Curentul, mai 1937 (Anul 10, nr. 3322-3350)

1937-05-01 / nr. 3322

T­ -51-7 ­n? ■ nu VI ,3 V -hog A 4 .... 2 (12) pagini Guvernatorul Băncii Naţionale la Londra (Continuare di­n pagina l-a) socotite imposibile, fiindcă un ministru, — un om ce reprezintă răspunderea Statului român, — nu şi-l puteau imagina capabil de a spune prăpăstii, şi îl soco­teau aşa de serios că s’a gândit îndelung, a cântărit de zece ori fiecare cuvânt înainte de a-l fi rostit. Neseriozitatea este însuşirea cea mai sigură care îi îndepăr­tează pe Englezi. De altfel este momentul să înceapă şi oamenii noştri politici, cari colindă alte ţări, cultivarea acestei neglijate trăsături a spiritului: seriozi­tatea. In raporturile internaţionale să aducem un capital în aparenţă de puţină însemnătate, — în fond, hotărîtor pentru preţuirea noastră : seriozitatea. Şi să mai începem a descifra încă ceva : nu toţi cei pe care întâmplarea îi svârte în posturile de răspundere sunt exportabili. Foarte mulţi ar trebui să fie interzişi la export, în calitate ofi­cială. Nu au nici pregătirea ne­cesară, nu ştiu nimic, plimbă adesea o loquace suficienţă, oferă pitorescul spectacol al unor enci­clopedice ignorante. D. Mitiţă Constantinescu, gu­vernatorul Băncii Naţionale, a socotit oportun să mai adauge şi o invitaţie la colaborare capita­lului englez, menit să fecundeze marile bogăţii naturale, rezerve­le subsolului nostru. Dacă a fost fericit inspirat, în declaraţiile pe care le-a făcut privitor la execu­tarea obligaţiilor, la voinţa ne­clintită de a respecta toate an­gajamentele luate, nu tot aşa so­cotim şi invitaţia adresată capi­talului englez. Ca guvernator al Băncii Naţionale, cu o continuă sârguinţă, va putea să respecte strict obligaţiile noastre în An­glia , dar cum poate garanta un regim economic stabil,­­ în ne­contenita, fantezista fluctuaţie legiferatoare în domeniul eco­nomic ? Capitalul este prudent, preferă o rentabilitate mică dar sigură celor mai ispititoare oferte, — dacă presimte o cât de vagă nesi­guranţă. Or, încă politica româ­nească nu are certitudini axio­matice pe care să le ofere capi­talului englez. Instabilitatea de concepţie, o pasiune înoitoare a curentelor de opinie ce nu găsesc opreliştea unei tradiţii sau a spi­ritului critic, — totul este de na­tură să îndepărteze capitalul en­glez. In primul rând, să ne creem o disciplină de gândire politică şi economică, o aşezare stabilă, şi pe urmă ,să năzuim la colabora­rea capitalului englez. Nu mai puţin subliniem cum­pănitele declaraţii făcute la Lon­dra de guvernatorul Băncii Na­ţionale, Pamfil Şeicaru Congresul A. A. R. C. (Continuare din pagina l­a) tecţi şi ziarişti, — toţi au ceva de imitat de la avocaţi !... Aceste profesiuni, — rămase în urmă, — moţăie astăzi, A. A. R. C. le va trezi din letargie cu un mi­nut mai devreme. Nu vor fi prea recunoscătoare, în primul moment, dar pe urmă se vor bucura. Ştiţi,­­ există satisfacţia pasagerului ca­re continuă să rămână sub plapu­mă, la un hotel de munte, ascul­tând cum bate în zori portarul la uşa ascensionştilor, sculaţi cu noap­tea în cap , aşa dorm astăzi ceilalţi intelectuali, în vreme ce avocaţii s’au echipat pentru urcuş. Dacă s’ar fi sculat însă, odată cu avocaţii, şi ceilalţi profesionşti, i-ar fi apucat şi pe