Curentul, mai 1937 (Anul 10, nr. 3322-3350)
1937-05-01 / nr. 3322
T -51-7 n? ■ nu VI ,3 V -hog A 4 .... 2 (12) pagini Guvernatorul Băncii Naţionale la Londra (Continuare din pagina l-a) socotite imposibile, fiindcă un ministru, — un om ce reprezintă răspunderea Statului român, — nu şi-l puteau imagina capabil de a spune prăpăstii, şi îl socoteau aşa de serios că s’a gândit îndelung, a cântărit de zece ori fiecare cuvânt înainte de a-l fi rostit. Neseriozitatea este însuşirea cea mai sigură care îi îndepărtează pe Englezi. De altfel este momentul să înceapă şi oamenii noştri politici, cari colindă alte ţări, cultivarea acestei neglijate trăsături a spiritului: seriozitatea. In raporturile internaţionale să aducem un capital în aparenţă de puţină însemnătate, — în fond, hotărîtor pentru preţuirea noastră : seriozitatea. Şi să mai începem a descifra încă ceva : nu toţi cei pe care întâmplarea îi svârte în posturile de răspundere sunt exportabili. Foarte mulţi ar trebui să fie interzişi la export, în calitate oficială. Nu au nici pregătirea necesară, nu ştiu nimic, plimbă adesea o loquace suficienţă, oferă pitorescul spectacol al unor enciclopedice ignorante. D. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a socotit oportun să mai adauge şi o invitaţie la colaborare capitalului englez, menit să fecundeze marile bogăţii naturale, rezervele subsolului nostru. Dacă a fost fericit inspirat, în declaraţiile pe care le-a făcut privitor la executarea obligaţiilor, la voinţa neclintită de a respecta toate angajamentele luate, nu tot aşa socotim şi invitaţia adresată capitalului englez. Ca guvernator al Băncii Naţionale, cu o continuă sârguinţă, va putea să respecte strict obligaţiile noastre în Anglia , dar cum poate garanta un regim economic stabil, în necontenita, fantezista fluctuaţie legiferatoare în domeniul economic ? Capitalul este prudent, preferă o rentabilitate mică dar sigură celor mai ispititoare oferte, — dacă presimte o cât de vagă nesiguranţă. Or, încă politica românească nu are certitudini axiomatice pe care să le ofere capitalului englez. Instabilitatea de concepţie, o pasiune înoitoare a curentelor de opinie ce nu găsesc opreliştea unei tradiţii sau a spiritului critic, — totul este de natură să îndepărteze capitalul englez. In primul rând, să ne creem o disciplină de gândire politică şi economică, o aşezare stabilă, şi pe urmă ,să năzuim la colaborarea capitalului englez. Nu mai puţin subliniem cumpănitele declaraţii făcute la Londra de guvernatorul Băncii Naţionale, Pamfil Şeicaru Congresul A. A. R. C. (Continuare din pagina la) tecţi şi ziarişti, — toţi au ceva de imitat de la avocaţi !... Aceste profesiuni, — rămase în urmă, — moţăie astăzi, A. A. R. C. le va trezi din letargie cu un minut mai devreme. Nu vor fi prea recunoscătoare, în primul moment, dar pe urmă se vor bucura. Ştiţi, există satisfacţia pasagerului care continuă să rămână sub plapumă, la un hotel de munte, ascultând cum bate în zori portarul la uşa ascensionştilor, sculaţi cu noaptea în cap , aşa dorm astăzi ceilalţi intelectuali, în vreme ce avocaţii s’au echipat pentru urcuş. Dacă s’ar fi sculat însă, odată cu avocaţii, şi ceilalţi profesionşti, i-ar fi apucat şi pe ei răsăritul soarelui aproape de piscul ascensiunii. Ion Dimitrescu Madonna lui Domenico Veneziano din Bucureşti Pânzele de preţ ale colecţiei regale de artă, au fost studiate cu deosebită atenţie şi pe baze de pregătire serioasă, de către d. prof. Al. Busuioceanu, iniţiator al cercetării de artă erudite în ţara noastră. D-sa a publicat în reviste de