Curentul, mai 1935 (Anul 8, nr. 2601-2629)

1935-05-02 / nr. 2601

2­­12 pagini). Cea mai bani aţă medici­­nală naturală şi purgativă DURERILE Pe cap, nevralgii gripă, reumatism M vindecă numai prin antinevralgie Dr. NANU-MUSCEL jbn cutii originale, conţinând 2 bnDn. fi numai cu semnătura doctorului­­ Depozit Farmacia N. POPOVICI­­Bucureşti, Calea Rahovei Nr. 231 AVE­RUS REGATUL ROMÂNIEI Judecătoria rurală Şiria, Secţia cărţilor funduare Nr. 124­2 din 1935 Cererea debitorilor: Motorca Ro­mul preot şi soţia născută Tripon Floare, dom. în Agriş jud. Arad, repr. prin dr. Miron Bulariu, avocat în Arad, prin care cer radiarea menţi­­unilor de asanare, faţă de creditorul lor Banca Victoria s. a. Arad, afir­mând­­că au achitat datoriile lor. Încheiere Judecătoria văzând cererea de ra­­diare a menţiunilor, în conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor de la 7 Aprilie 1934, fixează termen de înfă­ţişare pentru ziua de 20 Mai 1935, orele 10 a.m. pe când citează pe cre­ditorii debitorilor arătaţi în declara­­ţiunea de asanare, să se înfăţişeze la această instanţă, sub consecinţele legale, ordonând publicarea acestei încheieri în ziarul „Curentul’’ din Bucureşti, cu 15 zile înainte de ziua desbaterei. Dată în Siria la 12 Aprilie 1935 Judecător, (ss) TALPES Grefier, (ss) Indescifrabil Judecător, (ss) TALPEŞ de CEZAR PETRESCU­ de faianţă, diferite forme şi culori, vinde convenabil fabrica de sobe „Herăstrău”, calea Griviţei 201 Bis. (Gara de Nord). Vindem şi în rate. De la societatea „Cultul Eroilor“ D-nii membri ai societăţii „Cultul Eroilor“ comitetul central, sunt con­vocaţi în adunare generală ordinară pentru ziua de 19 Mai 1935, ora 11.30 diminaţa, în localul Palatului Patri­arhiei. Vor avea dreptul să ia parte la S­­dunare, toţi membrii societăţii şi de­legaţii filialelor, adunarea fiind le­­galmente constituită, conform statu­tului, oricare ar fi numărul membri­lor prezenţi. Ordinea de zi va fi: a) Darea de seamă a direcţiunii societăţii de activitatea pe anul 1934. b) Raportul d-lor cenzori privitor la gestiunea exerciţiului 1934. c) Des­cărcarea comitetelor central şi exe­cutiv şi a direcţiunii societăţii de gestiunea pe exerciţiul 1934. d) A­­probarea proectului de buget pe xerciţiul 1 Ianuarie, 31 Decembrie 1935. e) Alegerea a 7 membri la Comitetul central în locul celor ale căror mandate expiră la 31 Decem­brie 1935. f) Alegerea a 3 membri în comitetul executiv în locul ace­­lora ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1935. g) Alegerea direc­torului general al societăţii b) Ale­gerea a 3 cenzori şi 3 supleanţi. i) Diferite propuneri cu privire la acti­vitatea societăţii, în viitor. Citiţi FRAM URSUL POLAR Uzinele Române Bucureşti SOS. VITAN No. 240 — 246 — Telefon 3­48.