ei răsăritul soarelui aproape de piscul ascensiunii. Ion Dimitrescu Madonna lui Domenico Veneziano din Bucureşti Pânzele de preţ ale colecţiei regale de artă, au fost studiate cu deosebită atenţie şi pe baze de pregătire serioa­să, de către d. prof. Al. Busuioceanu, iniţiator al cercetării de artă erudite în ţara noastră. D-sa a publicat în reviste de specialitate, din Franţa şi Italia, câ­teva studii asupra acestei colecţii. In cadrul pavilionului nostru la Expoziţia din Paris va avea loc o expoziţie a ta­blourilor lui El Greco aşa de numeroase în colecţia noastră regală, prezentate critic de conferenţiarul de istoria artei de la Universitatea din Bucureşti. Avem dinainte astăzi un extras din revista italiană l’Arte a lui Al. Busu­ioceanu : „Una nuova Madonna di Do­menico Veneziano“. Este vorba de un tablou din colecţia Majestăţii Sale Re­gelui României. Această pânză e im­portantă, ni se spune, nu numai prin calităţile ei de stil, ci pentru interesul pe care îl prezintă studiul ei în com­plexul de opere florentine din prima jumătate a veacului al XV-lea. Ea se datoreşte lui Domenico Veneziano. Este identificată ca atare de înseşi cataloa­gele de artă ale palatului, cataloage care nu au fost totuş puse la punct cum se cade până la d. Al. Busuioceanu. Re­prezintă pe Maica Domnului cu copilul în braţe, pe un jilţ având deoparte şi de alta trandafiri. In extrasul său d. Busuioceanu reproduce alte madonne ale lui Domenico Veneziano, una din Galeria Uffizi de la Florenţa, alta a­­flându-se în colecţia Duveen din New- York, etc. Madonna lui Veneziano, din Bucu­reşti este fără îndoială mai complectă, mai frumoasă. Autorul se mulţumeşte să facă însă comparaţii strict critice care îl duce la concluzii de istoria ar­tei deosebit de preţioase. „Trebuind să clasificăm pictura din Bucureşti — spu­ne d. Busuioceanu — între celelalte o­­pere ale lui Domenico, ar trebui să o situăm în prima perioadă florentină a artistului, puţin timp după venirea sa de la Veneţia. Pictorul se eliberase a­­proape de reminiscenţele nordice. Fu­sese cucerit de viziunea limpede şi de robustul spirit florentin. Maestrul pe care-l stima era Masaccio. II mişca poate arta simplă şi graţioasă a unui Filippino Lippi, ca şi unele aspecte ale altor contemporani ai săi : Paolo Uc­­celo şi, mai puţin fără îndoială, Andrea del Castagno“. Din observațiile pe care le face asupra madonnei din Bucureşti, d. Al. Busuioceanu trage câteva con­cluzii precise și juste asupra artei lui Domenico Veneziano. V. Instrucţia premilitară şi premarină in Italia ROMA, 28 (Rador). — Generalul Grazioli, inspectorul general al pre- PRIM. ORAŞULUI ALEXANDRIA Pubicaţiune ■pit. 2430 1937, Aprilie 26. Se­ publică spre, cunoştinţa­­ generală că în ziua de 1 Iunie anul 1937 orele 11 dimineaţa, se va ţine în localul Primăriei Alexandria, situată, în Bu­­levardul Mihăiţă Filipescu, licitaţiu­­ne publică cu oferte închise şi sigi­late pentru darea în antrepriză a continuărei lucrărilor de sondaj pen­tru alimentarea oraşului cu apă po­tabilă, de la adâncimea de 125 m, până la 175 metri. Licitaţiunea se va ţine în confor­mitate cu dispoziţiile art. 88—110 in­clusiv din legea contabilităţii publice, regulamentului oficiului central de li­citaţii şi normelor generale de