specialitate, din Franţa şi Italia, câteva studii asupra acestei colecţii. In cadrul pavilionului nostru la Expoziţia din Paris va avea loc o expoziţie a tablourilor lui El Greco aşa de numeroase în colecţia noastră regală, prezentate critic de conferenţiarul de istoria artei de la Universitatea din Bucureşti. Avem dinainte astăzi un extras din revista italiană l’Arte a lui Al. Busuioceanu : „Una nuova Madonna di Domenico Veneziano“. Este vorba de un tablou din colecţia Majestăţii Sale Regelui României. Această pânză e importantă, ni se spune, nu numai prin calităţile ei de stil, ci pentru interesul pe care îl prezintă studiul ei în complexul de opere florentine din prima jumătate a veacului al XV-lea. Ea se datoreşte lui Domenico Veneziano. Este identificată ca atare de înseşi cataloagele de artă ale palatului, cataloage care nu au fost totuş puse la punct cum se cade până la d. Al. Busuioceanu. Reprezintă pe Maica Domnului cu copilul în braţe, pe un jilţ având deoparte şi de alta trandafiri. In extrasul său d. Busuioceanu reproduce alte madonne ale lui Domenico Veneziano, una din Galeria Uffizi de la Florenţa, alta aflându-se în colecţia Duveen din New- York, etc. Madonna lui Veneziano, din Bucureşti este fără îndoială mai complectă, mai frumoasă. Autorul se mulţumeşte să facă însă comparaţii strict critice care îl duce la concluzii de istoria artei deosebit de preţioase. „Trebuind să clasificăm pictura din Bucureşti — spune d. Busuioceanu — între celelalte opere ale lui Domenico, ar trebui să o situăm în prima perioadă florentină a artistului, puţin timp după venirea sa de la Veneţia. Pictorul se eliberase aproape de reminiscenţele nordice. Fusese cucerit de viziunea limpede şi de robustul spirit florentin. Maestrul pe care-l stima era Masaccio. II mişca poate arta simplă şi graţioasă a unui Filippino Lippi, ca şi unele aspecte ale altor contemporani ai săi : Paolo Uccelo şi, mai puţin fără îndoială, Andrea del Castagno“. Din observațiile pe care le face asupra madonnei din Bucureşti, d. Al. Busuioceanu trage câteva concluzii precise și juste asupra artei lui Domenico Veneziano. V. Instrucţia premilitară şi premarină in Italia ROMA, 28 (Rador). — Generalul Grazioli, inspectorul general al pre- PRIM. ORAŞULUI ALEXANDRIA Pubicaţiune ■pit. 2430 1937, Aprilie 26. Se publică spre, cunoştinţa generală că în ziua de 1 Iunie anul 1937 orele 11 dimineaţa, se va ţine în localul Primăriei Alexandria, situată, în Bulevardul Mihăiţă Filipescu, licitaţiune publică cu oferte închise şi sigilate pentru darea în antrepriză a continuărei lucrărilor de sondaj pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă, de la adâncimea de 125 m, până la 175 metri. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu dispoziţiile art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentului oficiului central de licitaţii şi normelor generale de licitaţiuni publice, publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toţi cei ce vor lua parte la această licitaţie, vor depune pe lângă ofertă o garanţie provizorie de 5 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sarcini care se poate vedea în orice zi de lucru între orele 8—13 la serviciul technic al Primăriei. Primar, AL. COLFESCU, gătirii premilitare şi postmilitare a naţiunii, a prezentat d-lui Mussolini un raport asupra cursurilor de instrucţiune premiîitară pe anul premilitar 1937-1938, care s’a încheiat de curând^ _ . . Din’acest raport rezultă că instruc-,ţia premiîitară a fost dată cu ajutorul miliţiei fasciste’ lă afbäbe’Saij.hOO de tineri prin 71000 de