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS, CUTII, BIDOANE şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA TEVI DE PLUMB fl­orofan* ALICE DE VANAT teata mărimile Citiţii FRAM URSUL POLAR de CEZAR PETRESCU Rezultatele­ Întâilor şcoli (Continuare din pag. I-a­­ nească cu internat pe timp de 25 de zile cu alţi 30 de ţărani. Şcoala superioară ţărănească de la Fierbinţi, jud. Ilfov, s’a organi­zat din iniţiativa d-lui Virgil Mad­­gearu şi cu stăruinţa prof. Stanciu Stoian. Şcoala a fost aşezată în­tr’un local de bancă populară, cu dormitoare de bună igienă rurală, cu bucătărie, sală de cursuri, cu scenă fixă, un mic muzeu, mate­rial documentar şi bibliotecă. Numărul elevilor 29 între 16-25 ani, toţi din aceiaşi regiune cu probleme asemănătoare. Durata cursurilor 2 luni şi jumătate. Şi aici s’a aplicat conducerea de sine a flăcăilor, autodisciplina şi auto­­administrarea gospodărească, din care a răsărit şi o cooperativă. 4 profesori au stat în permanenţă cu ei: directorul d. Dumitrescu învă­ţător licenţiat, doctorul, agrono­mul, alt învăţător pedagog şi maestrul de educaţie fizică. Inte­lectuali de la Bucureşti, prieteni ai ideiei au venit să facă lecţii, iar în fiecare Joi şi Sâmbătă, conferen­ţiari bucureşteni ca şi dintre inte­lectualii locali în sala devenită ne­încăpătoare, au vorbit sătenilor ■veniţi de bună voe să asculte. Pro­gramul s’a alcătuit pe baza cen­trelor de interes, dela o săptămâni la alta in urma cercetăm nevoile­ locale şi a celor dorite de elevi. S’a lucrat in gospodăriile oa­menilor din sat în grupe, curăţiri de pomi şi gunoiri; s’au făcut al­toiri, analize de pământuri, se­lecţii de seminţe, răsadniţe, stupi de albine. S’au lucrat în atelierele din sat şi in atelierul şcolii condus de un ţăran,­ lemnărie, coşuri de răchită pe cari le-am admirat la expoziţia dela sfârşitul cursurilor. S’au organizat cu elevii şezători de cetire, recitări, teatru sătesc, cor şi jocuri naţionale. La producţia de la închiderea şcolii cele mai dificile gusturi au putut fi surprinse de un Barbu Lău­tarul înfăţişat de flăcăiandrul ilfo­­vean care nu văzuse în viaţa lui teatru. In aceiaşi zi a avut loc ca o manifestare în cadrul şcolii, o ex­poziţie de site cu împărţiri de premii. Şcoli ţărăneşti au mai funcţio­nat în următoarele centre: Careli- Mari cu 27 ţărani în luna Februa­rie; Salonta cu 30 ţărani 26 zile; Petroşani în comuna Livezeni cu 30 ţărani o lună de zile; Diciosân­­martin cu 30 ţărani 15 zile; Aiud cu 30 ţărani 20 zile; Făgăraş cu 15 ţărani o lună de zile; Turda cu 34 ţărani în 12 zile; Ocland-Odorhei cu 21 ţărani în 22 zile. La Gherla deo­sebit de o şcoală ţărănească cu băr­baţii, a funcţionat cu 24 femei ţă­rance 10 zile. La Oraviţa cu 29 ţă­rani o lună de zile; Sibiu cu 24 ţă­rani 20 zile; la Reghin s-au ţinut cursuri timp de 20 zile, iar la Tg. Mureş, pe lângă Camera Agricolă, s-au ţinut cursuri practice cu 42 săteni. Programele teoretice şi practice au fost cam aceleaşi ca şi la şcoala de la Braşov. La Topliţa (jud. Mureş) pe lângă Căminul Cultural de acolo, Funda­ţia Culturală Regală Principele Ca­rol a organizat in trei zile pe săp­tămână cu şezători duminicale re­gulate timp de 2 luni, pentru ţă­ranii din comună şi satele vecine, cursuri teoretice şi demonstrative. Deosebit de conferenţiarii veniţi de la Bucureşti ajută puterile lo­cale (corpul didactic, doctorii, a­­vocaţii şi magistraţii, preoţii, nota­­rul, inginerii silvici, un cooperator) şi specialiştii de la Camera Agri­colă. Cursurile au fost grupate ast­fel: a) Pentru viaţa socială a