licita­­ţiuni publice, publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toţi cei ce vor lua parte la acea­stă licitaţie, vor depune pe lângă o­­fertă o garanţie provizorie de 5 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sarcini care se poate vedea în orice zi de lucru între orele 8—13 la serviciul technic al Primăriei. Primar, AL. COLFESCU, gătirii premilitare şi postmilitare a naţiunii, a prezentat d-lui Mussolini un raport asupra cursurilor de ins­trucţiune premiîitară pe anul premi­­litar 1937-1938, care s’a încheiat de curând^ _ . . Din’acest raport rezultă că instruc-,­ţia premiîitară a fost dată cu ajutorul miliţiei­ fascis­te’ lă a­fbäbe’Saij.hOO de tineri prin 71000 de cursuri. Instrucţia premilitară specializată a fost dată de fasciile de luptă ale tine­retului şi de armată la aproximativ 100.000 tineri împărţiţi la 1.000 de cursuri. Contingentul ce va fi chemat anul acesta sub arme va avea un număr de 40.000 de tineri cari au primit o primă pregătire pentru diferite spe­cializări. Instrucţia premarină se dă la 40.000 de tineri, iar instrucţia preaviatică, în care intră şi specializarea în sbor cu planoare, o primesc peste 4.000 de tineri. Muncitor lovit în tren pe strada Fântănica în timp ce o locomotivă de tren manevra s-a răs­turnat un vagon, lovind grav pe lu­crătorul Ion Iancu de fel din comuna Pieoreşti, jud. Dâmboviţa. Victima a fost transportată la spi­talul Colţea. CURENTUL. Calinetul Expoziţii permanente in Capitală Pinacoteca statului (palatul Ateneului), deschis : Marţi, Joi şi Duminică, 10—12 şi 3—5. Muzeul Municipal, calea Victoriei 117. Deschis : Duminica şi sărbătorile de la 10-13 Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vi­zitarea : Marţi şi Joi între orele 10—12 şi 14—16,30 ; Duminica şi sărbătorile le­gale : 10—13 şi 14—16,30 Str. General Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe, medalii, deschis : Joi şi Duminică de la 2—4 Muzeul Simu. Deschis : Joi şi Dumi­nică 10—1. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kise­­leff, deschis : Marţi, Joi şi Duminica 10— 12 şi 2 juni.—5 Muzeul Kalinderu, str Renaşterii 3. Deschis : Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9 — 1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman, str. C. A Rosetti, Muzeul Monumentelor Istorice, str. G-ral Berthelot 28. Deschis zilnic dela 11— 1 Intrarea liberă Muzeul Geologic, şoseaua Kiseleff, 2. Deschis zilnic dela 9—12 Intrarea liberă Muzeul Satului (Şosea) : Expoziţia e­­chipelor studenţeşti. Bazarul atelierelor şcolare (Şosea) : expoziţie permanentă de obiecte lucrate în liceele industriale EXPOZIŢII PERIODICE Expoziţia-bazar a atelierelor şcolare, şoseaua Kiseleff 8. Liga culturală : d-na Coculescu, pic­tură, Str. Traian 198 . Expoziţie de busturi, stampe basso-reliefuri, etc Academiei 1 : Expoziţia Cercului ar­tiştilor pictori Sediul Asociaţiei profesorilor secun­dari (cantina Gutenberg); Expoziţia pro­fesorilor secundari de arte plastice. Muzeul industrial al şcoalei politeh­nice. Parcul Carol, deschis . Duminica şi sărbătorile, orele 4—9. Sala Mozart: Grupul Nicolescu Nic. şi Const. Nicolaevici, pictură. Elena Altan­giu pictură ; Basarab Spartak­ sculptură; Jean-Pierre Orleans, pictură ; D. R. Neagu, caricaturi ; M. H. Maxy, expo­ziţie de uleiuri ; Expoziţiile D. Hermann şi Lotte Konnerth Pan Ioanid şi Teo­­dorof şi expoziţia de marine a picto­rului I. Mândru-Galaţi. Programul concursurilor Soc. „Tinerimea Română“ pe anul 1937 VINERI, 7 MAIU Primirea în Gara de Nord şi încar­­tiruirea concurenţilor. SAMBATA, 8 MAIU Concursurile: 1. învăţământul primar (băeţi, fete) la şcoala primară de fete No. 3 C. Ro­­manescu, B-dul Principele Mircea No. 7, la ora 9 dimineaţa. 