Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)
1936-06-10 / nr. 3000
e■ M. S. Regina Maria printre trandafiri Expoziţia de roze afost vizitată ori de M. S. Regina După ce a fost vizitată de A. S. R. Principele Nicolae, expoziţia de trandafiri, organizată în sălile ARTA de către Soc. Naţională de horticultura, a fost onorată ieri cu înalta vizită a M. S. Regina Maria Florile alese şi mutate din grădină, în straturile de pe parchetul expoziţiei, păreau sfioase la apropierea vizitei regale şi emoţionaţi, ca nişte domnişoare. Farmecul lor însă se amplificase în aşteptarea solemnității şi se prelunga pe scări şi pe coridoare, până la intrare, căci două şiruri de plante exotice îl treceau de la una la alta, până la ușa la care avea să se oprească mașina M- Sale. veste eticheta. — E trandafirul „Regina Maria” spuse plăcut surprinsă, M. Sale. — Mi-a plăcut mult, zâmbi Regina. Trecând printre straturi M. Sa se oprește din loc în loc, unde întâlneşte câte o floare cunoscută, sau câte una mai atrăgătoare. Micul trandafir D. T. Paulescu ca pe frumosul ei să ne înobileze sufletul. Aşa precum niciodată glastra cu muşcare nu a lipsit din ochiul frestrei săracului; tot astfel de azi înainte trandafirul trebue să devină podoaba ornamentală, puţin pretenţioasă a casei noastre, în grădini, pe ziduri şi oriunde frumosul trebue impus , singura floa dăunătoare conservării lor, mai ales din cauza căldurii, nu a fost lucru tocmai uşor . Iar dacă acest merit revine în primul rând Timişoarei prin Uniunea Amicii Rozelor care posedă un rozariu neînţeles de edili acestui oraş, rozariu ce cuprinde 30 mii bucăţi în 2.500 varietăţi, şi trebue menţionat marele merit al Societăţii ROZA reprezentată prin d-nii Ioan Nestler, Rudolf Wendelin, Gheorghe Haas, nu mai puţin aceleaşi merite revin şi persoanelor particulare iubitori şi cultivatori ai acestei minunate flori şi care au expus specimene de o frumuseţe rară, e cazul d-lor Barbu Catargiu, Ana Stere, Alexandra Seulescu a d-lui ing. Burgiu precum şi a cultivatorilor de flori firma Groza dela Războeni, I. Ullmann și Rudolf Polocsay dela ripsDeasemeni a arătat seriozitatea ce o pune în cultura florilor casa Mihail Lăzărescu Gica în cultura gladiolelor precum și al Casei Lacroix nume destul de cunoscut printre cei mai de frunte horticultori. D-sa a expus plante exotice care au format cadrul lateral al expoziţiei şi fondul verde în aranjamentul tradafirilor Faptul că noua Societate de Horticultură, deşi numai de trei luni constituită a făcut într’un timp atât de scurt eforturi atât de mari, poate fi o chezăşie că avem şi noi în sfârşit în ţară o înjghebare profesională care va marca pasul înainte de progresul horticulturii româneşti. Societatea are revista ei Progresul Horticol, condus de tot ce avem mai specializat în cultura florilor în ţară. Ţinem să facem cunoscut numele acelora cari prin minunatele exemplare expuse au făcut cinste acestei expoziţiuni, persoane sau asociaţiuni premiate de comitetul expoziţiei : Asociaţia societăţii Roza dela Timişoara, Asociaţia Rozelor dela Timişoara, Firma Lacroix Bucureşti Firma Lazarescu Gica Bucureşti şi a d-lor Barbu Catargi, Corn. Ungureni Prahova, Ana Stere Bucov, A Sculescu Falciu, ing. Groza Sosirea Reginei La ora 3,45 M. S. Regina a sosit însoţită de doamna de onoare Procopiu. Vicepreşedintele Societăţii Naţionale