Curentul, octombrie 1933 (Anul 6, nr. 2035-2065)

1933-10-01 / nr. 2035

ty AH MASITA % CEL MAI COX HEI LOCAL DIN CAF1­­­ala Deschiderea StagiuEii ist.zi tităti ti sipi. VA DEBUTA CEL MAI «SMANDIOS PADOSAM DE SI DE ATRACTII MONDIALE In frunte cu BENDING SISTERS de-a CoSoseum din Maga JAZZ KĂLLNErt-PURMANN MUSIC HALL O­ficiul iSudeşti-Alfov Cereţi catargul ilustrat — Pont roditori, wi­e, pian­e urcătoare ministerul finanţelor Serviciul Arhitecturii Pubi­catiune Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 16 Octombrie 1933, ora 31, se va tine licitaţie cu oferte în­chise şi sigilate, în localul Ministe­rului de Finanţe, cabinetul d-lui di­rector general al Arhitecturii, pen­tru furnizarea următoarelor articole, necesare Adiţiei Financiare şi Per­cepţiilor Fiscale din Capitală: 1. Mobilier: biurouri, mese, bănci, etajere, dulapuri, scaune, cvere, la­­­voare, etc. 2. Case de bani, clasoare metali­ce etc-3- Maşini de scris şi maşini de calculat-4. Preşuri de iută, cocos, papură- 5- Lămpi de birou plafoniere etc. Valoarea acestor articole este de circa 2­ 000.000 lei. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu articolele 88—110 inclusiv din Legea Contabilităţii Publice re­gulamentul O­­C- L. şi normelor pu­blicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iulie 1931. In baza licitaţiei ofertanţii vor opune oferte închise pentru fiecare el de furnitură precum şi o garanţie de 5 la sută asupra valoarei furni­­urii, în numerar sau efecte de Stat- Descrierea furniturilor, condiţi­­­ile de furnizare şi caetul de sar­­ini se pot vedea în toate zilele de acru la Serviciul Arhitecturii. Predarea furniturilor trebuie fă­lită cel mai târziu până a 15 Noem­­rie 1933-Ministru. Indescifrabil EPITROPIA GENERALA A CASEI SPITALELOR ȘI OSPICIILOR SFT. SPIRIDON DIN IAŞI A punciu Se aduce la cunoştinţa publică că, în ziua de 27 Octombrie ccr., orele 01 dimineaţa, se va ţine în camera Epitropiei, licitaţie publică cu oferte închise, pentru aprovizionarea Depo­ului Farmaciei Centrale la medica­mentele şi pansamentele necesare pentru anul 1933—1934. Condiţiunile de predare şi listele de medicamentele şi pansamentele necesare, se pot vedea în fiecare zi de lucru la Serviciul Administrativ şi la Şeful Farmacist, între orele 8-1 şi 4-6 iar la cerere se pot trimite-Garanția provizorie va fi de 5 la sută în numerar, sau efecte pe va­loare de numerar. Ofertele vor putea fi făcute în total pentru toate materialele cerute sau în parte numai pentru unele din ele- MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Ion I. Pisică,născut la 20 Au­gust 1909 in com­. Radomir­eşti (Olt), domiciliat în Bucureşti, str. Biserica Amzei No. 12 a făcut ce­rere acestui Minist­er, de a fi auto­rizat să schimbe numele său pa­tronimic de Pisică în acela de Ra­­domirescu, spre a se numi Ion Radomirescu.­­ Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevâ­­zut de alinului 11 al zisului articol. Cronica literară Continuare din psg. I­ ­". Am subliniat mai sus câteva ei sănătoase dacă nu originale, tot cazul îmbrăţişate cu .d­ivin. re­a­ sinceritate Dar până acum, această operă de epuraţie, d­­­elian Mateescu se vădeşte inc­i­­ct pentru integrarea în absolut i­otelor secundare, genera­­zând ncluziile In eternitate Mai de vie în „Critica dramei­’, studiind entura critică a d-lui Al. Brătes­­-Voineşti, cu „Păcatul” d-nei Lit­­iţia Pernescu, ca şi în „Cuvinte spre Arta nouă’, unde se dă un spuns polemic d-lui Scarlat Stru­­mu, accentul cade asupra unora, şi a simţului ridicolului pe care Stelian Mateescu îl posedă la un d de rafinament sadic. De aici urăsc şi acele inclinaţiuni către milet şi muşcături ironice, pla­­ne în punctul de minimă rezis­­­ţâ a victimei. O cultură didac­ă, şi un spirit intelectual angre­­de oarecari metode universitare ajută să toarne venin în cupa cu brazie a artei pure şi noui Până­­, l-am regăsit pe moralistul şi elul Stelian Mateescu agresiv şi onciliant în opera de epuraţie a ucei, acceptându-l în întregime.­­ nu l-am aflat constructiv, pa­id bazele unei opere pozitive in. un teren sănătos. Vaga nostalgie, idiţie sine qua non a îndreptării, că o .Personalitate dinamică care ţi impue punctul ei de vedere, arificand predispoziţiuniile laten, ale acestui neam,.., ceiace s’a mai implat în trecutul nostru lit®* ”, ne chiamă in minte figura 'bă şi spiritul impermeabil şi d al Iul Titu Maiorescu, falsifi­­atul lui M. Eminescu şi iezuitul aţelegător al operii lui Ion angă. Nu de aceasta aveam ne- Oricât ni sar părea de ataşat doctrina clasica, ci Stelian Ma­­cu cu armătura ideologică pe a posedat-o cândva, nu va pu­ să ia drept criteriu principiile Personalitatea lui Titu Maiores, fără să întâmpine un mare piorescu nu era receptiv inte­rii estetice şi toată rătăcirea în absolut şi în metafizică a iibuit să-l izoleze şi mai mult adevărurile şi realităţile artis- Asupra acestui fapt, credem î ntregul spirit al epocei de asa­­este de acord, tentarea critică a d-lui Stelian­­escu comportă și unele consen­t politice. Astfel, în „Dinamic»­ar în România Nouă’’, in­vedem ându-se împotriva liberalismul­ui a partidelor politice, pma­­atitudinile de dreapta, dar­­e din urmă, optând pentru ism, caracterizat prin „cu­­erea şi iubirea absolutului”, in concluziile practice şi poli­­nul vedem pe d. Stelian Ma­­n constructiv ci mai degrabă ce impresia că a trecut ca o­ră prin făgaşul vremelniciei, şi pogorât în eternitatea unei apr­ecieri solitare. De altfel, aşa cestui fapt avem suficiente motive de îndreptăţire personală compulsate din conferinţele pe care d. Stelian Mateescu le-a ţinut când­­va sub auspiciile unei societăţi de tineri intelectuali, şi publicate acum In fruntea acestui volum. Pendu­lând retoric şi cu lux de informaţie literară, Intre supra-realism şi di­rectiva absolută a unei metafizici pe care fiecare intelectual trebue să o aibă. d-l Stelian Mateescu an­corează mica sa corabie plină cu mărunţişuri absolute, pe litoralul Însorit de mistica nouă, cu alte cu­vinte, de eclectismul unei trăiri în absolut quasi intelectuale şi este­tice. Cu această idee, d. Stelian Mateescu îşi dă sieşi iluzia că tră­­eşte un absolut, sau că a aflat me­toda procedurală a studiilor. Cu în­seşi cuvintele autorului, „înlăturând m­etan­m înmiii, tot ceca..., nu se co­­ordonează cu un ansamblu consi­­derat organic.” (Pag. 52.) Am văzut mai sus că aeastă metodă nu este îndreptăţită şi de rezultatele pe care ni le-au oferit esserile critice Aceste conferinţe, reprezintă un capitol de dibuire către o orientare de ucenicie în lumea ideilor. D-l Stelian Mateescu, nu a descoperit nici o valoare pe care să o eviden­ţieze, punându-şi la contribuţie re­sursele personale. Nu sa regăsit nici chiar