cursuri. Instrucţia premilitară specializată a fost dată de fasciile de luptă ale tineretului şi de armată la aproximativ 100.000 tineri împărţiţi la 1.000 de cursuri. Contingentul ce va fi chemat anul acesta sub arme va avea un număr de 40.000 de tineri cari au primit o primă pregătire pentru diferite specializări. Instrucţia premarină se dă la 40.000 de tineri, iar instrucţia preaviatică, în care intră şi specializarea în sbor cu planoare, o primesc peste 4.000 de tineri. Muncitor lovit în tren pe strada Fântănica în timp ce o locomotivă de tren manevra s-a răsturnat un vagon, lovind grav pe lucrătorul Ion Iancu de fel din comuna Pieoreşti, jud. Dâmboviţa. Victima a fost transportată la spitalul Colţea. CURENTUL. Calinetul Expoziţii permanente in Capitală Pinacoteca statului (palatul Ateneului), deschis : Marţi, Joi şi Duminică, 10—12 şi 3—5. Muzeul Municipal, calea Victoriei 117. Deschis : Duminica şi sărbătorile de la 10-13 Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea : Marţi şi Joi între orele 10—12 şi 14—16,30 ; Duminica şi sărbătorile legale : 10—13 şi 14—16,30 Str. General Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe, medalii, deschis : Joi şi Duminică de la 2—4 Muzeul Simu. Deschis : Joi şi Duminică 10—1. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kiseleff, deschis : Marţi, Joi şi Duminica 10— 12 şi 2 juni.—5 Muzeul Kalinderu, str Renaşterii 3. Deschis : Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9 — 1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman, str. C. A Rosetti, Muzeul Monumentelor Istorice, str. G-ral Berthelot 28. Deschis zilnic dela 11— 1 Intrarea liberă Muzeul Geologic, şoseaua Kiseleff, 2. Deschis zilnic dela 9—12 Intrarea liberă Muzeul Satului (Şosea) : Expoziţia echipelor studenţeşti. Bazarul atelierelor şcolare (Şosea) : expoziţie permanentă de obiecte lucrate în liceele industriale EXPOZIŢII PERIODICE Expoziţia-bazar a atelierelor şcolare, şoseaua Kiseleff 8. Liga culturală : d-na Coculescu, pictură, Str. Traian 198 . Expoziţie de busturi, stampe basso-reliefuri, etc Academiei 1 : Expoziţia Cercului artiştilor pictori Sediul Asociaţiei profesorilor secundari (cantina Gutenberg); Expoziţia profesorilor secundari de arte plastice. Muzeul industrial al şcoalei politehnice. Parcul Carol, deschis . Duminica şi sărbătorile, orele 4—9. Sala Mozart: Grupul Nicolescu Nic. şi Const. Nicolaevici, pictură. Elena Altangiu pictură ; Basarab Spartak sculptură; Jean-Pierre Orleans, pictură ; D. R. Neagu, caricaturi ; M. H. Maxy, expoziţie de uleiuri ; Expoziţiile D. Hermann şi Lotte Konnerth Pan Ioanid şi Teodorof şi expoziţia de marine a pictorului I. Mândru-Galaţi. Programul concursurilor Soc. „Tinerimea Română“ pe anul 1937 VINERI, 7 MAIU Primirea în Gara de Nord şi încartiruirea concurenţilor. SAMBATA, 8 MAIU Concursurile: 1. învăţământul primar (băeţi, fete) la şcoala primară de fete No. 3 C. Romanescu, B-dul Principele Mircea No. 7, la ora 9 dimineaţa. 2. învăţământul secundar fete, la liceul Lazăr, ora 9, româna şi 10,30 istorie şi religie dimineaţa. învăţământul secundar băeţi, la liceul Lazăr şi la internatul corp, didactic ora 3, româna, ora 4,30 istorie şi religie. 