satu­lui; b) pentru educaţia naţională; c) pentru sănătatea satului; d) pentru viaţa economică a satului; e) pentru femei cu demonstraţii de gospodărie şi igienă. In satele muscelene, Leordeni, Priboeni, cu un început şi la ştefă­­neşti, din iniţiativa d-lui Ion Mi­­halache şi prin conducerea d-lui prof. I. C. Petrescu, s’au continuat din Noembrie lanţul prelegerilor duminicale încadrate de producţii artistice şi cinematografice. Su­biectele sunt alese din toate dome­niile şi legate de viaţa satului. Să­tenii s-au arătat atât de înţelegă­tori de rostul acestor lecţii, încât au început ei înşişi să ceară ceea ce le trebue mai mult. Au cerut cu deosebire oamenii cari să-l înveţe cum să îngrijească pomii şi vi­na, dovedind prin aceasta încredere in acţiunea ce se desfăşoară acolo. Deosebit de interesantă este ex­perienţa cursurilor de gospodărie casnică cu femeile din Topoloveni, iniţiată tot de d. L Mihalache. Cu concursul d-nei inspectoare Maria Dobrescu, au fost aduse 2 maestre la o casă din Topoloveni unde lu­crează de 3 luni şi se continuă. Aici a fost făcută o bucătărie ţă­rănească. Intre elevele femei s-a înscris şi d-na Mihalache. De dimi­neaţă, femeile din sat grupate câte 20, pe zile, lucrează la bucătă­rie. Mâncarea gătită o mănâncă In comunitatea de lucru şi mai duc şi acasă. După prânz se Îndeletnicesc cu lucrări casnice: deretecat, cură­ţit, cârpit, lucru uşor de mână şi alte lucrări cerute de ele de la maestru. Cele mai Înstărite plătesc cât 5 lei ziua când le vine rândul, pentru cumpăratul alimentelor de preparat. Această experienţă a reuşit aşa de bine. încât sunt fe­mei care nu se mai mulţumesc să meargă odată pe săptămână în seria lor, ci mai vin şi peste rând. Acelaş lucru vrednic de laudă l-am văzut la cursurile cu fetele cursului complimentar şi femei din sat la şezători, în comuna Stâl­­peni-Muscel, unde s’a lucrat cu 2 maestre (bucătărie şi lucrări cas­nice). Iniţiativa a fost a d-lui Moi­­se Marinescu, directorul şcolii. S’a urzit astfel începutul şcolilor ţă­răneşti pentru ţărance care sunt ceva mai mult decât cursurile prac­­­tice de până acum­ Dacă s’ar con­tinua măcar demonstraţii practice gospodăreşti cu femeile în toate satele, în câţiva ani s’ar schimba alimentaţia ţăranului nostru. La aceste şcoli şi cursuri pentru ţărani şi ţărance învăţătura cărţii se Îmbină cu munca braţelor în comunitate într’o măsură deopo­trivă. Nu am auzit că s’ar fi făcut îndemnuri politice de partid. Nu s’a vorbit de lucruri depărtate de nevoile satului şi nu s’a deschis nici o zare nostalgică spre viaţa de oraş. Până acum, ele au avut da­rul să croiască calea pentru for­marea fruntaşilor satelor de suflet şi de muncă. Tinerii ţărani trâesc aici’ într’o prelungire ideală viaţa de ţară a viitorului. Păstrându-se linia tradiţiei, gospodarii primesc cunoştinţe şi deprinderi ca să în­făţişeze în satul lor pilde de mun­că organizată, de sănătate tru­pească şi sufletească, pricepere în trebile obşteşti locale şi de înţele­gerea ideilor ce se frământă In folosul satelor. Experienţa este făcută; ea tre­bue de acum întinsă şi variată în tipuri regionale de muncă. M. S. Regele a fost informat