pe sine în opera altora, ci numai s’a integrat numeric, nu şi efectiv, într’o categorie care a­­cum şi-a pierdut actualitatea. Dacă d-l Stelian Mateescu n’ar fi fost influenţat de psihoza atmosfe­rei in care a vieţuit, şi dacă s’ar putea emancipa şi de cea personală, atunci am vedea în d-sa un critic literar cu întinse posibilităţi de gândire şi de aprofundare anali­tică. Eseul „Sufletul românesc in poezie”, deşi îi prilej­ueşte vagi şi inutile divagaţiuni asupra Antolo­giei d-lui Perpessicius, îl duce totuşi la unele concluzii şi caracterizări, care vor rămâne nesdruncinate. Ele nu ar fi fost posibile fără o orga­­nicitate în gândire, fără o unitate , metodă fără un spirit de sinteză şi o concentrată capacitate de for­mulare a concluziilor. Aceasta ne îndeamnă să credem că d-l Stelian Mateescu in curba sa de evoluţie, a trecut prin spaţii luminoase in care sufletul i-a vibrat la toate gradele, şi intelectul activ s’a ridi­cat la temperaturi înalte,—precum, şi spaţii întunecoase unde s’a rele­vat un critic de idei cu vederi per­sonale, şi mai mult chiar, un critic de persoane fără idei, ci numai cu aptitudini de ironie şi caricatura, ceia ce aduce mărturia directă a in­­clinaţiunei sale către polemică pamflet şi scandal.­­ Stelian­­ Ma­teescu a trecut ca un meteor prin critică şi eseistică. A pus prea mult pathos, aşi putea zice o vibrantă şi inepuisabilă energie personală, smucită din dorinţa de a cunoaşte şi de a se depăşi pe sine şi pe alţii Pentru ceea ce ar fi putut să devie, Ştefan Mateescu merită aprecie­rile noastre laudative. Nicolae Roşu Examnens­e de diplomă la sem­narii Examenele de diplomă la semi­­nariile teologice vor începe Luni 2 Octombrie. Ele se vor ţine la Bucureşti-Iaşi şi R.­Vâlcea. La Bucureşti vor da examen elevii de la seminariile „Central“ şi „Nifon“ din Capitală şi cei de la Galaţi şi Buzău. Comisia examinatoare se com­pune din: prof. Gr. Cristescu, preşedinte , preot P. Partenie, P. Caraman, V. Constantinescu şi N. I. Ştefânescu, membri. La Iaşi, vor da examen elevii de la seminariile : „Veniamin Cos­­tache“ din Iaşi şi cei de la Chişi­nău, Ismail, Roman, Huşi şi Do­­rohoiu. Comisia de examinare se com­pune din : prof. Valeriu Iorda­­chescu preşedinte, preot I. Negoiţă, I. Rizescu, Ion Prassa şi N. I. Barbu, membri. La Rămtucul-Vălcea vor da exa­men elevii de la seminariile R.­Vâl­­cea Câmpulung (Muscel) şi Curtea de Argeş. Comisiunea se compune din : prof. D. Boroianu, preot I. Ma­­rinca, M. Georgescu și I. Papa­­dopol, membri. Pentru ţiganii din toată ţara ■ Arhimandritul Calinic I. Popil Şerboianu, preşedintele asociaţiei generate a ţiganilor din România, cu sediul central în strada Vuita* 147, aduce la cunoştinţa t­uror organizaţiilor din ţară, că aşa nu­mitul congres al romilor sau ţiga­nilor de care au vorbit unele ziare, nu se va ţine decât după or­ganizarea generală a tuturor fi- nalelor şi secţiunilor, iar data şi locul ţinerii vor fi anunţate la vre­me. Orice comunicări despre alte congrese sau constituiri de noui uniuni, să se ştie ca nu sunt por­nite dela asociaţia generală şi nie de la ţigani, ci de la persoane străi­ne de neam, care voiesc prin a­­ceasta să împiedice nobila ţintă a acestei asociaţii şi să-şi ajungă a­­numite scopuri politice, imediate Deschiderea studioului coreografic „ ..aiciua a­siateaim“ Zilele acestea a fost inaugurat