Curentul, iunie 1933 (Anul 6, nr. 1913-1942)
1933-06-10 / nr. 1922
ANUL VI No. 1922 PAGINI LEI Sâmbătă 10 lisnie 1 S33 "p Director: PAMFIL ŞEICA8U REDACŢIA Şl ADMINISTRAr i Strada Sărindar No. 4 I Cabinetul directorului 3—7V3C [Telefon; secretariatul şi Provincia a—127i Redacţia 3—6439, Adiţia 3_7520 ABONAMENTE! lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate; iei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Taxa poştală plătită in numerar contord. pir. G-rale P. T. T. 55740/929. Pactul celor patru puteri şi schimbul de note intre Franţa şi România Ce cuprind aceste importante documente diplomatice Din telegramele externe sosite ori ziarelor din Capitală s’a văzut in rezumat cuprinsul pactului marilor puteri şi garanţiile Franţei către statele Micei înţelegeri în ce priveşte eventualele, clauze de revizuire a tratatelor. Reprezentanţii guvernelor Reichului german, a Regatului unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, al Republicei Franceze şi al Regatului Italiei, întruniţi la Roma la 7 iunie 1933, au dat consimţământul lor proectului de Pact de înţelegere şi de Colaborare act inclus, care este de acum parafat, ne varietur, care va purta data acestei zile, Guvernele sus-menţionate convenind de a proceda la formalitatea semnăturii cât mai curând aceasta va fi cu putinţă. Preşedintele Reichului german, Preşedintele Republicei Franceze, Majestatea Sa Regele Marii Britanii, al Irlandei şi al Teritoriilor Britanice dincolo de Mări, împărat al Indiilor şi Maiestatea Sa Regele Italiei, Pătrunşi de responsabilităţile particulare, pe cari li le impun faptul de a fi reprezentaţi cu titlu permanent în Consiliul Societăţii Naţiunilor, faţă de Societatea Naţiunilor insăşi şi faţă de membrii săi, cât şi de acelea cari rezultă din semnătura comună a Acordurilor de la Locarno, Convinşi că starea de îngrijorare care domneşte în lume nu poate fi risipită decât printr'o întărire a soldalităţilor susceptibilă de a consolida în Europa încrederea în Pace. Credincioşi angajamentelor pe care le-au luat prin Pactul Societatii Naţiunilor, prin Tratatele dela Locarno şi prin Pactul Briand-Beilog, şi referindu-se la declaraţiunea de nerecurs la forţă al cărei principiu a fost proclamat în declaraţiunea semnată la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegaţii lor la Conferinţa dezarmării şi adoptată la 2 Martie 1933 de către Comisiunea politică a zisei Conferinţe. Doritori de a da deplina lor eficacitate tuturor dispoziţiunilor Pactului Societăţii Naţiunilor şi conformându-se metodelor şi procedeurilor pe care le prevede şi la cari înţeleg să nu deroge. Respectuoşi de drepturile fiecărui Stat de care nu se va putea dispune în afară de cel interesat, Au hotărît de a încheia în acest scop un Pact şi au desemnat ca plenipotenţiari ai lor, pe: preşedintele Reichului German...; preşedintele Republicei Franceze...; Majestatea Sa Regele Marei Britanii, al Irlandei şi al Dominioanelor Britanice dincolo de Mări, împărat al indiilor...; M. S. Regele Italiei...; cari după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute în bună şi cuvenită formă au convenit asupra următoarelor dispoziţiui: AHT. 1. — înaltele Părţi Contractante se vor concerta asupra tuturor disstiunilor care Ie sunt proprii Ele se angisteză a face toate sforţările pentru a practica în cadrul Societăţii Naţiunilor o politică de colaborare efectivă intre toate Puterile în vederea menţinerii Păcii. ART. II. — In ce priveşte Pactul Societăţii Napsanilor şi în deosebi articolele sale lor 16 şi 19, înaltele Părţi Contractante hotărăsc de a examina între ele şi, sub rezerva decisiunilor cari nu pot fi luate decât de organele regulate ale Societăţii Naţiunilor, toate propunerile relative la metodele şi procedeurile proprii pentru a da efect acestor articole. Art. III. — înaltele Părţi Contractante se angajează a face toate sforţările lor pentru a asigura succesul conferinţei Dezarmării şi îşi rezervă, în cazul în care la sfârşitul acestei Conferit?iî, chestiunile cari le-ar pri în mod special ar fî rămas în suspensions, de a le relua, între ele, pentm examinare, din aplicarea prezentu# impact cu scopul de a asigura soluţionarea lor prin mijloace apropiate. Art. IV. — înaltele