despre bu­nele rezultate dobândite la aceste şcoli. In statutele Căminelor Cul­turale ale Fundaţiei Regale „Prin­cipele Carol”, Majestatea Sa a a­­probat organizarea unor astfel de şcoli ţărăneşti prin Căminele Cul­turale. Deasemenea a aprobat în bugetul Fundaţiei fondul trebuitor pentru organizarea unei şcoli su­perioare țărănești model care va începe la toamnă. Ap. Culea. - 0 Câţi ştiu la noi că există astăzi la Paris un mare savant român care pro­fesează de doi ani la Sorbona şi este considerat de către profesorii ilustrei universităţi drept cel mai bun spe­cialist actual în materie de latină ju­ridică? Cursul său este urmat nu numai de studenţi ci şi de candidaţii la agre­­gaţie, viitorii profesori universitari. Iar somităţile ştiinţei, profesori la Fa­cultatea de Drept sau la cea de Lite­re nu pregetă a face apel la cunoştin­ţele sale. Profesorul Matei Nicolau, titular al unei catedre de latină la un liceu din Iaşi, venit la Paris acum opt ani, a dat la iveală lucrări ştiinţifice de o mare valoare, incât lumea savantă l-a îmbrăţişat ca pe un element de mare preţ pentru cultura franceză. Acest latinist erudit a făcut serioa­se studii de drept luându-şi doctora­tul la Paris cu o teză magistrală, a­­supra procesului libertăţii în legisla­ţia antică sub titlul: Casa liberalis. Această lucrare, căreia Facultatea de Drept i-a decorant cel mai mare premiu al său, „Prix Dupin Anné", a fost elogiată de Consiliul Facultăţei în termenii următori: „Nu este o teză, ci o operă magistrală care va face epocă în dreptul roman şi care face cinste Facultăţei din Paris şi Româ­niei“. Deasemenea d. Matei Nicolau a publicat la Paris o lucrare asupra ac­centului în limba latină: L’Origine du „Cursua“ Bythrique care a fost premiată de Academie. Pentru a-şi trece şi doctoratul în litere eminentul nostru compatriot a terminat de un an două teze, cea prin­cipală tratând despre Versificaţia lui Plaut şi a lui Terenţiu, a doua des­pre Cuvântul „Causa“ şi grupul său. Ii lipseşte însă suma necesară tipă­­rirei lor, precum şi a altor lucrări de mare valoare ce a terminat de curând. Căci acest cercetător eminent, este aproape complect lipsit de mijloace şi constrâns la un trai plin de priva­ţiuni. De o modestie şi de o timidi­tate caracteristică marilor savanţi, el nu ştie prin ce intervenţii se obţin bursele şi subvenţiile. Din ţară, nu primeşte aproape ni­mic, căci la catedra sa de la Iaşi tre­ime să-şi plătească suplinitor. Iar U­­niversitatea din Paris nu-l poate sa­­laria, căci este străin. Totuşi pentru a retribui cursul pe care de doi ani îl face la Ecole des Hautes Etudes de la Sorbna, Consiliul Facultăţii i-a alocat o sumă de zece mii franci a­­cual, sub formă de încurajare pentru cercetări ştiinţifice. Este maximum ce permiteau legile franceze. One are­­ cât de slabă noţiune a­­supra costului vieţei la Paris, îşi poa­te da seama de ceea ce însemnează să trăieşti la mod decent cu 800 franci pe lună. Mişcaţi de situaţia precară in care se găseşte d. Nicolau, câţiva dintre cei mai iluştri profesori ai Universi­tăţii din Paris au intervenit în favoa­rea sa pe lângă ministrul nostru de instrucţiune publcă, printr-o adresă al cărui conţinut o reproducem­ în în­tregime pentru ca să se vadă cât este de preţuit aici tânărul nostru compa­triot.