Curentul, mai 1935 (Anul 8, nr. 2601-2629)
1935-05-02 / nr. 2601
212 pagini). Cea mai bani aţă medicinală naturală şi purgativă DURERILE Pe cap, nevralgii gripă, reumatism M vindecă numai prin antinevralgie Dr. NANU-MUSCEL jbn cutii originale, conţinând 2 bnDn. fi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICIBucureşti, Calea Rahovei Nr. 231 AVERUS REGATUL ROMÂNIEI Judecătoria rurală Şiria, Secţia cărţilor funduare Nr. 1242 din 1935 Cererea debitorilor: Motorca Romul preot şi soţia născută Tripon Floare, dom. în Agriş jud. Arad, repr. prin dr. Miron Bulariu, avocat în Arad, prin care cer radiarea menţiunilor de asanare, faţă de creditorul lor Banca Victoria s. a. Arad, afirmândcă au achitat datoriile lor. Încheiere Judecătoria văzând cererea de radiare a menţiunilor, în conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor de la 7 Aprilie 1934, fixează termen de înfăţişare pentru ziua de 20 Mai 1935, orele 10 a.m. pe când citează pe creditorii debitorilor arătaţi în declaraţiunea de asanare, să se înfăţişeze la această instanţă, sub consecinţele legale, ordonând publicarea acestei încheieri în ziarul „Curentul’’ din Bucureşti, cu 15 zile înainte de ziua desbaterei. Dată în Siria la 12 Aprilie 1935 Judecător, (ss) TALPES Grefier, (ss) Indescifrabil Judecător, (ss) TALPEŞ de CEZAR PETRESCU de faianţă, diferite forme şi culori, vinde convenabil fabrica de sobe „Herăstrău”, calea Griviţei 201 Bis. (Gara de Nord). Vindem şi în rate. De la societatea „Cultul Eroilor“ D-nii membri ai societăţii „Cultul Eroilor“ comitetul central, sunt convocaţi în adunare generală ordinară pentru ziua de 19 Mai 1935, ora 11.30 diminaţa, în localul Palatului Patriarhiei. Vor avea dreptul să ia parte la Sdunare, toţi membrii societăţii şi delegaţii filialelor, adunarea fiind legalmente constituită, conform statutului, oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Ordinea de zi va fi: a) Darea de seamă a direcţiunii societăţii de activitatea pe anul 1934. b) Raportul d-lor cenzori privitor la gestiunea exerciţiului 1934. c) Descărcarea comitetelor central şi executiv şi a direcţiunii societăţii de gestiunea pe exerciţiul 1934. d) Aprobarea proectului de buget pe xerciţiul 1 Ianuarie, 31 Decembrie 1935. e) Alegerea a 7 membri la Comitetul central în locul celor ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1935. f) Alegerea a 3 membri în comitetul executiv în locul acelora ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1935. g) Alegerea directorului general al societăţii b) Alegerea a 3 cenzori şi 3 supleanţi. i) Diferite propuneri cu privire la activitatea societăţii, în viitor. Citiţi FRAM URSUL POLAR Uzinele Române Bucureşti SOS. VITAN No. 240 — 246 — Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS, CUTII, BIDOANE şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA TEVI DE PLUMB florofan* ALICE DE VANAT teata mărimile Citiţii FRAM URSUL POLAR de CEZAR PETRESCU Rezultatele Întâilor şcoli (Continuare din pag. I-a nească cu internat pe timp de 25 de zile cu alţi 30 de ţărani. Şcoala superioară ţărănească de la Fierbinţi, jud. Ilfov, s’a organizat din iniţiativa d-lui Virgil Madgearu şi cu stăruinţa prof. Stanciu Stoian. Şcoala a fost aşezată într’un local de bancă populară, cu dormitoare de bună igienă rurală, cu bucătărie, sală de cursuri, cu scenă fixă, un mic muzeu, material documentar şi bibliotecă. Numărul elevilor 29 între 16-25 ani, toţi din aceiaşi regiune cu probleme asemănătoare. Durata cursurilor 2 luni şi jumătate. Şi aici s’a aplicat conducerea de sine a flăcăilor, autodisciplina şi autoadministrarea gospodărească, din care a răsărit şi o cooperativă. 