 şi 19, nici o modificare nu se poate face de­cât sub rezerva deriziunilor cari nu pot fi luate decât de organele regulat© al© Societăţii Naţiunilor. Or, amendamentele la Pactul So­cietăţii Naţiunilor nu pot­­ adop­tate decât cu unanimitate de vo­turi, adică cu consimţământul ce­lor interesaţi. 3. Că acordul în patru exclude şi examenul principiului reviz­iirii şi examenul cazurilor concrete de aplicare. 4. Că nici o chestiune de revi­zuire nu se poate discuta în afară de regulele fixate de art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. 5. Că Guvernul francez s’a an­gajat a nu primi nici o propunere care să modifice actuala procedură în materie­­de revizuire teritorială, ceiace asigură România de a ni rămâne niciodată izolată în faţa unei cereri de revizuire. 6. Conform Pactului această re­vizuire nu se poate face decât cu unanimitate de voturi inclusiv vo­tul părţilor interesate. 7.­­ România rămâne astfel stăpâna hotarelor sale de care nimeni nu poate dispune în afară de consimțământul eî. ..7^0 udi3 * BOiNCOUR. D Textul notei române PARIS, 7 Iunie 1933 Domnule Ministru, Din ordinul guvernului meu am onoarea a vă face următoarea co­municare: confirmăndu-vă primirea notei din 7 Iunie 1933, am onoarea, în numele Guvernului Majestăţei Sale, a vă mulţumi în chip foarte sincer. Continuând tradiţiunea colabo­rării intime şi prieteniei statornice care determină politica comună a ambelor noastre ţări, aţi avut ama­bilitatea de a-mi comunica, textul tratatului ce aţi parafat cu Guver­nele german, britanic şi italian. Tot­odată aţi binevoit a-mi transmite o notă care precizează in ce condi­­ţiuni şi în ce spirit s'au desfăşurat negociaţiunile în chestiune şi­­ în special în ce condiţiuni a fost adop­tat art. 2 dim Tratat. Am­ onoarea a vă aduce la cu­noştinţă că Guvernul Regal al Ro­mâniei împărtăşeşte în întregime punctul Domniei-Voastre de vedere in virtutea căruia semnarea ace­stui Tratat nu va putea afecta în nici un fel şi întru Turnie politica noastră comună care va rămâne in viitor aşa precum a fost si în trecut şi astfel cum a determ­inat-o Tratatul din 10 Iunie 1926 încheiat între amble noastre Guverne. Fiind pe deplin de acord cu Gu­­verul Republicei Franceze că art. 2 din Tratatul ce a fost parafat ex­clude examinarea principiului re­­viziuirii şi a cazurilor concrete de aplicaţiune, fiind deopotrivă de a­­cord cu privire la regula unanimi­tăţii, Inclusiv voturile părţilor, pen­tru eventuala aplicare a art. 19 din Pactul Societăţii Naţiunilor. Guvernul Regal Român ia act cu satisfacţie de faptul că Guvernul Republicei Franceze nu va accepta nici o propunere car© ar tinde să modifice condiţiurile în cari, potri­vit termenilor Pactului, Adunarea poate în mod valabil să invite pe membrii Societăţii Naţiunilor să procedeze la o nouă examinare a Tratatelor devenite inaplicabile sau a situaţiunilor a căror menţi­nere ar putea pune în pericol Pa­cea Lumii. După cian Gu­vernul Re­publicei a precizat-o In sus-zăsa notă, uman­imita­­tea membrilor prezenţi, inclusiv voturile părților. Trei ani dala Restauraţie Solemnităţile de ora Tedeumul dela biserica Domniţa Bălana. Recepţia şi dejunul dela Palatul Regal. Festivităţile din cursul serei Cu ocazia aniversarei a trei ani dela Restauraţie un Te­deum s’a oficiat ori dimineaţă la biserica Domniţa Bălaşa. Erau prezenţi din partea Palatului d-nii: generali Ila­­s­evici, mareşalul Palatului şi Ba­­lif, administratorul Domeniilor Coroanei; Stârcea, mare maestru de ceremonii; Mocsony, maestru de vânătoare; colonei Condeescu, Grigorescu, Manolescu, comandor Fundăţeanu şi maior Ernest Urdă­­reanu, adjutanţi regali; colonel Drosu, prefectul Palatului şi Sturza comandantul gărzei regale. Apoi, membrii guvernului în frunte cu d. Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri; d-nii: Ştefan Cicio Pop şi N. Costăchescu, pre­şedinţii Corpurilor Legiuitoare; Octavian Goga, şeful partidului naţional­ agrar; Virgil Potârcă, fost ministru; Volansky, prim preşe­dinte al înaltei Curţi de Casaţie; C. Angelescu, guvernatorul Băncii Naţionale; Dem. Dobrescu, prima­rul Capitalei; Frumuzache, secre­tar general al ministerului de in­terne; Vlahide, secretar general la preşedinţia consiliului de miniştri; Stârcea, secretar general la mini­sterul de justiţie; Cezar Mereutză, directorul general al C. F.; Pitule­scu, directorul general al Poştelor; Godin Ştefănescu, procuror gene­ral, general Stângacu­­, directorul general al Siguranţei Statului; Procopie Dumitrescu, prim pro­curor; Anibal Stoenescu, generalii; Condeescu, Paul Angelescu, Gor­­ski, Uică, comandantul corpului II armată; Manu, E. Nicoleanu, Pa­­pazoglu, comandantul pieţei; Do­na, Costandache, Ţenescu, Motaş, Ilcuş, Rădulescu, Schmidt, Rasovi­­ceanu, Comănescu, dr. Butoianu şi amiral Rizea, colonel Negrescu, Dimiu şi Barbu. Serviciul religios La ora 9 s-a oficiat serviciul re­ligios de către I. P. S. S. Patriarh dr. Miron Cristea, înconjurat de înaltul cler al Patriarhiei şi de cle­rul biserice! Domniţa Bălaşa. In timpul serviciului religios o companie cu drapel din regimentul de gardă , Mihai Viteazu a dat o­­norurile iar muzica aceluiaş regi­ment a intonat rugăciunea. După oficierea serviciului reli­gios întreaga asistenţă a trecut în pridvorul bisericei iar d. general Samsonovsk­i, ministrul Apărarei Naţionale a trecut trupa în revistă după care a rostit o cuvântare ară­tând însemnătatea zilei. Muzica a intonat Imnul Regal după care a urmat defilarea. *■ Membrii guvernului, înalţii dem­nitari ai Statului şi ofiţerii gene­rali s’au dus apoi la Palat unde s’au înscris în registrele deschise cu această ocazie, aşa de frumos şi deacum înainte, pentruca, într’un viitor pe care,l dorim cât mai indepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de Domnie a glorioşilor Săi înaintaşi. Traiască Majestatea Sa Regele Carol al ll-lea. Trăiască Marele Vevod Mihai. Trăiască întreaga Augustă Dinastie ! Răspunsul Suveranului Suveranul a răspuns următoa­­rele: Domnule Preşedinte al Consiliului, Mulţumesc pentru cuvintele ce Mi-aţi adresat în numele guvernu­lui şi care venite de la Preşedintele Consiliului Ie socotesc ca repre­zentând glasul ţării. Gândindu-mă la tot ce s’a petre­cut acum trei ani, pot azi să-Mi dau seama că nu am greşit, făcând gestul de a răspunde chemării Ţă­rii, gest la care Mă indemna toată puterea sufletului Meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca Mea vor fi închinate în folosul ţării, pentru care voi da tot ceea ce îmi vor în­gădui puterile mele. DEJUNUL Suveranul a reţinut apoi de­jun membrii guvernului. Au luat parte în afară de M. S. Regele, M. S. Regina, Elisabeta şi M. S. Marele Voevod Mihai, d-nii: I. P. S. S. Pa­­triarhul, Al Vaida Voevod, G. G. Mironescu­, St. Ciceo Pop, N. Costă­­chescu, N. Titulescu, Mihai Popo­­vici Pan Halippa, Virgil Madgearu, Vaieri Niţescu, Sauciuc Săveanu, E­­duard Mixta, I. Lugoşianu, D. R. Ioa­niţescu, A. Haţieganu, D. Gusti ge­neral Samsonovici, Baron I. V. Star­cea, Anton Mocsonyi general Bala­ji­, general Ilasievici, V. V. Tilea, Armand Călinescu, M. Șerbu,­ M. Ghelmegeanu, Savel Rădulescu, Ra­­du Irimescu, P. Andrei, Anton Cri­­șan colonel Condiescu, colonel Dresso, Al. Stan, dr. I. Mamulea, colonel Marinescu, general Filimin, colonel Giurdza, E. Buhman colo­­nel Manolescu, E. Bianu, colonel Steflea, colonel Sănătescu, colonel, Rozin Ga., N. Favelescu, dr. Krai­­nik, colonel Orășanu, căp. coman­dor Fundățeanu, lt. colonel Râm­­niceanu, lt.colonel Pălăngeanu, Oc­­tav Ulisa, maior Urdăreanu, Radu. i.escu, lt. colonel Panu, maior Mihăi­­lescu, maior Mânoiu, maior Pande­ ’escu, căp. dr. Gotcu, căpitan Ştiu­­bei, căp. Opriş, căp. Petrovici, căp. Crinţea Florian Marinescu, arhi­tect Lorenz, ofiţer de gardă. La sfârşitul mesei de prim minis­tru Vaida Voevod a ridicat paharul în „sănătatea M. S. Regelui“. M. S. Regele a răspuns cu următoarele cuvînte : „Ridic paharul în sănă­tatea celor cari lipsesc astăzi