Părţi Contractante afirmă voinţa lor de a se concerta asupra tuturor chestiunilor de ordin economic, prezentând un interes comun petru Europa şi în special pentru restaurarea sa economică, în vederea unei reglementări de căutat în cadrul Societăţii Naţiunilor. Art. V. — Prezentul Pact este încheiat pentru o durată de zece ani socotită de la punerea sa în vigoare. Dacă, înainte de sfârşitul celui de al 8-lea an, nici una din Părţile Contractante nu a notificat celorlalte inteţimea sa d© a-i pune capăt, el va fi considerat ca respicît şi va rămâne în vigoare fără limiaţiune de durată, fiecare din La 7 iunie a fost parafat în numele Guvernelor german, britanic, francez şi italian tratatul a cărui copie este anexată la prezenta notă Doritori, de a se conforma dispoziţiunilor Tratatului din 10 Iunie 1926, prin care cele două guverne sau angajat a-şi face cunoscut, respectiv. Tratatele şi acordurile pe cari le-ar fi incheiat cu terţe puteri în chestiuni atingând politica europeană, Guvernul Republicei a ţinut Guvernul Român cu prisosinţă informat asupra condiţiunilor in cari s’a desfăşurat negociaţiunea ce s’a încheiat. In acelaş spirit şi doritor d© a dovedi odată mai mult că noul Tratat nu va afecta cu nimic politica pe care cele două Guverne o urmăresc pe baza Tratatului care le leagă, Guvernul Republicei tine să atragă atenţiunea Guvernului Român asupra textului definitiv al Art. 2 al Tratatului parafat astăzi. Această dispoziţiune care exclude examenul principiului revizuirii şi a cazurilor concrete de aplicare, putând totuşi să ducă la examinarea propunerilor privitoare la metodele şi procedurile proprii de a da deplina lor eficacitate articolelor Pactului Societăţii Naţiunilor, şi în deosebi a mai multora dintre ele în enumerarea cărora figurează art. 19, Guvernul Republicei doreşte principiile care îl vor priveşte acest art. 19. Mai întâi nu poate fi vorba de a introduce nici o publicăm acum textul oficial in înaltele Părţi Contractante având, traducere română al Factului celor patru, textul notei franceze către guvernul român (garanţiile împotriva revizuirii) remis dri 8 iunie şi textul de răspuns al României la nota franceză; în acest caz, facultatea de a-i pune capăt printr’o declaraţiune, făcută cu acest scop, cu un preaviz de doi ani. Art. VI.. — Prezentul Pact redactat în limba germană, engleză, franceză şi italiană, textul francez fiind hotărîtor în caz de divergenţă, va fi ratificat şi ratificările vor fi depuse la Roma, cât mai curând aceasta va fi cu putinţă. Guvernul Regatului Italiei va remite fiecăreia din înaltele Părţi Contractante o copie certificată conformă de pe procesele-verbale de depunere. Prezentul Pact va intra în vigoare de îndată ce toate ratificările vor fi fost depuse. El va fi înregistrat la Societatea Naţiunilor conform cu Pactul Societăţii. Făcut la Roma, la. .... una mie nouă sute trezeci şi trei, într’un singur exemplar car© va rămâne depus în arhivele Guvernului Regatului Italiei, şi de pe care copii certificate conforme vor fi remise fiecăreia din înaltele Părţi Contractante. Pentru care plenipotenţiarii susnumiţi au semnat prezentul Pact. Textul notelor franceză şi română Nota franceză Pactul celor patru (Pact de înţelegere şi de colaborare) Domnule Ministru, chestiune de revizuire în afară de regulile fixate prin art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. Pe de altă parte, în eventualitatea examinării unei proceduri aplicabie în cazul în care unul sau mai multe State, doritoare de a ridica o chestiune teritorială regulată prin Tratate şi-ar propune de a cere Adunării de a delibera în această privinţă, pe baza acestui art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. Guvernul Republicei nu va accepta nici o pr----propunere care ar tinde la modificarea condiţiunilor în cari, conform cu termenii Pactului, Adunarea în mod unii membri ai Sepoate în mod valabil invita pe a cietăţii Naţiunilor a procedie da la o nouă examinare a Tratatelor devenite inalicabile sau a situaţiunior internaţionale a căror menţinere ar putea primejdui Pacea Lumii. Uinanimitatea membrilor prezenți, inclusiv vocea părților, actualmente necesară la aplicarea primeipiilor generale ale Pactului