3. învăţământul universitar (litere, ştiinţe, teologie), în amfiteatrul facultăţii de ştiinţe la ora 4 d. a. 4. Concursurile pentru desemn la ora 9 la Internatul casei corp. didactic. Pentru concurenţii din Bucureşti, intrarea la concursuri a tuturor elevilor şi studenţilor se face numai pe baza cărţii de intrare care se obţine de la cancelaria societăţii, B-dul Schitu Măgureanu, 4, în schimbul sumei de lei 50 pentru studenţi şi elevii de curs secundar, şi 20 lei pentru elevii de grad primar. DUMINICA, 9 MAI, Serviciu divin la biserica Sf. Spiridon Nou, la ora 9 dimineaţă, efectuat de P. S. arhiereu vicar mir. După serviciu, coloana concurenţilor se va îndrepta spre statuia lui Mihaiu Viteazul, străbătând B-dul I. C. Brătianu, Ateneu, calea Victoriei, statuia M. Viteazul. La ora 1 serbarea ciocnirei ouălor ■roşii''la restaurantul societăţii." " Laora 5 d. a., conferinţa „Problema şcolară“, ţinută de d. prof. universitar G. G. Antonescu în sala de festivită a societăţii. LUNI, 10 MAI, Asistarea la defilarea armatei. Concurenţii însoţiţi de conducătorii lor vor vizita diferite instituţii de cultură între care : Ateneul Român (cal. Victoriei) ; Muzeul militar şi Mormântul Eroului Necunoscut (Parcul Carol) ; Muzeul de istorie naturală şi mineralogie (şos. Kisellef) ; Muzeul de anti-Creţulescu (str. Ştirbey Vodă) ; Muzeul Kalinderu (str. dr. Sion) ; Muzeul Simu (str. D-trie Sturza) ; Muzeul Toma Stelian (şos. Kisellef) ; Muzeul Aman (C. A. Rosetti) ; Casa Şcoalelor (str. Gen. Berthelot) ; Muzeul Arhivelor (str. Arhivelor) ; Camera Deputaţilor (Dealul Mitropoliei) ; Fundaţia Culturală Principele Carol (str. Latină); Grădina Cişmigiu, Aerodromul, etc. Bisericile : Patriarhia, Sf Spiridon Nou (calea Şerban Vodă) , Domniţa Bălaşa Dm. GENERALA A MONOPOLULUI ALCOOLULUI Biur. Depozitelor Judeţene PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală, că Direcţiunea Generală a Monopolului Alcoolului s’a mutat în calea Victoriei No. 114, unde a şi început a funcţiona. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dosar Nr. 937 din 927. D. Eduard Volkmer, supus cehoslovac, de profesiune comerciant, domiciliat în Braşov str. Regele Carol 16, născut în Braşov la data de 9 Ianuarie 1896, de religie evanghelic, venit şi stabilit în Ardeal în anul naşterii, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia cehoslovacă şi la orice altă supuşenie străină. Dosar Nr. 1782 din 1926. D. Sfetcu Safcel, supus bulgar, de profesiune mecanic, domiciliat în Caracal b-dul Elisabeta 54, născut în Breniţa Bulgaria, la data de 22 iunie 1880, de religie ortodoxă, venit şi stabilit în ţară în anul 1910, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând Că renunţă la cetăţenia bulgară şi la orice altă supuşenie străină. ★ Dosar Nr. 426 din 1932. D. Ferdinand Zelinca, supus cehoslovac, de profesiune muzicant gagist, domiciliat în Braşov str. Avram Iancu No. 4, născut în Tişnov, Cehoslovacia la data de 22 August 1902, de religie rom.-cath., venit şi stabilit în ţară în anul 1925, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia cehoslovacă şi la orice altă supuşenie străină. * Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre cunoştinţa, acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisalege.3786 CASA DE ECONOMIE, CREDIT ŞI AJUTOR P. T. T. PUBLICAŢIUNE Casa de Credit P.T.T. cu sediul în Bucureşti, Str. Poştei No. 2, ţine licitaţie în ziua de 12 Mai orele 5 după amiază, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de reparaţiuni şi amenajarea Vilei de la Slănic Moldova. Licitaţia se va ţine la aceaşi oră şi în aceaşi zi şi în localitate la Slănic Moldova. Devizele şi cartele de sarcini se pot vedea la Casa de Credit P.T.T Serviciul Arhitecturii, Str. Poştei No. 2, Bucureşti, precum şi la Vila Casei din Slănic în orice zi în orele de serviciu. Ofertele vor fi însoţite de o garanţie de 6 la sută la valoarea devizului. Casa de economie, credi şi ajutor P. T. T. Ţine concurs în