­­ Domnule Ministru, Avem onoare de a atrage atenţiu­nea binevoitoare a Excelenţei Voas­­tre asupra activităţei ştiinţifice a d-lui Matei Nicolau, ale cărui lucrări au obţinut întotdeauna aici cea mai bună primire. Academia de Inscripţii şi Litere şi-a manifestat de mult interesul ce poartă lucrărilor d-lui Nicolau atri­­buindu-i în 193pentru Memoriul său asupra „Origine­­lui „Cursus“ ritmic", totalitatea Premiului Dela­lande Guérineau destinat să răsplă­tească, la fiecare doi ani, cea dai bună lucrare, asupra antichităţii cla­sice. Societatea de Linguistics apoi Facultatea de Drept din Paris au de­cernat deasemenea d-lui Nicolau cele mai inalte recompense de care dis­pun. Considerând activitatea ştiinţifici d-lui Nicolau „Cassa Naţională a Ştiinţelor", i-a atribuit pentru anul 1934-1935 o alocaţie de rece m­ii franci, pentru a-i permite să-şi con­tinue cercetările. Unirea atât de rari in persoana d-lui M. Nicolau a filologiei latine şi a Ştiinţei juridice a determinat Consiliul Şcto­lei de înalte Studii (de pe lângă Sorbona) a cere acestui tânăr savant să profeseze un curs asupra limbei şi literaturei juridice. Acest curs a obţinut în anul şcolar 1933-34 un succes care a întrecut aş­teptările noastre. El a fost apreciat în special de către candidaţii la agre­­gaţia de istoria dreptului. Este foarte de dorit ca d. Nicolau să poată continua a ne da prelegerile sale, care sunt de natură a atrage pe jurişti şi pe filologi, şi nu numai pe candidaţii francezi ci şi pe cei mai distinşi dintre studenţii ro­mâni care-şi continuă studiile la Pa­­ris. N’ar dori guvernul român să se asocieze măsurilor prin care auto­rităţile universitare franceze au în­curajat efortul ştiinţific al d-lui Ni­­colau? Ar fi cel mai bun mijloc de a re­compensa nişte lucrări, care fac cea mai mare cinste tânărului savant al ţarei sale. Vă rugăm, domnule ministru, să binevoiţi a primi expresiunea senti­mentelor noastre foarte deferente. (ss) Ferdinand Lot, J. Carcopino, E. Farai, Ernont, Mario Roques, J. Maronzeau, J. Vendryes. Directori de studii şi profesori ai Universităţii din Paris. Nădăjduim că d. ministru dl Anghelescu, care şi-a făcut studiile la Paris, va ţine să găsească infi­ma subvenţie de care e nevoe pen­tru ca să continuăm a avea un reprezentant atât de strălucit în sânul primei universităţi din lume. Una din soluţii ar fi ca d. Matei Nicolau să fie considerat ca profe­sor în misiune, plătindu-i-se leafa întreagă de profesor secundar. De asemenea este de dorit ca gu­vernul să-i pue la dispoziţie suma necesară tipărirei tezelor sale de doctorat în litere (care nu întrece zece mii de franci), căci apariţia lor va spori şi mai mult faima care pe deasupra compatriotului nostru se revarsă asupra ţărei. D. Nicolau ar putea desigur o­­cupa aici cele mai înalte situaţii universitare dacă ar vrea să se na­turalizeze francez. Dar el nici nu se gândeşte la o astfel de soluţie, căci ţine mal presus de orice să rămâe român. Iar ca să se reîn­toarcă In ţară, chiar dacă i s’ar da la noi catedra