4 profesori au stat în permanenţă cu ei: directorul d. Dumitrescu învăţător licenţiat, doctorul, agronomul, alt învăţător pedagog şi maestrul de educaţie fizică. Intelectuali de la Bucureşti, prieteni ai ideiei au venit să facă lecţii, iar în fiecare Joi şi Sâmbătă, conferenţiari bucureşteni ca şi dintre intelectualii locali în sala devenită neîncăpătoare, au vorbit sătenilor ■veniţi de bună voe să asculte. Programul s’a alcătuit pe baza centrelor de interes, dela o săptămâni la alta in urma cercetăm nevoile locale şi a celor dorite de elevi. S’a lucrat in gospodăriile oamenilor din sat în grupe, curăţiri de pomi şi gunoiri; s’au făcut altoiri, analize de pământuri, selecţii de seminţe, răsadniţe, stupi de albine. S’au lucrat în atelierele din sat şi in atelierul şcolii condus de un ţăran, lemnărie, coşuri de răchită pe cari le-am admirat la expoziţia dela sfârşitul cursurilor. S’au organizat cu elevii şezători de cetire, recitări, teatru sătesc, cor şi jocuri naţionale. La producţia de la închiderea şcolii cele mai dificile gusturi au putut fi surprinse de un Barbu Lăutarul înfăţişat de flăcăiandrul ilfovean care nu văzuse în viaţa lui teatru. In aceiaşi zi a avut loc ca o manifestare în cadrul şcolii, o expoziţie de site cu împărţiri de premii. Şcoli ţărăneşti au mai funcţionat în următoarele centre: Careli- Mari cu 27 ţărani în luna Februarie; Salonta cu 30 ţărani 26 zile; Petroşani în comuna Livezeni cu 30 ţărani o lună de zile; Diciosânmartin cu 30 ţărani 15 zile; Aiud cu 30 ţărani 20 zile; Făgăraş cu 15 ţărani o lună de zile; Turda cu 34 ţărani în 12 zile; Ocland-Odorhei cu 21 ţărani în 22 zile. La Gherla deosebit de o şcoală ţărănească cu bărbaţii, a funcţionat cu 24 femei ţărance 10 zile. La Oraviţa cu 29 ţărani o lună de zile; Sibiu cu 24 ţărani 20 zile; la Reghin s-au ţinut cursuri timp de 20 zile, iar la Tg. Mureş, pe lângă Camera Agricolă, s-au ţinut cursuri practice cu 42 săteni. Programele teoretice şi practice au fost cam aceleaşi ca şi la şcoala de la Braşov. La Topliţa (jud. Mureş) pe lângă Căminul Cultural de acolo, Fundaţia Culturală Regală Principele Carol a organizat in trei zile pe săptămână cu şezători duminicale regulate timp de 2 luni, pentru ţăranii din comună şi satele vecine, cursuri teoretice şi demonstrative. Deosebit de conferenţiarii veniţi de la Bucureşti ajută puterile locale (corpul didactic, doctorii, avocaţii şi magistraţii, preoţii, notarul, inginerii silvici, un cooperator) şi specialiştii de la Camera Agricolă. Cursurile au fost grupate astfel: a) Pentru viaţa socială a satului; b) pentru educaţia naţională; c) pentru sănătatea satului; d) pentru viaţa economică a satului; e) pentru femei cu demonstraţii de gospodărie şi igienă. In satele muscelene, Leordeni, Priboeni, cu un început şi la ştefăneşti, din iniţiativa d-lui Ion Mihalache şi prin conducerea d-lui prof. I. C. Petrescu, s’au continuat din Noembrie lanţul prelegerilor duminicale încadrate de producţii artistice şi cinematografice. Subiectele sunt alese din toate domeniile şi legate de viaţa satului. Sătenii s-au arătat atât de înţelegători de rostul acestor lecţii, încât au început ei înşişi să ceară ceea ce le trebue mai mult. Au cerut cu deosebire oamenii cari să-l înveţe cum să îngrijească pomii şi vina, dovedind prin aceasta încredere in acţiunea ce se desfăşoară acolo. Deosebit de interesantă este experienţa cursurilor de gospodărie casnică cu femeile din Topoloveni, iniţiată