ziua de 11 Mai 1937 ora 10 dimineaţa la sediul său din str. Poştei No. 2, pentru furnizarea a 200 vagoane lemne cer şi 500 vagoane lemne fag, necesare funcţionarilor P. T. T. pentru 1937—1938. Ofertele închise vor fi însoţite de garanţie de 5 la sută în recipisa Cassei de Depuneri asupra furniturii. Se primesc oferte atât pentru furnizarea lemnelor în Depozitul Casei T. F. F., Herăstrău, cât şi pentru aprovizionarea funcţionarilor P. T. la domiciliu cu lemne tăiate şi transportate de furnizor din depozitul său propriu. Condiţiunile de furnizare pentru amândouă cazurile precum şi cartele de sarcini respective se pot vedea în fiecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. la serviciul aprovizionării Cassei. “ 1 A apărut: LEGEA PENTRU APARAREA PATRIMONIULUI PUBLIC comentată şi adnotată de VICTOR POPOVICI VASILE V. LONGHIN Preşedinte Secţia I Comerţ Judecător cu grad de Preşedinte Trib. Ilfov şi Trib. Ilfov ALEXANDRU MITULESCU Judecător de Instrucţie Trib. Ilfov Editura ALCALAY Maestrul Enescu invitat şi pentru anul viitor în America s’a petrecut cu prilejul concertelor maestrului Enescu în America, depăşeşte tot ce s’a văzut până acum. La ultimul concert, la New-York — după întoarcerea din turneul din Canada — direcţia imensei Town-Hall, a pus scaune în plus pe scenă. Aplauzele erau o adevărată deslănţuire de entuziasm. Criticii muzicali, cei mai mari ai Americii au epuizat expresiile de laudă şi admiraţie Alin Downe l-a numit ,,The Lord of muzic“. „The Beethoven Socity“ a dat o mare recepţie la care a participat toată lumea artistică şi intelectuală. Cu acest prilej — printre alţii — a vorbit faimosul Darmosch, proclamând pe Enescu „cel mai mare artist al zilelor noastre" In ajunul plecării i s’a dat un mare banchet românesc, organizat de un comitet compus din preşedinţii tuturor organizaţiilor româneşti. Maestrul Enescu a fost invitat să conducă în stagiunea viitoare opt concerte cu marea orchestră simfonică la Carnegie Hall. Aceste concerte vor avea loc în a doua jumătate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare număr de angajamente strălucite pentru la anul. i v i' vv'-'C Se afirmă, fără exagerare, că ceeace Carnet medical Desvofnţarea copiilor influenţată de glandelor interne secreţiunea Cartea d.-lui I. D. „Simion intitulată: familia lui sau pentru el însuşi, fiindcă .Desvoltarea copiilor influenţată de secreţiunea glandelor interne“ (Col. „Cugetarea“ este rezultatul unor observaţiuni minuţioase asupra desvoltării copilului în şcoală, în cei 8 ani de activitate pe care d-sa a avut-o la un mare liceu din Bucureşti. Copilul va evolua conform constituţiei sale glandulare, în bine sau în rău, va creşte normal prea mult, sau prea puţin, va deveni un apatic sau vară... .mâne un întârziat, va fi un obez sau un chitaţi (str. Benitto Mussolini) . Casa emaciat, va rămâne o enigmă pentru sufit atâţia copii inteligenţi, care autoanalizăndu-se îşi găsesc defecte constituţionale de care nu se pot plânge fiindcă aceste defecte constituesc bine cunoscutul sentiment al inferiorităţii care face un infirm sufletesc sau fiziologic dintr’un om în aparenţă normal. Aceste lipsuri ale personalităţii în raport cu dificultăţile glandulare, studiate cu mare succes în Franţa de atâţia medici de seamă, de N. Pende în Italia, de Kreitschmer în Germania, chiar de Freud la Viena, sunt studiate şi reluate in lucrarea d-lui dr. Simion, cu numeroase cazuri personale, îndreptările constituţionale prin tratamente glandulare, şi higienice aduc după sine îndreptări intelectuale. Sunt temperamente uşor corigibile