Horticole, d. Pamfil Şeicaru, a întâmpinat pe M. S. şi urându-i bun venit. I-a oferit un splendid buchet de roze. Erau de faţă în aşteptarea M. Sale: d-na col. Simboteanu, d. Mihail Negură, subsecretar de stat la agricultură, d- ing. Burada vicepreşedintele Soc. Horticole, precum şi câţiva dintre expozanţi. Vizita făcută florilor o încânta pe M. S., căci, după cum ne spune într'un articol, florile sunt nişte daruri dragi ale primăverii. Ca la vederea unor prieteni de o şchioapă, fragili şi îmbujoraţi, M. S. se bucură, se apleacă şi-i mângâie. Un răzor de trandafiri albi atrage repede atenta regală. M. S. se opreşte lângă un mândru trandatalele de catifea roşie e întâlnit de Al. Sa cu drag, căci nu l-a mai văzut dela Balcic şi dela Copăceni. D. Pamfil Şeicaru, care conduce pe Al. Sa, prezintă trandafirul, căruia M. S. Regele i-a dat numele său. Pe un perete se văd planurile unei grădini, care interesează pe M. Sa. — Avem de gând să înfiinţăm, după planurile acestea, un Rosarium, în parcul Naţional. Va fi o şcoală a trandafirilor. — Aş fi bucuroasă să-mi rezervi o parcelă. . — Şi A. S. Prinţul Niculae îşi are parcela Sa răspunde d. Şeicaru. — O să fim rivali, surâde Regina. Cei cari cu migala lor, cu trudă şi cu dragostea necesară florilor, au făcut M. Sale Regina bucuria de a-şi reaminti castelul şi copilăria de la Basile, înconjurate de trandafiri, au fost prezentate pe rând de către preşedintele lor. M. Sal’a întreţinut câteva minute cu horticultorii prezenţi apoi vizita a luat sfârşit. Seara după vizita regală, expoziţia de trandafiri, care a cunoştit cu obrajii albi şi-l priveşte cu cât un atât de franc succes, a fost dragoste. D-na Simboteanu (pri- închisăre ce cere o îngrijire puţin pretenţioasă, odată plantată roza ne scuteşte de cheltuiala replantării cel puţin 10 ani; iată de ce ea nu trebue să lipsească de nicăeri; frumosul ei dă viaţă pretutindeni unde o punem pe zidul casei, la sate pe şcoli şi primării această floare va trebui să împodobească privdoarele şi porţile ca să găsim fidel sensul proverbului românesc, cine are floarea la casa lui o are şi în suflet. De aceia această expoziţie adânc înţeleasă de public, prima de acest gen în ţara noastră e bine venită. Trebue însă să recunoaştem că iniţiativa luată de organizatori e mai mult decât temerară. A primi de la Timişoara din nordul Ardealului şi al Moldovei, dela sute de kilometri, zeci de mii de bucăţi, ambalate în lăzi şi trasporta Bujor Prahova. Pepinierate pe calea ferată în condiţiuni Războeni Turda. S. Regina Ivaria vizitează expoziţia de trandafiri AROL I! No. 3000© PAOINI MSI3 Miercuri 16 Iunie 1006 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei, et. I , Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4088 TELEFON : Secretariatul şi Provincia . . 3-4084 Cabinetul directorului . . . 3-4080 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru bănci, instituţiuni si administraţii publice: lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită in numerar conf. ord Dir. Generale:R T. T. nr. 55740/929 Semnificaţia expoziţiei Expoziţia de tradafiri organizată în sala „ARTA” în zilele de 5, 6 şi 7 Iunie de Asociaţia Naţională de Horticultura din România a avut un succes mai presus de orice laudă. Interesul regal cât şi acel arătat de marele public, dovedeşte cu prisosinţă, că trandafirul aşa cum îl vedem sub prezentarea