universitară pe care merită, specialitatea lui este prea particulară pentru ca să poată da la Bucureşti roadele pe care le dă intr’un mare centu ştiinţific ca Parisul, i-ar lipsi atât bibliotecile care să-i procure materialul nece­sar cercetărilor, cât şi auditoriul specializ­at care să beneficieze cu adevărat de prelegerile sale. Când Franţa ne-a dat atâţia dascăli, de ce n’am avea şi noi fala de a-i împrumuta omul, mai cu seamă când ni-i cere în termeni a­­tât de măgulitori? EUGEN ILIESCU paris Starea lui Saliapin e gravă PARIS, 30 (Rador)__Marele cân­tăreţ Saliapin se găseşte bolnav de pleurezie, complicată ca gripă, la Havre. Sâmbătă, Saliapin a sosit cu pa­chebotul paris la Havre, venind de la New-York. El trebuia să-și con­tinue drumul spre paris, dar din cauza boalei a fost nevoit să intre într’un spital din Havre­ Starea sa inspiră serioase îngri­jorări. ORT.: Sărbătoarea muncii. Si Profet Ieremia GAT.: Sfinţii Flip şi lacob ISR. $ 28 Nissan 6695 MATE: 27 Maharom 1354 OPERA ROMANA: seara ora 830 „Carmen”. NATIONAL: matineu ora 230 „Eli­sabota, regina Angliei”; seara ora 830 „Făcliile”. REGINA MARIA: matineu ora 3 ..Si­nt unul’’; seara ora 3 „O aventură la Zeppelin”. ALHAMBRA: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Alhambra filmează”. VESEL: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Birlic’’. IMEGÉ COMOEDIA: matineu ora 3 şi seara CAPITOL: „Capriciu spaniol” cu Mar­lene Dietrich, turnat şi un tehni­­colori. TRIANON: Francisca Goal in „Puiul Mamei” şi complectam REGAL: „Volga în flăcări” cu Albert Prejean şi complectam VOX­ „Golgotha” cu Hary Bem SELECT: „Vălul pictat” cu Greta Gat­bo şi complectam ARO: Anna Sten şi Frederick March in „învierea”. RIO : „Zero la purtare” cu Any On­­dra şi revista „Ahl Ah! Luna Bucu­reştilor”. BB. PALACE: „Vălul pictat” cu Gro­ta Garbo şi complectam ROXY: „Capriciu spaniol’’ cu Marle­ne Dietrich, jurnal şi un tehnicolor. A. R. P. A.: „Crucea şi spada” cu José Mojica şi complectam FEUHNA: „Fiul lui King Kong” şi complectare. CORSO: Pat şi Patachon compozitori, Jurnal şi complectam DARLY: „Menaj modern” şi „Dra­goste Însângerată”. FORUM: „Nu-mi pasă de nimeni” şi „Refugiul” on Sylvia Sidney. BIZANTIN: „Tong” on Loretta Young, comedii colorate, compactări mari­UDO : „Bing-Bang” on Stroe şi Vasi­lache, Silly Symphonie şi Jurnal. CITY: „Peteri" cu Franciska Gaal. MARCONI : „Nopţi moscovite” Harry Bath­, comedie şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: „Văduva veselă” cu Maurlee Chevalier şi comPlec ţări. LIA: „Bengali", comptectitri şi jur­­naL MODEL: „Rfixbiltul mondial” şi „Eu sunt Suzana”. TOMIS: „Bumba” cu George Raft, jurnal şi complectare. MILANO: „Bing Bang” on Stroe şi Vasilache. AMERICAN: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier, jurnal şi com­plectare. HM SPLENDID: „Nopţi moscovite” cu Harry Baur, jurnal şi complectare. DICHIU: „Bengali” cu Gary Cooper şi două complectări. ISBANDA: „Beau să uit dragostea” cu Hermann Thimm­y­­,­ complec­tată. TERRA: „Cutremurul" cu Jack Holt, „Colierul tatal’’ şi artişti. RAHOVA: „Nopţi moscovite” cu Harry Baur, Jurnal şi Banda ve­selă. ODEON: „Bumba” la George