când leziunile glandulare nu se datoresc infecţiunei heredo-sifilitice ; sunt temperamente mai greu maleabile, când la baza tulburărilor glandulare se află o hereditate încărcată. Dar succesul unei schimbări depinde de vârsta când începe un tratament glandular, şi ceea ce trebue ştiut este că dacă adulţii au nevoe de tratament glandular, copiii cu asemenea insuficienţe netrataţi la vreme, sunt definitiv pierduţi pentru înaintarea intelectuală, de care au nevoe. Lucrarea d-lui dr. Simion cuprinde un studiu de ansamblu asupra celor 636 copii pe baza unei fişe întocmite de d-sa, fişa care a servit la preţioase date statistice, rezumate în cele cinci planşe, privind caracterele creşterii diferitelor categorii de copii şi pe de altă parte mai are un studiu de amănunte asupra acelor copii care au necesitat un arab de tratament medical. N. R. in Editura SCRISUL ROMA ESC. Craiova Colecţia Clasicii Români Comentaţi ~ V. M St E C S R MBR I DRAME ISTORICE ed. comentată de G. Baiculescu, Bibliot. Acad. Rom. Lei IGO IMIfilif ZAMFIRESCU IN R A Z B O IU ed. comentată de D-ra M. Rarincescu, profesoară Lei 60 I. D. Chirescu şi G. Breazul COLECŢIE DE CORURI pentru voci mixte şi egale Lei 25 Caetul I şi II METODA DE VIOARA I. Popescu-Paserea Pr. G. Comana G. BreazuV Lei ISO Cântărite Sfintei Ltmrgii pentru Şcoală şi Popor — De vânzare la toate librăriile — M. COSTIN Profesor de vioară. — Direct. Conserv. de Muzică, Tg.-Mureş au apărut: G. BREAZUL Profesor la Academia Regală de Muzică din Bucureşti Lei 15 Asociaţia „Les amis de la Roumanie“ din Lyon La Lyon s-a înfiinţat o asociaţiune a amicilor României, a cărei iniţiativă se datoreşte câtorva din personalităţile lyoneze, în frunte cu d-1 Bouvet. Preşedintele al acestei asociaţii a fost ales d-1 prof. Guiart, de la Universitatea din Lyon şi fost profesor la Universitatea din Cluj. Scopul este intensificarea relaţiunilor de tot felul între Franţa şi România. Pe lângă diferite manifestaţiuni literare şi artistice se vor aranja şi expoziţiuni industriale pentru desvoltarea relaţiunilor comerciale. Amicii României au luat deocamdată hotărârea de a juca pe una din scenele importante din Lyon, o piesă din repertoriul teatrului românesc. Sâmbătă 1 Mai 1937 IN EDITURA SCRISUL ROMÂNESC, CRAIOVA au apărut: COLECŢIA CLASICII ROMÂNI COMENTAŢI COSTACHE NEGRUZZI PĂCATELE TINEREŢELOR ed. comentată de D-ra V. GHIACIOIU, profesoară /olum bogat ilustrat Lei 100. Pentru examenele de bacalaureat: Gh. Marinescu , Al. Ţuţuianu inspector al învăţământului Secundar * Profesor Secundar, Bucureşti LIMBA FRANCEZA la examenul scris şi oral de bacalaureat Lei 90. UN MARINAR POVESTEŞTE ISPRĂVI DE PE APE Publicate de AP. D. CULEA volum bogat ilustrat Lei 80. I. D. Chirescu şi G. Breazul PROHODUL De vânzare la toate librăriile Lei 20. A apărut în!-- • •• —• Colecţia Legilor României No. 96 Sub îngrijirea d-lui Profesor Univ. G. Alexianu LEGEA AVOCAŢILORdin 28 Decembrie 1931 şi cu modificările din 6 Aprilie 1932 şi 2 Aprilie 1936 şi cu REGULAMENTUL PENSIILOR AVOCAŢILOR din 10 Decembrie 1936 şi TABLOUL ONORARIILOR MINIMALE din 10 Decembrie 1936 Editura ALCALAY Preţul 100 lei Se găseşte de vânzare la toate librăriile Consiliul inspectorilor culturali la fundaţia „Principele Carol“ Miercuri dim. s-a ţinut la Fundaţia culturală regală „Principele Carol“, consiliul general al inspectorilor culturali ai fundaţiei, sub preşidenţia d-lui prof. Dim. Gusti, dir. g-ral Consiliul a discutat activitatea de Viitor a echipelor studenţeşti ce vor fi trimise de către Fundaţie să activeze în comunele din întreaga ţară. D. prof. Gusti