stu­diol d­e coreografie al d-nei Marcela Acsinteanu, în str. Luigi Cazzavillan No. 25. Cu această ocazie, tânăra maestră, înainte de a preda primele mişcări de iniţiere în tainele artei dansului cla­sic, a rostit câteva cuvinte, în care a accentuat importanţa choreografiei ca factor de educaţie estetică, psicholo­­gică şi socială. „Dansul, a spus d­na Acsinteanu, este o artă tot atât de înaltă ca şi muzica, poezia sau pictura. După cum un sonet de­scris cu pana pe Hârtie, o partitură de muzică e însem­nată cu puncte negre pe portativ, un tablou e pictat cu penelul pe pânză, tot aşa şi dansul este un poem mu­zical, de interior sufletesc scris pe portativul aerului cu mlădierile bra­ţelor şi ale picioarelor*". Da na Acsinteanu a terminat îndem­nând elevele să lucreze cu sâr­­guinţă şi muncă, căutând să dea ar­­tei româneşti un stil clasic. După a­ceea, maestra a dansat cu elevele sale mai multe compoziţii originale, du­pă muzică de Brediceanu, Notara şi Enescu. Studioul funcţionează în fiecare zi între orele 4 şi 7 după amiază. Expoziţii Duminică 1 Octombrie a. c. la ora 11 a. m., va avea loc în sala de expoziţii a ziarului „Univer­sul­“ vernisajul primei expoziţii de pictură a d-rei Martha Bron­­dello. i .Asociaţia Generală a Presei Ro­mâne‘‘ are durerea de­ a vesti tuturor pierderea distinsului său membru : la etate de 68 ani înhumarea se va face Duminică 1 Octombrie 1933, la ora 3 d­­a­ la ci­mitirul din şoseaua Giurgiului. Confraţii şi prietenii, cari l-au cu­noscut şi apreciat sunt rugaţi să par­ticipe la serviciul funebru, în capela cimitirului, în care se află depus corpul defunctului­ Dumnezeu să-l odihnească în pace. Adânc întristaţii: Clara mamă, Margareta soţie, dr- Maria Canianu- Fellner fiică, dr- Marian Fellner gi­nere şi familiile înrudite anunţă moartea iubitului lor M­hail Canianu Ziarist, om de litere decedat în ziua de 28 Septembrie în vârstă de 66 de ani. înmormântarea va avea loc Dumi­nică 1 Octombrie, ora 3 p. m­ la ci­mitirul din şoseaua Giurgiului- Rudele, prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi să se adune pentru serviciul funebru în capela cimitirului unde se află depus corpul defunctului. M.road Can­any *si Baloane de sapon Trucui­ . Unul dintre oamenii cei mai cum­secade, pe cari i-am întâlnit în v­aţa mea e A N, G„ profesor la o şcoală specială superioară, echivalentă cu o Facultate Universitară. Ceea ce, mai­­cu seamă, îmi place la dânsuli e mo­bilitatea spontană cu care trece de la un subiect serios — chiar grav — la o preocupare de i­nimă importanță, ba chiar fatilă. — Mă, ai băgat tu de seamă că cele mai frumoase fete din București le găsești pe strada Lipscani, la ora când se închid prăvăliile?... Sau: —■ Mă, care o fi cauza pentru care femeile poartă „bascul” aplecat mai mult pe partea stângă, decât pe par­tea dreaptă?... Şi ca să pricepeţi tot farmecul unor astfel de preocupări, trebue să vă spun că „Conul Ghiţă” __ aşa îi zic eu — are 50 de ani trecuţi, iar pen­tru complectarea portretului său, aflaţi că amicul meu.., nu duce la ureche, adică.., ii place un pahar de vin bun. De aceea işi alege un „lo­­cal“, unde descoperă un vin „ca lu­mea“ şi se fixează acolo. Ani de zile l-am găsit la „T­irul şi Jambonul” (un local de pe strada 22 Iulie) unde-l întâlneam regulat, între 9-12 dimineaţa şi 6-9 după a­­miază. De la un timp insă, nu