lui modestă ca răsură pe câmpiile şi pădurile noastre de milenii de ani, creşte astăzi nu numai ca floare înobilată în grădini dar şi în sufletele noastre în mii de varietăţi, una mai gingaşe, mai suavă şi mai plină de pitoresc decât alta. Acest interes e o dovadă că Românul poartă în suflet patima florilor, iar această patimă e un reflex al firei lui blânde. Trandafirul, nu mai lipseşte azi din nicio casă, el a ajuns podoaba grădinilor estetic gospodărite. Viata noastră e strâns legată de natură pe care trebue nu numai s’o iubim dar s’o cultivăm pentru ca Dorinţalui Blunn, pentru pace şi dezarmare coincide cu dorinţa d-lui Hitler BERLIN, 7 (Rador). — Toate ziarele reproduc, în primele pagini, declaraţia guvernului Blum. Presa publică dări de seamă amănunţite despre şedinţa Camerei, insistând asupra incidentelor şi pasagiilor referitoare la politica externă. „Declaraţiile d-lui Blum cu privire la politica externă, scrie „Voelkischer Beobachter”, sunt remarcabile prin claritatea lor. Noul prim ministru a afirmat între altele că Franţa doreşte pacea cu toate naţiunile lumii. Fără îndoială, este vorba de pacea indivizibilă, potrivit formulei franceze. Numeroasele discursuri ale Fuehrerului îngădue să credem că noul guvern francez cunoaşte voinţa de pace care însufleţeşte guvernul Reichului şi întregul popor german. Aceeaşi voinţă de pace, fără gânduri ascunse, credem că o putem constata şi în declaraţiile făcute ori de d. Blum”. „Deutsche Allgemeine Zeitung”, comentând propunerile de dezarmare, de limitare şi de control al înarmărilor, cuprinse în declaraţia guvernului francez, reaminteşte că „în toate discursurile sale, Fuehrerul se declară dispus să colaboreze în mod sincer la limitarea înarmarilor”. Meeting- ul de aviaţie de la Someşeni CLUJ. 7. Astăzi după amiază pe aeroportul de la Someşeni, a avut loc un mare meeting de aviaţie organizat de Aeroclubul Regal Român. Deşi pe un timp nefavorabil a asistat un public numeros. Am remarcat în numeroasa asistentă şi prezenţa d-nii Al .Vaida- Voevod. Piloţii Bâzu Cantacuzino, Principesa Marina Ştirbey, Şuţu şi Cosim, au executat exerciţii de acrobaţie. O impresie deosebită au produs acrobaţiile d-lui Bâzu Cantacuzino care au stârnit aplauze generale. Acelaşi program se va desfăşura mâine şi la Tg. Mureş. Tragicul sfârşit al unei servitoare la Călăraşi CALARAŞI, 7. — In oraşul nostru s’a întâmplat o nenorocire, care a costat viaţa unei femei. In casele d-lui maior Dinu Rătescu, de pe str. I. G Duca, rămăseseră pentru menaj soldatul de ordonanţă Balaricea D-tru şi servitoarea Maria, în vârstă de 18 ani. La un moment dat, pe când ei se aflau pentru treburi în aceiaşi cameră, soldatul, umblând cu o armă de salon încărcată, arma s-a descărcat, lovind pe biata fată în cap. Imediat nenorocita a fost transportată la spital unde însă, a încetat din viaţă. Criminalul a fost reţinut la poliţie, unde primele cercetări au fost făcute de către d-nii comisari Ştefan Buicliu şi N. Chirculescu. Ancheta, care se va face şi în prezenţa unui reprezentant al garnizoanei, va avea de lămurit dacă la mijloc e vorba de o simplă imprudenţă, sau de o crimă veritabilă. Un dejun pentru ziarişti străini D-l I. DRAGU, directorul presei din Ministerul Afacerilor Străine, a reunit Duminică 7 Iunie, la un dejun la restaurantul Bragadiru, pe ziariştii cehoslovaci şi iugoslavi, precum