Raft, Jurnal şi complectare. PACHE: „Parada primăverii” şi ,Che­marea trupului". ROATA LUMII: „Diavolii sburători” şi „Stan şi Bran, victimele crizei”. Miercuri 1 Mai la Oihim&gif CURENTUL. Jubileul ziarului In cursul acestui an, ziarul „A­­merica”, oficiosul românilor din Statele­ Unite şi Canada, împlineşte 30 ani de existenţă. Cu acest prilej ziarul ,America” va apare la 30 August a. c. in limba română şi engleză într’o bogată ediţiune fes­tivă pentru a fi dedicat atât jubi­leului în sine cât şi pentru a fi închinat României din scop de pro­pagandă naţională. D. Paul Donici, redactorul pen­tru România al ziarului „America” a solicitat Ml­s. Reginei Maria un mesaj autograf pentru a fi publi­cat în mnMAr^I ‘jubiliar. Un mesaj special către­­poporul român-ame­­rican vă fi solicitat şi M. S. Rege­lui Carol II care cunoaşte îndea­proape viaţa şi­ activitatea româ­nilor americani pe ogorul românis­mului. La acest număr festiv vor cola­bora : S. S. Patriarhul României, preşedintele consiliului de miniştri, membrii guvernului, diferiţi expo­nenţi­­ai vieţii noastre politice şi sociale, reprezentanţi consacraţi ai scrisului românesc şi alţii. a , ă N» ■ .V, l Hoiercuri 1 Mai 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kr. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe.. 13.05: Concert de prânz. Taraful Fănică Luca: Hora şi Sârba lui Vic­tor; Dor pribeag şi Sârba de la Tu­nari; Credeam că te-am uitat; Eşti atâta de frumoasă; Ursitoare, ursitoa­re. : I­I­ 13.45: Rezultate sportive. 13.50: Continuarea concertului: Hai puică la Severin şi Unde-ai ple­cat Ionică. Alexandru Zaharia: Arii naţionale (solo ţambal). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.40: Continuarea concertului: Lampa, romanţă; Nu ’ntârzia prin pădure; Ah, mi-e dor, mi-e dor de tine; Fănică Luca: Arii naţionale (solo de naiv). 18.00: Concert de muzică variată: Fanfara regimentului 1 Transmisiuni dirijată de locat. D. Burghiu: Marşul reg. I Transmisiuni; Kratockvii; A­­mintiri din Sinaia-vals; Faust:­­ Kedi­­vul.uvertură; Schubert: Moment mu­zical; Kratockvii: Zi de sărisStcSaxe­­potpuriu naţional: Suppé: Cavaleria uşoară-uvertură; Hora şi Sârba Foc­­şeneană. 19.00: Ora. Mersul vremii. -XILI; 19.05: Comunicate. : * 19.15: Continuarea concertului: Fu­­dk: Eşirea la câmp,marş; Pavlovsky: Şoapte de iubire-vaier Marian: Co­­drul-popurto naţional; E. Marsai: Chryseis-uvertură; Hora Capitalei şi Sârbe Entrată; înfrăţirea popoexilor­­marş. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Arborii şi sănătatea de ing- Cezar Cristea. 20.20: Muzică românească (dis­curi): Foaie verde de trei sfanţi şi N’am să trăiesc cât pământul. LAzo­­reana şi învârtită Domnilor, Maria neichii, Marie şi Foaie verde foi de praz, cântate de Zavaldoc (C.); Ho­ra Boldenilor şi Sârbe lăutarilor, Fată de general, cântat de Costică Frun­ză (C). 