tot de d. L Mihalache. Cu concursul d-nei inspectoare Maria Dobrescu, au fost aduse 2 maestre la o casă din Topoloveni unde lucrează de 3 luni şi se continuă. Aici a fost făcută o bucătărie ţărănească. Intre elevele femei s-a înscris şi d-na Mihalache. De dimineaţă, femeile din sat grupate câte 20, pe zile, lucrează la bucătărie. Mâncarea gătită o mănâncă In comunitatea de lucru şi mai duc şi acasă. După prânz se Îndeletnicesc cu lucrări casnice: deretecat, curăţit, cârpit, lucru uşor de mână şi alte lucrări cerute de ele de la maestru. Cele mai Înstărite plătesc cât 5 lei ziua când le vine rândul, pentru cumpăratul alimentelor de preparat. Această experienţă a reuşit aşa de bine. încât sunt femei care nu se mai mulţumesc să meargă odată pe săptămână în seria lor, ci mai vin şi peste rând. Acelaş lucru vrednic de laudă l-am văzut la cursurile cu fetele cursului complimentar şi femei din sat la şezători, în comuna Stâlpeni-Muscel, unde s’a lucrat cu 2 maestre (bucătărie şi lucrări casnice). Iniţiativa a fost a d-lui Moise Marinescu, directorul şcolii. S’a urzit astfel începutul şcolilor ţărăneşti pentru ţărance care sunt ceva mai mult decât cursurile practice de până acum Dacă s’ar continua măcar demonstraţii practice gospodăreşti cu femeile în toate satele, în câţiva ani s’ar schimba alimentaţia ţăranului nostru. La aceste şcoli şi cursuri pentru ţărani şi ţărance învăţătura cărţii se Îmbină cu munca braţelor în comunitate într’o măsură deopotrivă. Nu am auzit că s’ar fi făcut îndemnuri politice de partid. Nu s’a vorbit de lucruri depărtate de nevoile satului şi nu s’a deschis nici o zare nostalgică spre viaţa de oraş. Până acum, ele au avut darul să croiască calea pentru formarea fruntaşilor satelor de suflet şi de muncă. Tinerii ţărani trâesc aici’ într’o prelungire ideală viaţa de ţară a viitorului. Păstrându-se linia tradiţiei, gospodarii primesc cunoştinţe şi deprinderi ca să înfăţişeze în satul lor pilde de muncă organizată, de sănătate trupească şi sufletească, pricepere în trebile obşteşti locale şi de înţelegerea ideilor ce se frământă In folosul satelor. Experienţa este făcută; ea trebue de acum întinsă şi variată în tipuri regionale de muncă. M. S. Regele a fost informat despre bunele rezultate dobândite la aceste şcoli. In statutele Căminelor Culturale ale Fundaţiei Regale „Principele Carol”, Majestatea Sa a aprobat organizarea unor astfel de şcoli ţărăneşti prin Căminele Culturale. Deasemenea a aprobat în bugetul Fundaţiei fondul trebuitor pentru organizarea unei şcoli superioare țărănești model care va începe la toamnă. Ap. Culea. - 0 Câţi ştiu la noi că există astăzi la Paris un mare savant român care profesează de doi ani la Sorbona şi este considerat de către profesorii ilustrei universităţi drept cel mai bun specialist actual în materie de latină juridică? Cursul său este urmat nu numai de studenţi ci şi de candidaţii la agregaţie, viitorii profesori universitari. Iar somităţile ştiinţei, profesori la Facultatea de Drept sau la cea de Litere nu pregetă a face apel la cunoştinţele sale. Profesorul Matei Nicolau, titular al unei catedre de latină la un liceu din Iaşi, venit la Paris acum opt ani, a dat la iveală lucrări ştiinţifice de o mare valoare, incât lumea savantă l-a îmbrăţişat ca pe un element de mare preţ pentru cultura franceză. Acest latinist erudit a făcut serioase studii de drept luându-şi doctoratul la Paris cu o teză magistrală, asupra procesului libertăţii în legislaţia antică sub titlul: Casa liberalis. Această lucrare, căreia Facultatea de Drept