şi pe ceilalţi ziarişti de peste hotare (francezi, englezi, etc) veniţi la Bucureşti cu prilejul serbărilor de la 6—8 iunie. După dejun, confraţii iugoslavi au mers să depună flori pe mormântul lui Constantin Miile, în semn de omagiu pentru acel care a fost unul din principalii întemeietori ai Micei înţelegeri a Presei. Sinuciderea unui pelagros din Tutova BARLAD. — Locuitorul Gh. Scorpie, în vârstă de 56 ani, din Com. Epureni, suferea mai de multă vreme de pelagră. Din această cauză el s’a spânzurat în casă, de o grindă a podului. Cadavrul a fost găsit de membrii familiei, cari au înştiinţat autorităţile. Necesitând bănueli parchetul a autorizat înmormântarea. Congresul Căminelor Culturale şi al Şcolilor superioare ţărăneşti Cuvântarea Suveranului. Discursul d-lui prof. Dimitrie Gusti Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” cu prilejul marilor serbări ale Restauraţiei a organizat in Bucureşti congresul căminelor culturale şi ale şcolilor ţărăneşti. In acest scop fiecare cămin cultural şi-a trimes în Bucureşti delegaţii săi Congresul a avut loc la Teatrul Naţional, unde începând de la ora 9 dim , au început să se strângă congresiştii sosiţi cu trenurile de dimineaţă. La ora 11 Majestatea Sa Regele Carol II şi-a făcut apariţia în sală, în uratele entuziaste ale congresiştilor, însoţit de d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei, d. Gusti, directorul Fundaţiei Culturale regale ,,Principele Carol“ şi personalul Fundaţiei regale. Mai erau de faţă: d-na şi d-l Ion Mihalache, d-l Virgil Madgearu, d-l Adrian Maniu, d-l D. V. Toni, Apostol Culea, Paul Prodan, directorul Teatrului Naţional, C. N. Ifrim, din Fundaţia Principele Carol, Ion Marin Sadoveanu, Em. Bucuţa, H. H. Stahl, Stanciu Stoian, ş. a. A luat cel dintâi cuvântul d-l prof. Dimitrie Gusti, faptă a Majestăţii Voastre, pe care Regele nostru se poate rezema cu toată încrederea. Nădăjduim că premierea celor 10 cămine să fie un îndemn viu pentru toate Căminel noastre ca să urmeze îndemnul dat de Majestatea Voastră cu prilejul Congresului de anul trecut: ...„De a lupta cu toţii şi de a învinge in această mare bătălie, care este o bătălie de ridicare a Neamului, o bătălie de însănătoşire trupească şi sufletească a întregului popor al Majestăţii Voastre". Trimeşi ai Căminelor Culturale din toată ţara strigaţi împreună cu mine: „La mulţi şi norocoşi ani, Majestate". Congresul întreg în clipa încheerii discursului d-lui prof. Dim. Gusti isbucneşte în urale şi apoi cântă „Trăiască Regele“ salutând pe Majestatea Sa cu salutul roman* înfăptuiri i. prof. Dimitrie Gusti a citit apoi lista înfăptuirilor celor 20 de cămine culturale premiate de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol“: Bucşeşti (Bacău), Râpile (Bacău), Bilciureşti (Dâmboviţa), Drăguşeni (Baia), Slobozia Pruncului (Suceava), Călugăra (Bacău), Cârligele (R. Sărat), Păcheni Moşneni (Prahova) Pr. Ferdinand (Teleorman), Lăpuşna (Ialomiţa), Poiana-Câmpina (Prahova), Chirnogi (Ilfov), Mausuron (Caliacra), Reşu (Năsăud), Plătăreşti (Cetatea AL LXITn dl aVn I Aonlai« (nolioprei 1 170 neşti (Ialomiţa), Cefa (Bihor), Măgura Ilvei (Năsăud), Spineni (Olt). Majestatea Sa a ascultat cu deosebită atenţie enumerarea în detaliu realizărilor acestor cămine culturale. Dnscursul d-lui prof. univ. Dimitrie Gusti D, prof. Gusti, director g-ral al Fundaţiei .Principele Carol’’ spune: SIRE, In aceste zile de bucurie pentrufard, cănd toate gândurile sunt la REC. E. Satul Românesc vrea să fie şi el faţă. Din 1.484 de locuri, unde Fundaţia Culturală Regală Principele Carol a semănat cămine de lucru pentru îmbunătăţirea şi înfrumuseţarea vieţii ţărăneşti, au pornit azi, trimeşi încoace, cu portul şi cu îndeletnicirile lor deosebite, dar cu acelaş suflet, ca să se închine Regelui, iată-i aci, de jur împrejur, pe alcătuitorii acestor mândre solii, veniţi să aducă iubire şi recunoştinţă, şi să ia acasă, pentru milioanele care-i aşteaptă, amintirea acestei fărcă de pereche privelişti şi cuvântul prea înalt, cum se ia de la biserică anafurti in năframă. De anul trecut, de când pentru întăia oară Căminele Culturale şi-au avut Ziua lor şi au fost în stare astfel să vorbească unei lumi întregi despre ceea ce urmăresc şi au ajuns, mişcarea noastră a mers mai departe cu paşi puternici. Fericit a fost gândul Majestăţii Sale, încă de acum 15 ani, pe care-i sărbătorim astăzi, din acel 1921, când, Principe Moştenitor fiind, a hotărît să înfiinţeze Fundaţia Culturală Principele Carol, anume ca să lucreze la sate şi pentru ţărani; fericit gând şi plin de roade, cum putem să-i judecăm mai ales acum, după fapte. Dacă socotim numai 1.000 de suflete de fiecare din cele 1.484 de sate unde sunt Cămine Culturale, ne aflăm deodată în faţa a aproape unui milion şi jumătate de oameni, cari se bucură de binefacerile unei noui îndrumări. Avem o deosebită mulţumire să vedem că cea mai mare creştere a Căminelor este datorită faptului alipirii la Fundaţia Maestăţii Voastre a Căminelor din Basarabia, care formează cea dintâi Regională a noastră, şi care, datorită bunăvoinţei Maestăţii Voastre, are putinţe deosebit de mari de a lucra, adăpostită fiind în Palatul Pronin, donat de Maestatea Voastră şi înzestrată şi cu putinţa de a-şi continua vechea publicaţie „Cuvântul Moldovenesc“. Deşi scopurile Fundaţiei Culturale Principele Carol rămân aceleaşi, mijloacele pentru ajungerea lor se îmbogăţesc necontenit şi umplu de atâtea ori viaţa noastră de lucruri neprevăzute şi minunate De acum doi ani am trimes la sate, prin îndemnul Maestăţii Sale, echipe Studenţeşti care au încercat un nou fel de lucru. Ne aflăm astăzi în preajma organizării celei de a treia campanie de muncă culturală la sate prin asemenea echipe, care va avea loc cel puţin în cele 26 de sate în care am lucrat şi anul trecut şi la acestea se adaugă, spre marea noastră bucurie, foarte multe Echipe Voluntare. încununarea, pentru toţi ochii, chiar şi cei mai necredincioşi a acestui nou fel de lucru, a fost Muzeul Satului Românesc, aşezat pentru totdeauna în plin Bucureşti. Anul acesta am crezut că suntem destul de pregătiţi ca să începem ceva nou şi am înfiinţat la Poiana Câmpinei din Prahova întâia Şcoală Ţărănească, căreia i-au urmat cursuri făcute de către Căminele noastre Culturale. In urmărirea aceleiaş ţinte Fundaţia Culturală Principele Carol şi-a dus mai departe şi activitatea ei de publicare a cărţii potrivite pentru sate. Numărul volumelor se ridică astăzi la 16, răspândite în toată ţara într’un total de 70.000 de exemplare. Iar revista noastră „Căminul Cultural“ continuă a se răspândi în 24.000 de exemplare, după cum şi revista populară „Albina“ îşi păstrează tirajul de 1.200.000 de exemplare anual. In anul acesta