2. învăţământul secundar fete, la li­ceul Lazăr, ora 9, româna şi 10,30 isto­rie şi religie dimineaţa. învăţământul secundar băeţi, la liceul Lazăr şi la in­ternatul corp, didactic ora 3, româna, ora 4,30 istorie şi religie. 3. învăţământul universitar (litere, ştiinţe, teologie), în amfiteatrul facul­tăţii de ştiinţe la ora 4 d. a. 4. Concursurile pentru desemn la ora 9 la Internatul casei corp. didactic. Pentru concurenţii din Bucureşti, in­trarea la concursuri a tuturor elevilor şi studenţilor se face numai pe baza cărţii de intrare care se obţine de la cancelaria societăţii, B-dul Schitu Mă­­gureanu, 4, în schimbul sumei de lei 50 pentru studenţi şi elevii de curs se­cundar, şi 20 lei pentru elevii de grad primar. DUMINICA, 9 MAI, Serviciu divin la biserica Sf. Spiri­don Nou, la ora 9 dimineaţă, efectuat de P. S. arhiereu vicar mi­r. După ser­viciu, coloana concurenţilor se va în­drepta spre statuia lui Mihaiu Vitea­zul, străbătând B-dul I. C. Brătianu, Ateneu, calea Victoriei, statuia M. Vi­teazul. La ora 1 serbarea ciocnirei ouălor ■roşii''la restaurantul societăţii."­­ " La­­ora 5 d. a., conferinţa „Problema şcolară“, ţinută de d. prof. universitar G. G. Antonescu în sala de festivită a societăţii. LUNI, 10 MAI, Asistarea la defilarea armatei. Concurenţii însoţiţi de conducătorii lor vor vizita diferite instituţii de cul­tură între care : Ateneul Român (cal. Victoriei) ; Muzeul militar şi Mormân­tul Eroului Necunoscut (Parcul Carol) ; Muzeul de istorie naturală şi minera­logie (şos. Kisellef) ; Muzeul de anti-Creţulescu (str. Ştirbey Vodă) ; Mu­zeul Kalinderu (str. dr.­ Sion) ; Muzeul Simu (str. D-trie Sturza) ; Muzeul To­ma Stelian (şos. Kisellef) ; Muzeul A­man (C. A. Rosetti) ; Casa Şcoalelor (str. Gen. Berthelot) ; Muzeul Arhivelor (str. Arhivelor) ; Camera Deputaţilor (Dealul Mitropoliei) ; Fundaţia Cultu­rală Principele Carol (str. Latină); Gră­dina Cişmigiu, Aerodromul, etc. Biseri­cile : Patriarhia, Sf Spiridon Nou (ca­lea Şerban Vodă) , Domniţa Bălaşa Dm. GENERALA A MONOPOLULUI ALCOOLULUI Biur. Depozitelor Judeţene PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală, că Direcţiu­nea Generală a Monopolului Alcoolului s’a mutat în calea Victoriei No. 114, unde a şi început a fu­nc­ţiona. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dosar Nr. 937 din 927. D. Eduard Volkmer, supus cehoslo­vac, de profesiune comerciant, domi­ciliat în Braşov str. Regele Carol 16, născut în Braşov la data de 9 Ianua­­rie 1896, de religie evanghelic, venit şi stabilit în Ardeal în anul naşterii, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea româ­nă, declarând că renunţă la cetăţe­nia cehoslovacă şi la orice altă supu­şenie străină. Dosar Nr. 1782 din 1926. D. Sfetcu Safcel, supus bulgar, de profesiune mecanic, domiciliat în Ca­racal b-dul Elisabeta 54, născut în Breniţa Bulgaria, la data de 22 iunie 1880, de religie ortodoxă, venit şi stabilit în ţară în anul 1910, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, decla­rând Că renunţă la cetăţenia bul­gară şi la orice altă supuşenie stră­ină. ★ Dosar Nr. 426 din 1932. D. Ferdinand Zelinca, supus ceho­slovac, de profesiune muzicant ga­­gist, domiciliat în Braşov str. Avram Iancu No. 4, născut în Tişnov, Ceho­slovacia la data de 22 August 1902, de religie rom.