i-a decorant cel mai mare premiu al său, „Prix Dupin Anné", a fost elogiată de Consiliul Facultăţei în termenii următori: „Nu este o teză, ci o operă magistrală care va face epocă în dreptul roman şi care face cinste Facultăţei din Paris şi României“. Deasemenea d. Matei Nicolau a publicat la Paris o lucrare asupra accentului în limba latină: L’Origine du „Cursua“ Bythrique care a fost premiată de Academie. Pentru a-şi trece şi doctoratul în litere eminentul nostru compatriot a terminat de un an două teze, cea principală tratând despre Versificaţia lui Plaut şi a lui Terenţiu, a doua despre Cuvântul „Causa“ şi grupul său. Ii lipseşte însă suma necesară tipărirei lor, precum şi a altor lucrări de mare valoare ce a terminat de curând. Căci acest cercetător eminent, este aproape complect lipsit de mijloace şi constrâns la un trai plin de privaţiuni. De o modestie şi de o timiditate caracteristică marilor savanţi, el nu ştie prin ce intervenţii se obţin bursele şi subvenţiile. Din ţară, nu primeşte aproape nimic, căci la catedra sa de la Iaşi treime să-şi plătească suplinitor. Iar Universitatea din Paris nu-l poate salaria, căci este străin. Totuşi pentru a retribui cursul pe care de doi ani îl face la Ecole des Hautes Etudes de la Sorbna, Consiliul Facultăţii i-a alocat o sumă de zece mii franci acual, sub formă de încurajare pentru cercetări ştiinţifice. Este maximum ce permiteau legile franceze. One are cât de slabă noţiune asupra costului vieţei la Paris, îşi poate da seama de ceea ce însemnează să trăieşti la mod decent cu 800 franci pe lună. Mişcaţi de situaţia precară in care se găseşte d. Nicolau, câţiva dintre cei mai iluştri profesori ai Universităţii din Paris au intervenit în favoarea sa pe lângă ministrul nostru de instrucţiune publcă, printr-o adresă al cărui conţinut o reproducem în întregime pentru ca să se vadă cât este de preţuit aici tânărul nostru compatriot. Domnule Ministru, Avem onoare de a atrage atenţiunea binevoitoare a Excelenţei Voastre asupra activităţei ştiinţifice a d-lui Matei Nicolau, ale cărui lucrări au obţinut întotdeauna aici cea mai bună primire. Academia de Inscripţii şi Litere şi-a manifestat de mult interesul ce poartă lucrărilor d-lui Nicolau atribuindu-i în 193pentru Memoriul său asupra „Originelui „Cursus“ ritmic", totalitatea Premiului Delalande Guérineau destinat să răsplătească, la fiecare doi ani, cea dai bună lucrare, asupra antichităţii clasice. Societatea de Linguistics apoi Facultatea de Drept din Paris au decernat deasemenea d-lui Nicolau cele mai inalte recompense de care dispun. Considerând activitatea ştiinţifici d-lui Nicolau „Cassa Naţională a Ştiinţelor", i-a atribuit pentru anul 1934-1935 o alocaţie de rece mii franci, pentru a-i permite să-şi continue cercetările. Unirea atât de rari in persoana d-lui M. Nicolau a filologiei latine şi a Ştiinţei juridice a determinat Consiliul Şctolei de înalte Studii (de pe lângă Sorbona) a cere acestui tânăr savant să profeseze un curs asupra limbei şi literaturei juridice. Acest curs a obţinut în anul şcolar 1933-34 un succes care a întrecut aşteptările noastre. El a fost apreciat în special de către candidaţii la agregaţia de istoria dreptului. Este foarte de dorit ca d. Nicolau să poată continua a ne da prelegerile sale, care sunt de natură a atrage pe jurişti şi pe filologi, şi nu numai pe candidaţii francezi ci şi pe cei mai distinşi dintre studenţii români care-şi continuă studiile la Paris. N’ar dori guvernul român să se asocieze măsurilor prin care autorităţile universitare franceze