20.40: Stroe şi Vasilache serbează 1 Mai. 21.00: Concert de seară — Orches­tra de Salon Radio, dirijată de D. Teodora: Waldteufel: Pre­tissimo­galop; Ferreti: Amda chulonal Ivano­vich Valurile Dunării vals; Transla­­teur: Rococo; Translateur: Cântec de leagăn; Krüger: Dor de ţară-tango; Winkler: Declaraţie de dragoste-fox­­trot; Tosti: Ideal; P. Lincke: Horă de nuntă-vals. •- 22.00: Cântece româneşti. Maxim Vasiliu-canto; A. Eliade: Revedere; G. Ştefănescu: Flueraşul; L. Olteanu: Ploaia; D. Mihăilescu Toscani. Era într’un schit;­­ Mihăilescu Toscani: Smaranda și Foleică Smeură. .22.20: Continuarea concertului, or­chestra de salon Radio: König; Te salut-tamgo; Kochmann: Șoriceii din balet-foxtrot; Rechtenwald: Potpuriu; Friedl: Savoyarda. 23.00: Radio jurnal. 23.15: Muzică distractivă (discuri).­­ 23.15: Buletin pentru străinătate. STRAIN­ATATEA ^Pji^GA. 17: Concert. 18,30: Conf. 43*5: Plăci. 18,50: Emisiune germa­­nâTUonf. $4muzică. 10,50: Inf. 19,55: Pjjtci."20.05: „Ziua muncii Cântece. BUDAPESTA. 7,30: Concert. 7,45: Gimnastică matinală. Îl: Știri. 11,20: Caujetiet- 11,45: Poezii de primăvară. 13,05? Lenke Zsegon cântă cu acont paniament de piano. 3,40: Ştiri. 14: Plăci de gramofon. 14,20: Ora, meteo­rul. 15,40: Piaţa, bucătăria. 17,10: Pentru şcolari. 17,45: Ora, meteorul. .­. Expoziţii Astăzi 1 Mai, la ora 10 dim., are loc vernisajul Expoziţiei pictoru­lui J. Niţescu, în sala „Dalles”. Tor 2 Mar­ress Farmaciile de serviciu In noaptea de 1 Mai Maria dr. Constantinescu, calea Griviţei 55 (3.95.86); Claudia dr. Rădulescu, str. Lipscani 77 (34)1-66) dr. Eterie Chiale, calea Dudeşti 64 (3.44.44); Cugler (Farigold), str. Regală 3 (3.76.71); C. Mironescu, calea Rahovei 204 (3.45.06); Ernest Császár (fost Theiss), calea Victo­riei 124 (3.90.58); Nicolae Bădilă, şos. Mihai Bravu 10­2(.35.52); e. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 105 (3.61.78); L. Tămăuceanu, ca­lea Griviţei 35; Aurelia Sotirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; Marius I­o­­nescu, calea Griviţei 424; Aposto­­lescu Mariana, calea Dudeşti 227. Baluri Balul Florentin, dat de elevii In­stitutului de cultură italiană, care urma să aibe loc la 4 Mai, a fost amânat pentru data de 18 Mai, orele 22. Bilete şi informaţii: la Institutul de cultură italiană, calea Victoriei 196 şi la librăria italiană, calea victoriei 58. Expoziţia Şcoalei Române din Roma ROMA 80 (Rador) «­ M. S. Victor Emanuel al III-lea a inaugurat azi dimineaţă expoziţia artistică organi­zată de Şcoala Română din Roma. Suveranul a fost întâmpinat de d. Panaitescu, directorul acestei Şcoli, I de d. Lugoşianu, ministrul României la Roma, înconjurat de personalul le­gaţiei, precum şi de membrii Şcoalei Române. Mai erau de faţă la solemnitate mai multe personalităţi italiene, prin­tre cari reprezentanţii ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi gu­vernatorul Romei. M. S. Regele s-a interesat în­de­­aproape de operele expuse, printre cari a remarcat operele arhitecţilor, sculptorilor şi pictorilor Ionescu, Lu­­pu, Cucu, Mac Constantinescu, şi Ce­line Emilian. Deasemeni Suveranul a arătat un viu interes pentru mate­rialul artistic popular colecţionat de d. Tzigara-Samurcaş, înaltul oaspete al expoziţiei a vizi­tat apoi biblioteca Şcolii şi înainte de a părăsi palatul a exprimat direc­torului Şcolii înalta sa satisfacţie. Citiţi: URSUL de CEZAR PETRESCU­ ­ : :. '* ' " '4 : ; . .. ■ - 4:: ' REGELE­­VICTOR EMANUEL

Next