-cath., venit şi stabilit în ţară în anul 1925, a făcut la a­­ceastă comisiune cerere de a i se a­­corda naţionalitatea română, decla­rând că renunţă la cetăţenia cehoslo­vacă şi la orice altă supuşenie străi­nă. * Conform art. 22 din legea privi­toare­ la­ dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică acea­sta spre cunoştinţa, acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potri­vit dispoziţiunilor art. 23 din zisa­­lege.­­­­3786 CASA DE ECONOMIE, CREDIT ŞI AJUTOR P. T. T. PUBLICAŢIUNE Casa de Credit P.T.T. cu sediul în Bucureşti, Str. Poştei No. 2, ţine licitaţie în ziua de 12 Mai orele 5 după amiază, pentru darea în an­trepriză a lucrărilor de reparaţiuni şi amenajarea Vilei de la Slănic Moldova. Licitaţia se va ţine la aceaşi oră şi în aceaşi zi şi în localitate la Slănic Moldova. Devizele şi cartele de sarcini se pot vedea la Casa de Credit P.T.T Serviciul Arhitecturii, Str. Poştei No. 2, Bucureşti, precum şi la Vila Casei din Slănic în orice zi în orele de serviciu. Ofertele vor fi însoţite de o ga­ranţie de 6 la sută la valoarea de­vizului. Casa de economie, credi şi ajutor P. T. T. Ţine concurs în ziua de 11 Mai 1937 ora 10 dimineaţa la sediul său din str. Poştei No. 2, pentru furniza­rea a 200 vagoane lemne cer şi 500 vagoane lemne fag, necesare funcţio­narilor P. T. T. pentru 1937—1938. Ofertele închise vor fi însoţite de garanţie de 5 la sută în recipisa Cassei de Depuneri asupra furniturii. Se primesc oferte atât pentru fur­nizarea lemnelor în Depozitul Casei T. F. F., Herăstrău, cât şi pentru a­­provizionarea funcţionarilor P. T. la domiciliu cu lemne tăiate şi trans­portate de furnizor din depozitul său propriu. Condiţiunile de furnizare pentru a­mândouă cazurile precum şi cartele de sarcini respective se pot vedea în fiecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. la serviciul aprovizionării Cas­sei. “ 1 A apărut: LEGEA PENTRU APARAREA PATRIMONIULUI PUBLIC comentată şi adnotată de VICTOR POPOVICI VASILE V. LONGHIN Preşedinte Secţia I Comerţ Judecător cu grad de Preşedinte Trib. Ilfov şi Trib. Ilfov ALEXANDRU MITULESCU Judecător de Instrucţie Trib. Ilfov Editura ALCALAY Maestrul Enescu invitat şi pentru anul viitor în America s’a petrecut cu prilejul concertelor maestrului Enescu în America, depă­şeşte tot ce s’a văzut până acum. La ultimul concert, la New-York — după întoarcerea din turneul din Canada — direcţia imensei Town-Hall, a pus scaune în plus pe scenă. Aplauzele erau o adevărată deslănţuire de entuziasm. Criticii muzicali, cei mai mari ai A­­mericii au epuizat expresiile de laudă şi admiraţie Alin Downe l-a numit ,,The Lord of muzic“. „The Beethoven Socity“ a dat o mare recepţie la care a participat toată lu­mea artistică şi intelectuală. Cu acest prilej — printre alţii — a