au încurajat efortul ştiinţific al d-lui Nicolau? Ar fi cel mai bun mijloc de a recompensa nişte lucrări, care fac cea mai mare cinste tânărului savant al ţarei sale. Vă rugăm, domnule ministru, să binevoiţi a primi expresiunea sentimentelor noastre foarte deferente. (ss) Ferdinand Lot, J. Carcopino, E. Farai, Ernont, Mario Roques, J. Maronzeau, J. Vendryes. Directori de studii şi profesori ai Universităţii din Paris. Nădăjduim că d. ministru dl Anghelescu, care şi-a făcut studiile la Paris, va ţine să găsească infima subvenţie de care e nevoe pentru ca să continuăm a avea un reprezentant atât de strălucit în sânul primei universităţi din lume. Una din soluţii ar fi ca d. Matei Nicolau să fie considerat ca profesor în misiune, plătindu-i-se leafa întreagă de profesor secundar. De asemenea este de dorit ca guvernul să-i pue la dispoziţie suma necesară tipărirei tezelor sale de doctorat în litere (care nu întrece zece mii de franci), căci apariţia lor va spori şi mai mult faima care pe deasupra compatriotului nostru se revarsă asupra ţărei. D. Nicolau ar putea desigur ocupa aici cele mai înalte situaţii universitare dacă ar vrea să se naturalizeze francez. Dar el nici nu se gândeşte la o astfel de soluţie, căci ţine mal presus de orice să rămâe român. Iar ca să se reîntoarcă In ţară, chiar dacă i s’ar da la noi catedra universitară pe care merită, specialitatea lui este prea particulară pentru ca să poată da la Bucureşti roadele pe care le dă intr’un mare centu ştiinţific ca Parisul, i-ar lipsi atât bibliotecile care să-i procure materialul necesar cercetărilor, cât şi auditoriul specializat care să beneficieze cu adevărat de prelegerile sale. Când Franţa ne-a dat atâţia dascăli, de ce n’am avea şi noi fala de a-i împrumuta omul, mai cu seamă când ni-i cere în termeni atât de măgulitori? EUGEN ILIESCU paris Starea lui Saliapin e gravă PARIS, 30 (Rador)__Marele cântăreţ Saliapin se găseşte bolnav de pleurezie, complicată ca gripă, la Havre. Sâmbătă, Saliapin a sosit cu pachebotul paris la Havre, venind de la New-York. El trebuia să-și continue drumul spre paris, dar din cauza boalei a fost nevoit să intre într’un spital din Havre Starea sa inspiră serioase îngrijorări. ORT.: Sărbătoarea muncii. Si Profet Ieremia GAT.: Sfinţii Flip şi lacob ISR. $ 28 Nissan 6695 MATE: 27 Maharom 1354 OPERA ROMANA: seara ora 830 „Carmen”. NATIONAL: matineu ora 230 „Elisabota, regina Angliei”; seara ora 830 „Făcliile”. REGINA MARIA: matineu ora 3 ..Sint unul’’; seara ora 3 „O aventură la Zeppelin”. ALHAMBRA: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Alhambra filmează”. VESEL: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Birlic’’. IMEGÉ COMOEDIA: matineu ora 3 şi seara CAPITOL: „Capriciu spaniol” cu Marlene Dietrich, turnat şi un tehnicolori. TRIANON: Francisca Goal in „Puiul Mamei” şi complectam REGAL: „Volga în flăcări” cu Albert Prejean şi complectam VOX „Golgotha” cu Hary Bem SELECT: „Vălul pictat” cu Greta Gatbo şi complectam ARO: Anna Sten şi Frederick March in „învierea”. RIO : „Zero la purtare” cu Any Ondra şi revista „Ahl Ah! Luna Bucureştilor”. BB. PALACE: „Vălul pictat” cu Grota Garbo şi complectam ROXY: „Capriciu spaniol’’ cu Marlene Dietrich, jurnal şi un tehnicolor. A. R. P. A.: „Crucea şi spada” cu José Mojica şi complectam FEUHNA: „Fiul lui King Kong” şi complectare. CORSO: Pat şi Patachon compozitori, Jurnal şi complectam DARLY: „Menaj modern” şi „Dragoste Însângerată”. FORUM: „Nu-mi pasă de nimeni” şi „Refugiul” on Sylvia Sidney. BIZANTIN: „Tong” on Loretta Young, comedii