a făcut o expunere asupra activităţii pe care echipele sunt chemate a o depune anul acesta. Numărul echipelor cifrate va fi de 60, iar cele voluntare vor fi în număr de 30. Cu acest prilej d. prof. Gusti a dat directive ce urmează a fi realizate pe teren, sub directă supraveghere şi răspundere a domnilor inspectori culturali de la fundaţie. S-au ales comunele unde vor fi trimise să activeze echipele, care vor fi sporite după toate probabilităţile cu nouă echipe voluntare, pentru care se află solicitări adresate fundaţiei. Anul acesta, echipele vor avea o conducere specială, dat fiind că pe lângă toate echipele se vor afla absolvenţii şcoalei de echiiperi de la Stăneşti jud. Muscel, şcoală ce a fost creată de prof. Guşti şi condusă de d-nii H. H. Stahl şi Oct. Namţu. Activitatea echipelor studenţeşti va începe la 1 Iulie şi se va termina la 30 Septembrie. Tinerimea artistică scuturat ca prin minune de melancolia trecutului şi se iau din nou la întrecere cu ei înşişi. Este stimulentul binefăcător pe care şi-l dau generaţiile una alteia, este secretul însuşi al vieţii creatoare. Nu ştiu câţi vor fi cunoscând rolul important pe care l-a jucat Tinerimea Artistică, în desvoltarea culturală a ţarei noastre. Pe la anul 1900, când de abia mijiau zorile artei noastre moderne, societatea aceasta a luat fiinţă din entuziasmul unui grup de artişti tineri, de abia întorşi de la studii, şi ea a fost acela care a făcut educaţia artistică atâtor generaţii, întreţinând in public interesul pentru artele plastice. Şi tot ea a fost aceea care a creat atmosfera favorabilă unde s’au desvoltat şi manifestat mai târziu, artişti ca Luchian, Paciurea, Hârlescu, Strâmbu, etc. ca să nu vorbim decât de cei câţiva mari dispăruţi. Tinerimea, a avut însă şi marele merit de-a ţine strânşi în jurul ei atâţi artişti rea că s’au oprit în evoluţia lor, s’au de seamă, ai noştri, aproape patruzeci Intrând în al treizeci şi şaptelea an al existenţii sale, această societate de artă românească, de sub patronajul M. S. Regina Maria, se poate spune că interesează tot atât de mult astăzi, ca şi acum patruzeci de ani, când vernisagiile sale, care se inaugurau la panorama din Calea Griviţei, erau adevărate zile de sărbătoare pentru iubitorii de artă. Conducătorii societăţii, n’au uitat — desigur — că prin însăşi firma ei, Tinerimea artistică trebue să rămână mereu tânără, şi an cu an, ei au reuşit să atragă de partea lor, pe cele mai reprezentative talente ale generaţiilor noi. De aceea — poate — după aproape patru decenii, expoziţia din sălile „Fundaţiei Dalles“ se desfăşoară într’o atmosferă de adevărată tinereţe. Este, fără îndoială în această manifestare un semn al vitalităţii noastre spirituale, şi mai ales un sentiment de echilibru. Chiar acei artişti, cari la un moment dat arătau semne de oboseală, şi pă de ani, într’o atmosferă de rară şi bună camaraderie Fără a avea alt program artistic decât pe acela de-a îmbrăţişa întreaga noastră mişcare plastică, indiferent de curente, ea a ştiut totuşi să selecţioneze cu o siguranţă rară, aşa că prin alegerile făcute a grupat în jurul său numai artişti autentici întâlneşti la Tinerimea Artistică bătrâni şi tineri, apropiaţi sau cu totul îndepărtaţi prin ceia ce fac. Nciunuia însă nu-i poţi contesta calitatea de artist. Romantici-fantezişti, impresionişti, expresionişti sau realişti, fiecare dintre ei aduce un aport personal, fiecare îşi pledează cu talent procesul. Câţi n’au crezut, ameţiţi de curentele quasi-moderniste, că rolul Tinerimii Artistice s’a şters, că vieaţa ei s’a sfârşit Era pe