vorbit fai­mosul Darm­osch, proclamând pe E­­nescu „cel mai mare artist al zilelor noastre" In ajunul plecării i s’a dat un mare banchet românesc, organizat de un comitet compus din preşedinţii tuturor organizaţiilor româneşti. Maestrul Enescu a fost invitat să conducă în stagiunea viitoare opt con­certe cu marea orchestră simfonică la Carnegie Hall. Aceste concerte vor avea loc în a doua jumătate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare număr de angajamente stră­lucite pentru la anul. i v i' vv'-'C Se afirmă, fără exagerare, că ceeace Carnet medical Desvofn­ţarea copiilor inf­l­uenţată de glan­delor interne secreţi­­unea Cartea d.-lui I. D. „Simion intitulată: familia lui sau pentru el însuşi, fiindcă .Desvoltarea copiilor influenţată de secreţiunea glandelor interne“ (Col. „Cugetarea“ este rezultatul unor obser­­vaţiuni minuţioase asupra desvoltării copilului în şcoală, în cei 8 ani de ac­tivitate pe care d-sa a avut-o la un mare liceu din Bucureşti. Copilul va evolua conform constituţiei sale glandulare, în bine sau în rău, va creşte normal prea mult, sau prea pu­ţin, va deveni un apatic sau va­ră­... .­mâne un întârziat, va fi un obez sau un chitaţi (str. Benitto Mussolini) . Casa emaciat, va rămâne o enigmă pentru sufit atâţia copii inteligenţi, care auto­­analizăndu-se îşi găsesc defecte constitu­ţionale de care nu se pot plânge fiind­că aceste defecte constituesc bine cu­noscutul sentiment al inferiorităţii care face un infirm sufletesc sau fiziologic dintr’un om în aparenţă normal. Aceste lipsuri ale personalităţii în raport cu di­ficultăţile glandulare, studiate cu mare succes în Franţa de atâţia medici de seamă, de N. Pende în Italia, de Kreit­­schmer în Germania, chiar de Freud la Viena, sunt studiate şi reluate in lu­crarea d-lui dr. Simion, cu numeroase cazuri personale, îndreptările constitu­ţionale prin tratamente glandulare, şi higienice aduc după sine îndreptări in­telectuale. Sunt temperamente uşor corigibile când leziunile glandulare nu se dato­­resc infecţiunei heredo-sifilitice ; sunt temperamente mai greu maleabile, când la baza tulburărilor glandulare se află o hereditate încărcată. Dar succesul unei schimbări depinde de vârsta când în­cepe un tratament glandular, şi ceea ce trebue ştiut este că dacă adulţii au ne­­voe de tratament glandular, copiii cu a­­semenea insuficienţe netrataţi la vreme, sunt definitiv pierduţi pentru înaintarea intelectuală, de care au nevoe. Lucra­rea d-lui dr. Simion cuprinde un studiu de ansamblu asupra celor 636 copii pe baza unei fişe întocmite de d-sa, fişa care a servit la preţioase date statis­tice, rezumate în cele cinci planşe, pri­vind caracterele creşterii diferitelor ca­tegorii de copii şi pe de altă parte mai are un studiu de amănunte asupra a­­celor copii care au necesitat un arab d­e tratament medical. N. R. in Editura SCRISUL ROMA ESC. Craiova Colecţia Clasicii Români Comentaţi ~ V. M St E C S R MBR I DRAME ISTORICE ed. comentată de G. Baiculescu, Bibliot. Acad. Rom. Lei IGO IMIfi­lif ZAMFIRESCU IN R A Z B O IU ed. comentată de D-ra M. Rarincescu, profesoară Lei 60 I. D. Chirescu şi G. Breazul COLECŢIE DE CORURI­­ pentru voci mixte şi egale Lei 25 Caetul I şi II METODA DE VIOARA I. Popescu-Paserea Pr. G. Comana G. BreazuV Lei ISO Cântărite Sfintei Ltmrgii pentru Şcoală şi Popor — De vânzare la toate librăriile — M. COSTIN Profesor de vioară. — Direct. Conserv. de Muzică, Tg.