va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care să precizezi, este vorba, călăuz! îo da. Primiți ~~ ~ vă rog. Domnule Ministru asigurarea înaltei mele consideraţiuni. (ss) J. PAUL BONCOUR actualmente necesară pentru aplicarea principiilor generale ale Pactului, va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care este vorba. Guvernul Regal Român este de asemenea de acord cu guvernul Republicei că nu poate să fie vorba a se introduce nici o chestiune de revizuire în afară de regulele fixate de art. 19 din Pactul Socetăţii Naţiunilor. Confirmăndu-vă această notă şi asigurându-vă că ambele Guverne sunt in perfectă armonia şi în perfectă comunitate de idei şi de intenţiuni, vă rog. Domnule Ministru, a primi expresiunea sentimentelor consideraţiunii mele celei mai înalte. (ss) D. CESIANU Revizuirea tratatelor definitiv Înlăturată Rezultă din examenul acestor texte oficiale: 1. Că acordul celor patru Mari Puteri nu mai priveşte decât interesele lor proprii. 2. Că în ce priveşte articolele din Pactul Societăţii Naţiunilor, în special articolele 10, 16 şi 19, nici o modificare nu se poate face decât sub rezerva deriziunilor cari nu pot fi luate decât de organele regulat© al© Societăţii Naţiunilor. Or, amendamentele la Pactul Societăţii Naţiunilor nu pot adoptate decât cu unanimitate de voturi, adică cu consimţământul celor interesaţi. 3. Că acordul în patru exclude şi examenul principiului reviziirii şi examenul cazurilor concrete de aplicare. 4. Că nici o chestiune de revizuire nu se poate discuta în afară de regulele fixate de art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. 5. Că Guvernul francez s’a angajat a nu primi nici o propunere care să modifice actuala procedură în materiede revizuire teritorială, ceiace asigură România de a ni rămâne niciodată izolată în faţa unei cereri de revizuire. 6. Conform Pactului această revizuire nu se poate face decât cu unanimitate de voturi inclusiv votul părţilor interesate. 7. România rămâne astfel stăpâna hotarelor sale de care nimeni nu poate dispune în afară de consimțământul eî. ..7^0 udi3 * BOiNCOUR. D Textul notei române PARIS, 7 Iunie 1933 Domnule Ministru, Din ordinul guvernului meu am onoarea a vă face următoarea comunicare: confirmăndu-vă primirea notei din 7 Iunie 1933, am onoarea, în numele Guvernului Majestăţei Sale, a vă mulţumi în chip foarte sincer. Continuând tradiţiunea colaborării intime şi prieteniei statornice care determină politica comună a ambelor noastre ţări, aţi avut amabilitatea de a-mi comunica, textul tratatului ce aţi parafat cu Guvernele german, britanic şi italian. Totodată aţi binevoit a-mi transmite o notă care precizează in ce condiţiuni şi în ce spirit s'au desfăşurat negociaţiunile în chestiune şi în special în ce condiţiuni a fost adoptat art. 2 dim Tratat. Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că Guvernul Regal al României împărtăşeşte în întregime punctul Domniei-Voastre de vedere in virtutea căruia semnarea acestui Tratat nu va putea afecta în nici un fel şi întru Turnie politica noastră comună care va rămâne in viitor aşa precum a fost si în trecut şi astfel cum a determinat-o Tratatul din 10 Iunie 1926 încheiat între amble noastre Guverne. Fiind pe deplin de acord cu Guverul Republicei Franceze că art. 2 din Tratatul ce a fost parafat exclude examinarea principiului reviziuirii şi a cazurilor concrete de aplicaţiune, fiind deopotrivă de acord cu privire la regula unanimităţii, Inclusiv voturile părţilor, pentru eventuala aplicare a art. 19 din Pactul Societăţii Naţiunilor. Guvernul Regal Român ia act cu satisfacţie de faptul că Guvernul Republicei Franceze nu va accepta nici o propunere car© ar tinde să modifice condiţiurile în cari, potrivit termenilor Pactului, Adunarea poate în mod valabil să invite pe membrii Societăţii Naţiunilor să procedeze la o nouă examinare a Tratatelor devenite inaplicabile sau a situaţiunilor a căror menţinere ar putea pune în pericol Pacea Lumii. După cian Guvernul Republicei a precizat-o In sus-zăsa notă, umanimitatea membrilor prezenţi, inclusiv voturile părților. Trei ani dala Restauraţie Solemnităţile de ora Tedeumul dela biserica Domniţa Bălana. Recepţia şi dejunul dela Palatul Regal. Festivităţile din cursul serei Cu ocazia aniversarei a trei ani dela Restauraţie un Tedeum s’a oficiat ori dimineaţă la biserica Domniţa Bălaşa. Erau prezenţi din partea Palatului d-nii: generali Ilasevici, mareşalul Palatului şi Balif, administratorul Domeniilor Coroanei; Stârcea, mare maestru de ceremonii; Mocsony, maestru de vânătoare; colonei Condeescu, Grigorescu, Manolescu, comandor Fundăţeanu şi maior Ernest Urdăreanu, adjutanţi regali; colonel Drosu, prefectul Palatului şi Sturza comandantul gărzei regale. Apoi, membrii guvernului în frunte cu d. Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri; d-nii: Ştefan Cicio Pop şi N. Costăchescu, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare; Octavian Goga, şeful partidului naţional agrar; Virgil Potârcă, fost ministru; Volansky, prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie; C. Angelescu, guvernatorul Băncii Naţionale; Dem. Dobrescu, primarul Capitalei; Frumuzache, secretar general al ministerului de interne; Vlahide, secretar general la preşedinţia consiliului de miniştri; Stârcea, secretar general la ministerul de justiţie; Cezar Mereutză, directorul general al C. F.; Pitulescu, directorul general al Poştelor; Godin Ştefănescu, procuror general, general Stângacu, directorul general al Siguranţei Statului; Procopie Dumitrescu, prim procuror; Anibal Stoenescu, generalii; Condeescu, Paul Angelescu, Gorski, Uică, comandantul corpului II armată; Manu, E. Nicoleanu, Papazoglu, comandantul pieţei; Dona, Costandache, Ţenescu, Motaş, Ilcuş, Rădulescu, Schmidt, Rasoviceanu, Comănescu, dr. Butoianu şi amiral Rizea, colonel Negrescu, Dimiu şi Barbu. Serviciul religios La ora 9 s-a oficiat serviciul religios de către I. P. S. S. Patriarh dr. Miron Cristea, înconjurat de înaltul cler al Patriarhiei şi de clerul biserice! Domniţa Bălaşa. In timpul serviciului religios o companie cu drapel din regimentul de gardă , Mihai Viteazu a dat onorurile iar muzica aceluiaş regiment a intonat rugăciunea. După oficierea serviciului religios întreaga asistenţă a trecut în pridvorul bisericei iar d. general Samsonovski, ministrul Apărarei Naţionale a trecut trupa în revistă după care a rostit o cuvântare arătând însemnătatea zilei. Muzica a intonat Imnul Regal după care a urmat defilarea. *■ Membrii guvernului, înalţii demnitari ai Statului şi ofiţerii generali s’au dus apoi la Palat unde s’au înscris în registrele deschise cu această ocazie, aşa de frumos şi deacum înainte, pentruca, într’un viitor pe care,l dorim cât mai indepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de Domnie a glorioşilor Săi înaintaşi. Traiască Majestatea Sa Regele Carol al ll-lea. Trăiască Marele Vevod Mihai. Trăiască întreaga Augustă Dinastie ! Răspunsul Suveranului Suveranul a răspuns următoarele: Domnule Preşedinte al Consiliului, Mulţumesc pentru cuvintele ce Mi-aţi adresat în numele guvernului şi care venite de la Preşedintele Consiliului Ie socotesc ca reprezentând glasul ţării. Gândindu-mă la tot ce s’a petrecut acum trei ani, pot azi să-Mi dau seama că nu am greşit, făcând gestul de a răspunde chemării Ţării, gest la care Mă indemna toată puterea sufletului Meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca Mea vor fi închinate în folosul ţării, pentru care voi da tot ceea ce îmi vor îngădui puterile mele. DEJUNUL Suveranul a reţinut apoi dejun membrii guvernului. Au luat parte în afară de M. S. Regele, M. S. Regina, Elisabeta şi M. S. Marele Voevod Mihai, d-nii: I. P. S. S. Patriarhul, Al Vaida Voevod, G. G. Mironescu, St. Ciceo Pop, N. Costăchescu, N. Titulescu, Mihai Popovici Pan Halippa, Virgil Madgearu, Vaieri Niţescu, Sauciuc Săveanu, Eduard Mixta, I. Lugoşianu, D. R. Ioaniţescu, A. Haţieganu, D. Gusti general Samsonovici, Baron I. V. Starcea, Anton Mocsonyi general Balaji, general Ilasievici, V. V. Tilea, Armand Călinescu, M. Șerbu, M. Ghelmegeanu, Savel Rădulescu, Radu Irimescu, P. Andrei, Anton Crișan colonel Condiescu, colonel Dresso, Al. Stan, dr. I. Mamulea, colonel Marinescu, general Filimin, colonel Giurdza, E. Buhman colonel Manolescu, E. Bianu, colonel Steflea, colonel Sănătescu, colonel, Rozin Ga., N. Favelescu, dr. Krainik, colonel Orășanu, căp. comandor Fundățeanu, lt. colonel Râmniceanu, lt.colonel Pălăngeanu, Octav