am adăugat şi o activitate nouă, prin alcătuirea unui Film documentar cu privire la viaţa unui sat românesc. Atât munca echipelor studenţeşti, cât şi aceea a şcolilor ţărăneşti, publicaţii, film, muzee, etc., năzuesc in cele din urmă întărirea unităţilor noastre de luptă la sate, care rămân Căminele Culturale. La ele ne este gândul statornic, pentru că de la ele aşteptăm, acolo, în vatra de putere a ţării, marea îndreptare. Căminele Culturale au venit astăzi aci, ca să-şi desfăşoare steagurile alături de alte steaguri de bucurie, ca o măreaţă Cuvântarea unui sătean din satul Şanţ Săteanul T Grapini din satul Şanţ, a spus următoarele: Am ascultat cu multă băgare de seamă toate cele ce s’au arătat aci că s’au făcut, lucruri bune şi cu multă dragoste, pentru satele noastre. Poate că nu le-aşi fi crezut dacă nu le-aşi fi văzut cu ochii mei, acolo în satul meu, Şanţul din judeţul Năsăud. Noi auzisem de multă vreme un zvon prin ţară, că s’au născut vremuri noi şi de nădejde pentru noi sătenii. Iată de ce, mai mult ca o încercare, într’o bună zi din anul trecut, am cerut să ni se trimeată şi nouă o echipă de studenţi ai Măriei Tale. Ne-au venit şi trei luni de zileam avut în mijlocul nostru. Ni s’a legat atuncia atât de mult sufletele de Fundaţia Măriei Tale, ca şi viaţa noastră toată de sufletul Măriei Tale, încât astăzi nici nu s’ar mai părea viaţă adevărată în sat, dacă n’ar fi’ toate cele bune făcută de echipă şi de Cămin: dispensar, şcoală ţărănească, cooperativă, satul curat şi cu şanţuri frumoase, gospodărie mai ridicată, organizaţia permilitară şi post militară, pe care suntem singurii din ţară care s-o avem. Astăzi ştim pe ce cale să umblăm ca să Întâlnim binele după care au trudit toţi moşii noştri. Calea aceasta este a muncii noastre, a sătenilor, in Căminele noastre culturale, pentru mai multă sănătate, o mai bună gospodărie, o minte mai luminată şi un suflet mai ridicat. Pe calea aceasta avem şi o călăuză bună de care suntem siguri că ne va duce la izbîndă. O urmăm de aceia fără şovăială: este Maestatea Sa Regele nostru (aplauze). Ne punem de aceia toată nădejdea noastră de români adevăraţi în strigătul acesta rupt din sufletul nostru al tuturora: Să trăiască Regele nostru! D. Constantin Păun, învăţător din corn. Bilciureşti (Dâmboviţa), şi secretar al Căminului cultural premiat din acea comună, a citit o inimoasă poezie închinată Suveranului. Majestatea Sa a strâns călduros mâna atât săteanului Timoftei Grapini, cât şi d-lui Const. Păun. Cuvântarea M. S. Regelui Salutând astăzi cu deosebită bucurie acest al doilea Congres al Căminurilor Culturale ale Fundaţiei „Principele Carol“, spun tuturora, din toată inima: Bine aţi venit. Această operă, care a isvorât dintr’un gând curat, un gând de adâncă dragoste pentru poporul Meu, am marea bucurie de a vedea că a isbutit pe deplin. Dacă Fundaţia ,Principele Carol“ şi cu organele ei componente au putut să reuşească atât de strălucit, aceasta se datoreşte în primul rând sufletului şi dragostei acelora care au condus mişcareai şi care era astăzi, în faţa tuturor, le aduc mulţumirile Mele cele mai calde şi cele mai vii — şi în al doilea rând faptului care a venit şi a ajutat acestora, că opera pe care am întreprins-o, nu a fost copiată, ci a fost o opera care a eşit d®n sufletul curat românesc şi din nevoile pure ale satelor noastre (aplauze