-Mureş au apărut: G. BREAZUL Profesor la Academia Regală de Muzică din Bucureşti Lei 15 Asociaţia „Les amis de la Roumanie“ din Lyon La Lyon s-a înfiinţat o asociaţiune a amicilor României, a cărei iniţia­tivă se datoreşte câtorva din persona­lităţile lyoneze, în frunte cu d-1 Bo­uvet. Preşedintele al acestei asociaţii a fost ales d-1 prof. Guiart, de la U­­niversitatea din Lyon şi fost profesor la Universitatea d­in Cluj. Scopul este intensificarea relaţiunilor de tot felul între Franţa şi România. Pe lângă diferite manifestaţiuni li­terare şi artistice se vor aranja şi ex­­poziţiuni industriale­­ pentru desvol­­tarea relaţiunilor comerciale. Amicii României au luat deocamda­tă hotărârea de a juca pe una din scenele importante din Lyon, o piesă din repertoriul teatrului românesc. Sâmbătă 1 Mai 1937 IN EDITURA SCRISUL ROMÂNESC, CRAIOVA au apărut: COLECŢIA CLASICII ROMÂNI COMENTAŢI COSTACHE NEGRUZZI PĂCATELE TINEREŢELOR ed. comentată de D-ra V. GHIACIOIU, profesoară /olum bogat ilustrat Lei 100. Pentru examenele de bacalaureat: Gh. Marinescu , Al. Ţuţuianu inspector al învăţământului Secundar * Profesor Secundar, Bucureşti LIMBA FRANCEZA la examenul scris şi oral de bacalaureat Lei 90. UN MARINAR POVESTEŞTE ISPRĂVI DE PE APE Publicate de AP. D. CULEA volum bogat ilustrat Lei 80. I. D. Chirescu şi G. Breazul PROHODUL De vânzare la toate librăriile Lei 20. A­ apărut în!-- • •• —• Colecţia Legilor României No. 96 Sub îngrijirea d-lui Profesor Univ. G. Alexianu LEGEA AVOCAŢILOR­­din 28 Decembrie 1931 şi cu modificările din 6 Aprilie 1932 şi 2 Aprilie 1936 şi cu REGULAMENTUL PENSIILOR AVOCAŢILOR din 10 Decembrie 1936 şi TABLOUL ONORARIILOR MINIMALE din 10 Decembrie 1936 Editura ALCALAY Preţul 100 lei Se găseşte de vânzare la toate librăriile Consiliul inspectorilor culturali la fundaţia „Principele Carol“ Miercuri dim. s-a ţinut la Fundaţia culturală regală „Principele Carol“, consiliul general al inspectorilor cul­turali ai fundaţiei, sub preşidenţia d-lui prof. Dim. Gusti, dir. g-ral Consiliul a discutat activitatea de Viitor a echipelor studenţeşti ce vor fi trimise de către Fundaţie să ac­tiveze în comunele din întreaga ţară. D. prof. Gusti a făcut o expunere a­­supra activităţii pe care echipele sunt chemate a o depune anul acesta. Nu­mărul echipelor cifrate va fi de 60, iar cele voluntare vor fi în număr de 30. Cu acest prilej d. prof. Gusti a dat directive ce urmează a fi reali­zate pe teren, sub directă suprave­ghere şi răspundere a domnilor ins­pectori culturali de la fundaţie. S-au ales comunele unde vor fi trimise să activeze echipele, care vor fi sporite după toate probabilităţile cu nouă echipe voluntare, pentru care se află solicitări adresate fundaţiei. Anul acesta, echipele vor avea o conducere specială, dat fiind că pe lângă toate echipele se vor afla ab­solvenţii şcoalei de ech­iiperi de la Stă­­neşti jud. Muscel, şcoală ce a fost creată de­­ prof. Guşti şi condusă de d-nii H. H. Stahl şi Oct. Namţu. Activitatea echipelor studenţeşti va începe la 1 Iulie şi se va termina la 30 Septembrie. Tinerimea artistică scuturat ca prin