colorate, compactări mariUDO : „Bing-Bang” on Stroe şi Vasilache, Silly Symphonie şi Jurnal. CITY: „Peteri" cu Franciska Gaal. MARCONI : „Nopţi moscovite” Harry Bath, comedie şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: „Văduva veselă” cu Maurlee Chevalier şi comPlec ţări. LIA: „Bengali", comptectitri şi jurnaL MODEL: „Rfixbiltul mondial” şi „Eu sunt Suzana”. TOMIS: „Bumba” cu George Raft, jurnal şi complectare. MILANO: „Bing Bang” on Stroe şi Vasilache. AMERICAN: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier, jurnal şi complectare. HM SPLENDID: „Nopţi moscovite” cu Harry Baur, jurnal şi complectare. DICHIU: „Bengali” cu Gary Cooper şi două complectări. ISBANDA: „Beau să uit dragostea” cu Hermann Thimmy, complectată. TERRA: „Cutremurul" cu Jack Holt, „Colierul tatal’’ şi artişti. RAHOVA: „Nopţi moscovite” cu Harry Baur, Jurnal şi Banda veselă. ODEON: „Bumba” la George Raft, Jurnal şi complectare. PACHE: „Parada primăverii” şi ,Chemarea trupului". ROATA LUMII: „Diavolii sburători” şi „Stan şi Bran, victimele crizei”. Miercuri 1 Mai la Oihim&gif CURENTUL. Jubileul ziarului In cursul acestui an, ziarul „America”, oficiosul românilor din Statele Unite şi Canada, împlineşte 30 ani de existenţă. Cu acest prilej ziarul ,America” va apare la 30 August a. c. in limba română şi engleză într’o bogată ediţiune festivă pentru a fi dedicat atât jubileului în sine cât şi pentru a fi închinat României din scop de propagandă naţională. D. Paul Donici, redactorul pentru România al ziarului „America” a solicitat Mls. Reginei Maria un mesaj autograf pentru a fi publicat în mnMAr^I ‘jubiliar. Un mesaj special cătrepoporul român-american vă fi solicitat şi M. S. Regelui Carol II care cunoaşte îndeaproape viaţa şi activitatea românilor americani pe ogorul românismului. La acest număr festiv vor colabora : S. S. Patriarhul României, preşedintele consiliului de miniştri, membrii guvernului, diferiţi exponenţiai vieţii noastre politice şi sociale, reprezentanţi consacraţi ai scrisului românesc şi alţii. a , ă N» ■ .V, l Hoiercuri 1 Mai 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kr. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe.. 13.05: Concert de prânz. Taraful Fănică Luca: Hora şi Sârba lui Victor; Dor pribeag şi Sârba de la Tunari; Credeam că te-am uitat; Eşti atâta de frumoasă; Ursitoare, ursitoare. : II 13.45: Rezultate sportive. 13.50: Continuarea concertului: Hai puică la Severin şi Unde-ai plecat Ionică. Alexandru Zaharia: Arii naţionale (solo ţambal). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.40: Continuarea concertului: Lampa, romanţă; Nu ’ntârzia prin pădure; Ah, mi-e dor, mi-e dor de tine; Fănică Luca: Arii naţionale (solo de naiv). 18.00: Concert de muzică variată: Fanfara regimentului 1 Transmisiuni dirijată de locat. D. Burghiu: Marşul reg. I Transmisiuni; Kratockvii; Amintiri din Sinaia-vals; Faust: Kedivul.uvertură; Schubert: Moment muzical; Kratockvii: Zi de sărisStcSaxepotpuriu naţional: Suppé: Cavaleria uşoară-uvertură; Hora şi Sârba Focşeneană. 19.00: Ora. Mersul vremii. -XILI; 19.05: Comunicate. : * 19.15: Continuarea concertului: Fudk: Eşirea la câmp,marş; Pavlovsky: Şoapte de iubire-vaier Marian: Codrul-popurto naţional; E. Marsai: Chryseis-uvertură; Hora Capitalei şi Sârbe Entrată; înfrăţirea popoexilormarş. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Arborii şi sănătatea de ing- Cezar Cristea. 