Ulisa, maior Urdăreanu, Radu. i.escu, lt. colonel Panu, maior Mihăilescu, maior Mânoiu, maior Pande ’escu, căp. dr. Gotcu, căpitan Ştiubei, căp. Opriş, căp. Petrovici, căp. Crinţea Florian Marinescu, arhitect Lorenz, ofiţer de gardă. La sfârşitul mesei de prim ministru Vaida Voevod a ridicat paharul în „sănătatea M. S. Regelui“. M. S. Regele a răspuns cu următoarele cuvînte : „Ridic paharul în sănătatea celor cari lipsesc astăzi de la această masa în special în sănătatea rate Soti Meu Nicolae“. Guvernul prezintă felicitări M. S. Regelui După ce a luat sfârşit Tedeumul, membrii guvernului au pledat la Palatul Regal din Calea Victoriei. D. Vaida, preşedintele Consiliului, în numele Întregului guvern a prezentat felicitări M. Sale cu prileul aniversării celor 3 ani de la Restauraţie. CUVÂNTAREA D-LUI VAIDA-VOEVOD Primul ministru a spus apoi următoarele : Sire, Daţi-mi voie, ca în numele meu şi al guvernului să aduc expresia sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat astăzi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului, atât de providenţial pentru ţara noastră, a urcării pe Tron a Majestăţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava Statului, — în acele grele împrejurări — cât mai biine. Dar, cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: „Fluctuat, ne mergitur“. De aceia ,de la regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean Simţeam fiecare că ne lipseşte capul adevărat în marea familie a statului. Această lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpur le deveneau cin ce în ce mai grele, nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de neam şi ţară, V-a readus în mijlocul nostru. Aţi revenit, Sire, ca din ceasul acela şi până astăzi să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, perseverenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă, dată din locul cel mai înalt, a treat ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani, Majestate, aţi ştiut să daţi o nouă organizaţie falnicei noastre armate; progresul cultural a luat un nou vânt şi, cu toate timpurile grele, încrederea în interior şi prestigiul în afară, sunt asigurate de o voinţă fermă, dar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficială ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea păstrării continuităţii ca un factor indispensabil realizărilor mari. De aceea, Majestate, pot fi sigur, că în acest moment, vorbesc nu numai în numele guvernului, ci sunt expresia sentimentului obştesc al ţării întregi, când rog pe Atotputernicul să Vă dăruiască mulţi fe- riciţi ani, păstrându-vă aceeaşi \S-j goare trupească, acelaş zel de xnun-' că, devotament şi stăruinţă care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului neamului nostru. Cu aceleaşi Sentimente, din adânciul miletului nostru, urăm Marelui Voevod Mihai să se dezvolte, atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot Suveranul primind defilarea societăților sportive la O. N. E. F. Demonstraţia din Piaţa Palatului In piaţa Palatului a avut loc a. .seară o mare demonstraţie, cu participarea tuturor societăţilor sportive, a cohortelor şi a muzicilor militare. La ora 8:45, sub bagheta maestrului Egizio Massini, şeful muzicilor militare, s-au aliniat coriştii societăţilor „Carmen”, Seminarul „Nifon”, „Cântul nostru”, soc. „Institutorilor”, ateneul „Dichiu” şi corurile tuturor ateneelor populare din Capitală, precum şi muzicele militare a regimentelor de gardă, „Mihai Viteazul”, 4 Roşiori, 1 Vânători, 2 Vânători, 21 Ilfov, Sc Aeronautică, Transmisiuni, 8 Grăniceri şi a Gardienilor publici. La această oră, M. S. Regele apare în balconul palatului regal, urmat de Voevodul Mihai. Imensul public care staţiona în piaţa, izbucneşte în lungi ovaţiuni la adresa Regelui. Puternice reflectoare ale regimentului de transmisiuni, atunci fascii de lumină, creeând un nimb de adevărată apoteoză balconului de pe care privesc auguştii spectaori. Trompetele sună şi după e., cele zece muzici militare împreună şi imensul cor din faţa Fundaţiei, intonează un majestos „Trăiască Regele” ascultat cu capetele descoperite, în pioaie, de mulţime. Regele şi Voevodul salută, tot timpul, începe apoi defilarea, cu fConf.inuarii în ttag. linl