l-am mai văzut acolo. Credeam că o fi, poate, bolnav — Doamne fereşte! — sau o fi plecat d­e Bucureşti când, ori d­­ineaţa trecând prin restau­rantul Găr­i de Nord, peste cine d­ă, ia o masă?... Peste Conul Ghiţă, in persoană... _ Încotro, Coane Ghiţă?... — A.., a... a... aştept pe cineva. Şi, tocmai de aia, stăteam act la masă Şi beam un pahar cu vin... Bine-inţeles că l-am lăsat în pace. (Odată ce aştepta, omul, pe cineva]) Dar peste o jumătate de ceas, intor­­cându-mă de pe peron il găsesc în acelaş toc, M'am jenat să-l deranjez şi m'am făcut câ nu-l văd... Peste o oră am trecut, dn nou, prin restaurant. Conul Ghiţă era pe poziţie, cu cinci sticle goale sub masă. — Să trăeşti, coane Ghiţăl... — Servus!... *— N’a mai venit, n’a mai venit?... — C­­e?... .— Persoana. *■*• Care... persoană? — Aia pe care o aşteptai... — tu?... Aşteptam eu pe cineva?... Să mă bată Dumnezeul... *— Vai de mine. Coane Ghiţă, mai adineaori mi-am spus... Conul Ghiţă râde cu poftă: — A, aşa el... Uitasem, bată-te norcul să te batal Adevărul adevărat este... că nu aştept pe nimeni; dar asta-i trucul metru să beau in restau­rantul gării. — Dar pentru ce Coane Ghiţă?... — Pentru trei motive; întâi fiindcă e vinul mai bun. (Are un pelin straş­nici) Al doilea fiindcă e mal­eftin. (Ştii că eu am „permis“ pe z. f. r. si, ca atare, am reducere in toate restaurantele din gări). Şi al tre­lea... al treilea... mon cher am să-ţi spun un secret, dar să nu mă dai de gol: motivul pr­icipal este că... începuse lumea să mă ia la ochi, că’s beţiv. (In adevăr, ori când mă căutai, mă găsea: la ,,Tigrul şi Jambonul”). De aia, m’am dec­i Sg vin in gara. Aia, oricine te ’ntâlneşte, îşi inchipue că pleci undeva, ori că aştepţi pe cineva, care vine cu trenul. Aşa încât, cu „trucul“ ăsta, poţi să bei de dimi­neaţă până ’n seară, fără să poată nimeni să zică ceva... Geer Patrick A­VIZ Doamnele şi Domnii învăţători sunt rugaţi să consulte Manualele de curs primar cl. I-IV de Danii CESAR PETRESCU Marele romancier şi prieten al învăţătorilor V. V. Bastes, Th*­lecobescu, N. Sm­ihqv , Troco Silters J. Tindris, Petre B.zerea Editura Jatona.a Corner va începe atiui­ literar 1933-34 cu urroiatoarele lucrări: TARA mOJTY utbii așteptatul vo.urft as­ä-äuii T­UDDIN AtadHEfll iar în cöL­ lY-« lurfd­ihMMATii LA CAST TATE rom­an PREMII LITERARE de 60.000 Iei Astăzi, ma mult ca or când, se simte lipsa cărţilor de lectură particulară pentru elevii din şcoalele secundare pens­tru împlinirea acestui gol, d. GeorgescusDelafras, directorul Editurei agelarea“, va edita în editura sa o sere de ro­mane desti­nate acestui tineret studios şi scrise exclusiv de autori români. Subiectele vor fi lăsate la alegerea autorilor, dar lucrările, lipsite de orice aluziune indecentă şi de tendinţă de învrăjbire între oameni, trebue să fie atrăgătoare la cetit, să inspire cititorilor simţiminte nobile şi să ajute în­deosebi la formarea de caractere sănătoase. Se institue in acest scop trei premii în valoare totală de Lei 60.000, şi anume: premiul 1, 30.1­00, al I­I-lea 20.000 lei şi al treilea le.100 lei. Cărţile premiate vor fi editate de „Cugetarea“, iar autorii vor avea drept şi la o cotă de 15% din preţul brut la exemplarele vândute la ediţia 1. La alte eventuale ediţii, dreptul de autor va fi de 20% Manuscrisele prevăzute cu un motto, vor fi prezintate cel mai târziu