20.20: Muzică românească (discuri): Foaie verde de trei sfanţi şi N’am să trăiesc cât pământul. LAzoreana şi învârtită Domnilor, Maria neichii, Marie şi Foaie verde foi de praz, cântate de Zavaldoc (C.); Hora Boldenilor şi Sârbe lăutarilor, Fată de general, cântat de Costică Frunză (C). 20.40: Stroe şi Vasilache serbează 1 Mai. 21.00: Concert de seară — Orchestra de Salon Radio, dirijată de D. Teodora: Waldteufel: Pretissimogalop; Ferreti: Amda chulonal Ivanovich Valurile Dunării vals; Translateur: Rococo; Translateur: Cântec de leagăn; Krüger: Dor de ţară-tango; Winkler: Declaraţie de dragoste-foxtrot; Tosti: Ideal; P. Lincke: Horă de nuntă-vals. •- 22.00: Cântece româneşti. Maxim Vasiliu-canto; A. Eliade: Revedere; G. Ştefănescu: Flueraşul; L. Olteanu: Ploaia; D. Mihăilescu Toscani. Era într’un schit; Mihăilescu Toscani: Smaranda și Foleică Smeură. .22.20: Continuarea concertului, orchestra de salon Radio: König; Te salut-tamgo; Kochmann: Șoriceii din balet-foxtrot; Rechtenwald: Potpuriu; Friedl: Savoyarda. 23.00: Radio jurnal. 23.15: Muzică distractivă (discuri). 23.15: Buletin pentru străinătate. STRAINATATEA ^Pji^GA. 17: Concert. 18,30: Conf. 43*5: Plăci. 18,50: Emisiune germanâTUonf. $4muzică. 10,50: Inf. 19,55: Pjjtci."20.05: „Ziua muncii Cântece. BUDAPESTA. 7,30: Concert. 7,45: Gimnastică matinală. Îl: Știri. 11,20: Caujetiet- 11,45: Poezii de primăvară. 13,05? Lenke Zsegon cântă cu acont paniament de piano. 3,40: Ştiri. 14: Plăci de gramofon. 14,20: Ora, meteorul. 15,40: Piaţa, bucătăria. 17,10: Pentru şcolari. 17,45: Ora, meteorul. .. Expoziţii Astăzi 1 Mai, la ora 10 dim., are loc vernisajul Expoziţiei pictorului J. Niţescu, în sala „Dalles”. Tor 2 Marress Farmaciile de serviciu In noaptea de 1 Mai Maria dr. Constantinescu, calea Griviţei 55 (3.95.86); Claudia dr. Rădulescu, str. Lipscani 77 (34)1-66) dr. Eterie Chiale, calea Dudeşti 64 (3.44.44); Cugler (Farigold), str. Regală 3 (3.76.71); C. Mironescu, calea Rahovei 204 (3.45.06); Ernest Császár (fost Theiss), calea Victoriei 124 (3.90.58); Nicolae Bădilă, şos. Mihai Bravu 102(.35.52); e. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 105 (3.61.78); L. Tămăuceanu, calea Griviţei 35; Aurelia Sotirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; Marius Ionescu, calea Griviţei 424; Apostolescu Mariana, calea Dudeşti 227. Baluri Balul Florentin, dat de elevii Institutului de cultură italiană, care urma să aibe loc la 4 Mai, a fost amânat pentru data de 18 Mai, orele 22. Bilete şi informaţii: la Institutul de cultură italiană, calea Victoriei 196 şi la librăria italiană, calea victoriei 58. Expoziţia Şcoalei Române din Roma ROMA 80 (Rador) « M. S. Victor Emanuel al III-lea a inaugurat azi dimineaţă expoziţia artistică organizată de Şcoala Română din Roma. Suveranul a fost întâmpinat de d. Panaitescu, directorul acestei Şcoli, I de d. Lugoşianu, ministrul României la Roma, înconjurat de personalul legaţiei, precum şi de membrii Şcoalei Române. Mai erau de faţă la solemnitate mai multe personalităţi italiene, printre cari reprezentanţii ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi guvernatorul Romei. M. S. Regele s-a interesat îndeaproape de operele expuse, printre cari a remarcat operele arhitecţilor, sculptorilor şi pictorilor Ionescu, Lupu, Cucu, Mac Constantinescu, şi Celine Emilian. Deasemeni Suveranul a arătat un viu interes pentru materialul artistic popular colecţionat de d. Tzigara-Samurcaş, înaltul oaspete al expoziţiei a vizitat apoi biblioteca Şcolii şi înainte de a părăsi palatul a exprimat directorului Şcolii înalta sa satisfacţie. Citiţi: URSUL de CEZAR PETRESCU : :. '* ' " '4 : ; . .. ■ - 4:: ' REGELEVICTOR EMANUEL