vremea când pe edificiul miraculos al artei se agitau pe rând flamurele dadaismului, futurismului, cubismului ori suprarealismului Era pe vremea când Marinetti striga din toate puterile lui, să se dea foc tuturor muzeelor. Cum însă o lege supremă face ca chiar din dezechilibru să nască echilibrul, tot așa astăzi, de-acolo, de unde odinioară pornise panica unei complete dezorientări, ne vin adieri binefăcătoare de linişte şi cuminţenie. Marinetti a tăcut, iar maeştrii de vădită autoritate, ne sfătuesc la o întoarcere spre desen şi compunere armonică, la o întoarcere spre natură. Profeţii revoluţionari şi-au abandonat doctrinele ca pe nişte haine demodate, şi în chiar eforturile lor oneste de astăzi, vezi fără să vrei un semn al porcăinţii. . Linia pură, creatoare de forme, şi culoarea sinceră, care dă vieaţă acestora, elemente trivializate nu atât de revoluţionarii improvizaţi cât mai ale de imitatorii lor, sunt din nou puncte de bază in vieaţa plastică. Şi nu ştiu dacă astăzi, rolul Tinerimii Artistice această navă spirituală, bătută de multe vânturi rele, nu apare mai luminos ca oricând, în mişcarea noastră artistică. Activitatea sa rodnică, desfăşurată de alungul anilor, dar mai ales consecventă atitudinii sale hotărîte, o desemnează a fi astăzi, când furtuna a trecut și zările se luminează, un îndreptar al plasticei noastre contemporana GEORGE NICUTA Ce s’a spus de-a lungul veacurilor despre pictura lui Giotto Marea expoziţie Giotto dela Florenţa a reactualizat opera marelui pictor. Este cu deosebire interesant repertoriul critic publicat de comiteul expoziţiei conţinând părţi din părerile celor mai iluştrii scriitori, artişti ori critici de artă ai lumii, dealungul timpurilor. Astfel în Purgatoriu, Cântul XI. Dante zice : „Cienabue se credea cu pictura sa, stăpân şi iată că renumele său păleşte în faţa acelui al lui Giotto pe care îl slăvesc astăzi toţi“. Petrarca dăruind prin testament lui Francesco da Carrara o Madonnă, îi scrie : „Opus jocti pictor egregii, quae mihi est ab amico meo, Michele Vannis de Florentia, missa est“. Boccacio în Decameronul VI-5, scrie : „El (Giotto) avea o imaginaţie aşa de vie pentru a prinde raporturile lucrurilor, pentru a reda cele mai mici nuanţe ale lor încât operele lui aveau putere de iluzie şi luai drept natură ceea ce nu era decât imitaţie atât de pline de adevăr şi de energie era pensula lui. El este acela care a reînviat pictura din starea de lâncezeală în care o lăsaseră pictori fără gust şi fără talent, mai doritori să încânte ochiul ignoranţilor şi să câştige bani decât să placă celor ce înţeleg şi să ajungă la glorie. Astfel el este privit, drept, ca una din luminile gloriei florentine.“ Urmează apoi opiniile elogioase ale unui : Cennino Cennini, Fillippo Villanó, Antonio Pucci, Lorenzo Ghiberti, Angiolo Poliziano, Benedetto Vaschi, Caleridge, Hegel, John Ruskin, Samuel Butler, Van Gogh, Berenson, Gabriele d’Annunzie, etc. Poezia lui Al. T Stamatiad D. Dem. Bassarabeanu tipăreşte un scurt studiu închinat poeziei lui Al. T. Stamatiad în care defineşte poezia consacrată a autorului „Trâmbiţelor de aur“. Strâjereşti Comandamentul Falangei de străjeri ştiind că Sf. Sărbători ale învierii sunt pentru străjeri tot atâtea fericite prilejuri de calde înfăptuiri creştine, doreşte Comandanţilor şi străjerilor de pe întreg cuprinsul Ţării, spor la lucrul lor de fiecare clipă pentru ridicarea neamului, în spiritul sfintei devize „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege“. Le virează tuturora „Sănătate“, întâmpinându-i cu creştinescul „CRISTOS A ÎNVIAT“.