de la această masa­­ în special în sănătatea rate Soti Meu Nicolae“. Guvernul prezintă felicitări M. S. Regelui După ce a luat sfârşit Tedeum­ul, membrii guvernului au pledat la Palatul Regal din Calea Victoriei. D. Vaida, preşedintele Consiliu­­lui, în numele Întregului guvern a prezentat felicitări M. Sale cu pri­­leul aniversării celor 3 ani de la Restauraţie. CUVÂNTAREA D-LUI VAIDA-VOEVOD Primul ministru a spus apoi ur­mătoarele : Sire, Daţi-mi voie, ca în numele meu şi al guvernului să aduc expresia sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat astăzi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului, atât de providen­ţial pentru ţara noastră, a urcării pe Tron a Majestăţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a de­pus tot devotamentul şi efortul po­sibil spre a cârmui nava Statului, — în acele grele împrejurări — cât mai biine. Dar, cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: „Fluctuat, ne mergitur“. De aceia ,de la regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean Simţeam fiecare că ne lipseşte capul adevă­rat în marea familie a statului. A­­ceastă lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpur le deveneau cin ce în ce mai grele, nu ne-o pu­tea îndeplini decât fericitul eveni­ment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de neam şi ţară, V-a readus în mij­locul nostru. Aţi revenit, Sire, ca din ceasul a­­cela şi până astăzi să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, per­severenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă, dată din lo­cul cel mai înalt, a treat ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani, Majestate, aţi ştiut să daţi o nouă organizaţie fal­nicei noastre armate; progresul cul­tural a luat un nou vânt şi, cu toate timpurile grele, încrederea în inte­rior şi prestigiul în afară, sunt asi­gurate de o voinţă fermă, dar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficială ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea păstrării continuităţii ca un factor indispensabil realizări­lor mari. De aceea, Majestate, pot fi sigur, că în acest moment, vorbesc nu nu­mai în numele guvernului, ci sunt expresia sentimentului obştesc al ţării întregi, când rog pe Atotpu­ternicul să Vă dăruiască m­ulţi fe-­ riciţi ani, păstrându-vă aceeaşi \S-j goare trupească, acelaş zel de xnun-' că, devotament şi stăruinţă care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului neamu­lui nostru. Cu aceleaşi Sentimente, din a­­dânciul miletului nostru, urăm Ma­­relui Voevod Mihai să se dezvolte, atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot Suveranul primind defilarea societăților sportive la O. N. E. F. ­ Demonstraţia din Piaţa Palatului In piaţa Palatului a avut loc a. .seară o mare demonstraţie, cu par­ticiparea tuturor societăţilor spor­tive, a cohortelor şi a muzicilor mi­litare. La ora 8:45, sub bagheta mae­strului Egizio Massini, şeful muzi­cilor militare, s-au aliniat coriştii societăţilor „Carmen”, Seminarul „Nifon”, „Cântul nostru”, soc. „In­stitutorilor”, ateneul „Dichiu” şi corurile tuturor ateneelor populare din Capitală, precum şi muzicele militare a regimentelor de gardă, „Mihai Viteazul”, 4 Roşiori, 1 Vâ­nători, 2 Vânători, 21 Ilfov, Sc Aeronautică, Transmisiuni, 8 Gră­niceri şi a Gardienilor publici. La această oră, M. S. Regele a­­pare în balconul palatului regal, urmat de Voevodul Mihai. Imen­sul public care staţiona în piaţa, izbucneşte în lungi ovaţiuni la a­­dresa Regelui. Puternice reflectoare ale regi­mentului de transmisiuni, atunci fascii de lumină, creeând un nimb de adevărată apoteoză balconului de pe care privesc auguştii specta­­­ori. Trompetele sună şi după e., cele zece muzici militare împreună şi imensul cor din faţa Fundaţiei, intonează un majestos „Trăiască Regele” ascultat cu capetele des­­coperite, în pioaie, de mulţime. Regele şi Voevodul salută, tot timpul, începe apoi defilarea, cu fConf.inuarii în ttag. li­nl

Next