la 1 Martie 1934, la sediul editurei,str. Mătasari 23. ( omisiunea care va cerceta lucrările va fi anunţată la timp. astam Ca­dran Numiri lat Fundaţiile regale Pe tot timpul absenţei sale în streinătate d. colonel Condiescu a delegat pe d. Alexandru Bally, cu îndeplinirea atribuţiilor sale de secretar general al Ordin­ei Fun­daţiilor Culturale Regale. * Uniunea Fundaţiilor Culturale Regale şi Fundaţia pentru Lite­ratură şi Artă „Regele Carol II“ şi-a luat sediul în localul donat în acest scop de Banca Naţională în str. Lascăr Catargiu No. 39. Toată corespondenţa se va tri­mite pe adresa de mai sus. Te­lefon 241-97. * D. profesor universitar Alexan­dru Rosetti a fost numit director al Fundaţiei Pentru literatură şi artă „Regele Carol II“. „Râpa“ Octombrie, ln seara de Luni 2 are loc la Teatrul Naţional, pre­miera piesei „Râpa“ de d-nii: Du­­mitru Teodorescu G. Dem şi M. Risskarsky după romanul „O­­brâv“ al d-lui Iv. Goncearov. Piesa se va juca în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţia d-nelor Aura Buzescu, Ana Luca şi a d-lor N. Bălţăţeanu, A. Atha­­nasescu, Al. Ghibericon, N. Ata­­nasiu, D. Grigoriu, C. Irod şi I. Pella. »15 zile în imperiul lui Hitler“ Sub acest titluj, confratele nostru d- Gh- Millian-Maximim şi-a publi­cat într’un elegant volum articolele asupra Germaniei actuale, care au adumit atâta interes, prin bogata lor documentare şi pitorescul impresiilor culese de autor la faţa locul­ui. Volumul „15 zile în imperiul lui Hitler”, se găseşte la toate librăriile şi chioşcurile de ziare- Preţul, lei 50. Duminică 1 Octombrie 1933 fii Ui De HAAi Ai^ACY.l MdnUiaU IU UN EXTRAORDINAR JAZZ Sl 0i £H. DE YAWOOURI SE FACE ASt'A-SEARA DES H.DEREa STAG. DE IARNA LA MAXIM ZIG-ZAG MUSK HALL BAU. DAM­INO Calendar Sâmbătă 30 Sept. 1933 ORT.: Sf. părinte Grigore, epis­­copul Armeniei Mari. CAT.: Sf. leronim. PHOT.: leronim. ISR.: 10 Tisri 5694. lom Kipur. Sabath. MAH.: 10 Gemadi-el-Ahir 1352. Naşt. Abubekir. TEATRE NATIONAL, matineu ora 2 jum.: „Cocoşul negru“; seara ora 8 jum.: „Titanic vais“. REGINA MARIA, matineu ora 3: „Apașul X.“; seara ora 9: „Sărutul în fața oglinzei“. VENTURA, matineu ora 9: „Riri“; seara ora 9 „Cum vă place“. ALHAMBRA, seara ova 9: „AL hambra iubest»“ MAXIM ZIG-ZAG: MaterialL Bar. Program de atractiuni mondiale. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Fra Diavojo" cu Stan Laurel, Oliver Hardy, Dennis King şi jurnal. TRIANON: „Sezon la Cairo’’ cu Willy Fritsen­ şi Renate Muller, Jurnal Fox şi complectar’e. SELFUT: ,,Simona“ (Simonne est commesa) cu Henry Garat şi Meg Lemoulier. REGAL: „Femeia în flăcări“ cu Brigitte Helm. VOX: ,,Ocnaşul” cu Pat O’Brien şi jurnal. RIO: „Veronica“ cu Franciska Gaal şi Paul Hörbiger. ROXY: „Fra Diavolo* cu Stan Laurel, Oliver Hardy, Dennis King şi jurnal. Bl­. PALACE: Deschiderea Sta­giunii: „Supremul Păcat“ cu Gary Cooper, Helen Hayes şi Adolphe Menjou. FEMINA: „Hoţul de păgubaş“ cu Szoeke Szakai şi jurnal. CORSO: „Trenul fantomă“ cu Tony Bulandra, Storin, Dida Solomon, etc. FORUM: „Un cântec pentru tine” cu Jan Kiepura şi comedie cu Szoeke Szakad. LIDO: „Noroc peste noapte“ şi „Medicul coniţei“ cu Szoeke Sza­kad şi Ernes Verebes. A. E P. A. (Sala Franklin): „Ul­tima dragoste“ cu Jose Mojica şi „In umbra zgârie norilor“. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): „Kiki“ cu Anny Ondra şi „Fata pădurarului“. OMNIA: „Paradisul diabocic“ şi Lucie Englisch în „Ducesa tra„, la...la‘­ VOLTA BUZEŞTI: „Stan şi Bran In serviciul patriei“, jurnal şi comedie. MARNA: „Raze de fecioară“ cu Dolly Haas, Jurnal fox şi come­dia „Coniţa are doi conaşi“ cu Mişu Fotino. MARCONI: „Trenul fantomă“ cu Toni Bulandra, Storm­, etc. şi compania I. Pizone. MODEL: „Jurământul de răzbu­nare“ şi „Mutul de la manutan­­ţă“ cu Szoeke Szabad. Artişti. LIA (Griviţei 196): „A fost odată un muzicant“ ca Verebes, Szőke Szakad, Moscopol, şi „Serviciul secret“. AMERICAN: „Iadul plăcerilor" ca Frederick March şi „Palatul misterelor“ cu Boris Karloff, SPLENDID: „Sherlok Holmes" ca Clive Brook şi comicul Iu­lian. TOMIS: „Quartetul dragostei“ cu Mady Cristians-Georg Alexan­der şi „O noapte la Suzy“ cu Billie Dove. IZBANDA: „Femeia cu părul ro­şu“ cu Jeana Harlow şi jurnal. MILANO: „Serviciul secret”, „Is­pita dragostei“ şi „Micul We­ber“ cu I. Mor­tun şi V. Bre­­scanu. RA­HOVA : „Un cântec pentru tine” cu Jan Kiepura şi com­­pletare. ILEANA (Luna-Park Moşi): „Chandu“ şi „Madona te caut”. TERRA: Filme cu Richard Dix şi George Milton. Seara trupa Juvenal şi Columbeanu. KISELEFF: „Răsărit de soare“ şi „Kiki“ cu Anny Ondra. MARAŞEŞTI: „Madame Butter­­fly“ şi „Nebun după cinema“ cu Harold Lloyd. Roata Lumii anunţă distinsa clien­tela ca la 1 octombrie soseşte reputatul di­­seur parisian Jean Gément R­ADIO Sâmbătă 30 Septembrie 1933 894 m. BUCUREȘTI 1276 m- Feldioara-Brașov Experi­mental. 0,750 kw. 235 khz. 13. Bursa, cota apelor Dunării Muzică de prânz: (plăci): Uverlină din „Cavaeria Rusticană“ de Mas­cagni, exec­ de orch. simfonică din Berlin dirij. de P. Mascagni (Odeo), l’otpuriu „Mosaik” de Karl Zimmer (exec. de orch. Dajos Bella disc. C- decn); „Ave Maria“ de Gounod şi „Pasărea din pădure“ de Taubert (câtae de Selma Kurz (dis Polydor) Selecţiuni din „Carmen“ de Bizet, exec. de orch. simf- dirij. de Percy Pitt (Col­); „Liniştea pădurii“ de Favilla şi „Cântec de toamnă“ de Waldteufel, exec. de orch. „Odeon” (Od.)-13.45: Rădic-Jurnal­ -14: Muzică uşoară (plăci)-17.45: T. Arghezi: Regele Carol II. 18: Orchestra Sibiceanu: Arii na­ţionale: Kalman: Vals din opereta ,,By adera“; Amurg de toamnă; Ro­manţă; La moară la Făgădău; Hora de la Plevna; Kalman: Heute Nacht hab ich getreumt von dir-tango-slov; Aux pays des Lotus d‘or Sere­nadă; Arii naţionale: G- Betea: Aşi vrea ceva-tango; M* Schmeting: O noapte în Aranjuez-fantezie spaniolă. 19: Radio-Jurnal-19.15: Orchestra Sibiceanu: Hora Sibiceanu; Th- Sibiceanu: Gândind la tine, am adormit-Vals bosten; Sclearov: Vei fi a mea-tango; Cons­­suello: Passo-doble; Arii naţionale; 1. L Zaman: Du soir-tango; Arii po­pulare ruseşti; Sârba din Slănic. 20: Dr. Paulian: înfăţişarea omu­lui-20.20: Muzică, vocală (plăci). Un lied şi un d’uet din opereta „Ţara su­râsului” de Fr. Lehar, cântat de R. Tauber şi Vera Schwartz (Od­); „In închisoare“, cântec popular rusesc şi „Cântecul lopătarilor de pe Volga" de Burlaki (cântate de G- Baklanof (Od.); Arie din „Bărbierii din Bag­dad“ de Peter Cornelius şi Arie din „Povestirile lui Hoffman* de Offene­bach, cântate de Alfred Piccavexs (ed.). 20 40: Marcu­ Beza: O călătorie la Ermans. 21: Al. Grozuţa-canto: Cântece ar­deleneşti-21.20: Jazzul Vişoiu. 22: O soarea acum 100 de ani“* piesă într’un act. Ora 22,30: Jazzul Vişoiu. 22.45: Radio-Jurnal.

Next