prelungite). Avem conştiinţa, acei cari am îndrumat şi cari lucrăm pentru desăvârşirea acestei opere, că facem o operă care corespunde întru totul nevoilor noastre şi numai nevoilor noastre. Metoda poate să fie copiată dar fapta şi lucrul nu, căci sunt ale noastre, isvorâte din nevoile ţăranului român. Pe lângă aceste fapte fundamentale, ceia ce ne-a ajutat să reuşim a fost şi dragul şi munca pe care au depus-o Căminele şi membrii lor. „ Mulţumind conducătorilor, trebue să mulţumim astăzi şi membrilor Căminelor pentru dragostea şi îndemnul pe care ni-l dau, ca să lucrăm tot mai puternic şi cu mai multă dragoste în folosul neamului românesc După ce veţi fi petrecut aceste zile în Capitala ţării şi vă veţi înapoia fiecare în colţul vostru, nădăjduesc că vă veţi întoarce cu sufletul înălţat şi cu o dragoste mai puternică pentru această operă purtând în toate colţurile Ţării Româneşti cuvântul Meu de dragoste. Aşa să dea Dumnezeu! Aşa să lucraţi, cu spor şi dragoste, pentru înălţarea iubitei noastre Românii! Să trăiţi! Urale puternice au acoperit ultimele cuvinte. La ora 12, Majestatea Sa s’a retras, congresul urmând partea a doua de desbateri cele privitoare la Şcolile superioare ţărăneşti. Au citit dări de seamă d-nii Vasile Ilea, delegatul „Astrei“, d-l Negură, delegatul „Societăţii pentru Cultura română din Bucovina“, un ţăran elev al şcolii superioare ţărăneşti. D. Apostol Culea, a făcut referatul asupra şcolilor ţărăneşti, organizată direct de Fundaţie şi preotul Grgore N. Popescu, referatul asa Răspunsul d-lui prof. Guşti pra şcolilor ţărăneşti din particulară. Tuturora le-a răspuns d. prof. Dimitrie Gusti „După ce am ascultat expunerile ion legătură cu şcolile ţărăneşti experimentate până acum, cred că am rămas cu toţii cu părerea că ne afirm in faţa unei noui pedagogii şi a unui nou aşezământ pentru ridicarea vieţii satului. , O ţară de ţărani, cum este Romârnia nu se putea să fie lipsită de o formă de organizaţie culturală, unde să se dea o pregătire anume omului de la ţară stins legată de viaţa pe carte are s-o ducă în mediul lui şi de ceea, ce aşteaptă Statul de la el. Această formă de organizaţie culturală stândscut în sfârşit. Ea este şcoala ţărănească. Instituţiile de cultură care au gândit-o şi au înfăptuit-o pot fi mulțţumite şi mândre. ■ Mulţumeşte soc. vAstra"-transilvană, soc. pentru cultură din Bucovina precum şi d-lor V. Sassu, I. Mihalache şi V. Madgearu, pentru sprijinul acordat şcolilor ţărăneşti. Deasemeni mulţumeşte Camerelor de agricultură din Ploeşti, Craiova, Turnu-Măgurele, Arad şi Constanţa, Institutului Zootehnic şi Institutului de cercetări forestiere. Ţara are nevoe de munca disciplinată şi rodnică a tuturor, ca să-şi găsească acea aşezare spirituală şi economică pe care o caută de la războiu încoace. Şcoala ţărănească înlesneşte acest lucru celei mai puternice, originale şi productive pături de populaţie pe care o avem. Să plecăm de aici cu acest crez. Şcoala ţărănească va fi atunci un bun câştigat şi la adăpost de orişice valuri". A urmat apoi rularea filmului „Satul Şanţ“. După masă congresiştii au vizitat Muzeul Satului. D. dr. Schacht se duce Ba Sofia SOFIA 7 (Rador). — D. dr. Schacht, ministrul Economiei Reichului, va veni la Sofia, unde va rămâne două zile. Plecarea din Berlin a d-lui dr. Schacht a fost fixată pentru ziua de 15 iunie, iniția tWI _ ‘3vă" .