minune de melanco­lia trecutului şi se iau din nou la în­trecere cu ei înşişi. Este stimulentul binefăcător pe care şi-l dau generaţiile una alteia, este secretul însuşi al vieţii creatoare. Nu ştiu câţi vor fi cunoscând rolul important pe care l-a jucat Tinerimea Artistică, în desvoltarea culturală a ţa­rei noastre. Pe la anul 1900, când de abia mijiau zorile artei noastre mo­derne, societatea aceasta a luat fiinţă din entuziasmul unui grup de artişti ti­neri, de abia întorşi de la studii, şi ea a fost acela care a făcut educaţia artis­tică atâtor generaţii, întreţinând in pu­blic interesul pentru artele plastice. Şi tot ea a fost aceea care a creat atmos­fera favorabilă unde s’au desvoltat şi manifestat mai târziu, artişti ca Lu­­chian, Paciurea, Hârlescu, Strâmbu, etc. ca să nu vorbim decât de cei câţiva mari dispăruţi. Tinerimea, a avut însă şi marele merit de-a ţine strânşi în jurul ei atâţi artişti rea că s’au oprit în evoluţia lor, s’au­ de seamă, ai noştri, aproape patru­zeci Intrând în al treizeci şi şaptelea an al existenţii sale, această societate de artă românească, de sub patronajul M. S. Regina Maria, se poate spune că in­teresează tot atât de mult astăzi, ca şi acum patruzeci de ani, când vernisa­­giile sale, care se inaugurau la pano­rama din Calea Griviţei, erau adevă­rate zile de sărbătoare pentru iubitorii de artă. Conducătorii societăţii, n’au uitat — desigur — că prin însăşi firma ei, Ti­nerimea artistică trebue să rămână me­reu tânără, şi an cu an, ei au reuşit să atragă de partea lor, pe cele mai re­prezentative talente ale generaţiilor noi. De aceea — poate — după aproape patru decenii, expoziţia din sălile „Fun­daţiei Dalles“ se desfăşoară într’o at­mosferă de adevărată tinereţe. Este, fără îndoială în această manifestare un semn al vitalităţii noastre spirituale, şi mai ales un sentiment de echilibru. Chiar acei artişti, cari la un moment dat arătau semne de oboseală, şi pă de ani, într’o atmosferă de rară şi bună camaraderie Fără a avea alt program artistic decât pe acela de-a îmbrăţişa întreaga noas­tră mişcare plastică, indiferent de cu­rente, ea a ştiut totuşi să selecţioneze cu o siguranţă rară, aşa că prin alege­rile făcute a grupat în jurul său nu­mai artişti autentici întâlneşti la Tine­rimea Artistică bătrâni şi tineri, apro­piaţi sau cu totul îndepărtaţi prin ceia ce fac. Nciunuia însă nu-i poţi contesta ca­litatea de artist. Romantici-fantezişti, impresionişti, expresionişti sau realişti, fiecare dintre ei aduce un aport perso­nal, fiecare îşi pledează cu talent pro­cesul. Câţi n’au crezut, ameţiţi de curentele quasi-moderniste, că rolul Tinerimii Ar­tistice s’a şters, că vieaţa ei s’a sfârşit Era pe vremea când pe edificiul mira­culos al artei se agitau pe rând flamu­­rele dadaismului, futurismului, cubismu­lui ori suprarealismului Era pe vremea când Marinetti striga din toate pute­rile lui, să se dea foc tuturor muzeelor. Cum însă o lege supremă face ca chiar din dezechilibru să nască echili­brul, tot așa astăzi, de-acolo, de unde odinioară pornise panica unei complete dezorientări, ne vin adieri binefăcătoare de linişte şi cuminţenie. Marinetti a tăcut, iar maeştrii de vă­dită autoritate, ne sfătuesc la o întoar­cere spre desen şi compunere armonică, la o întoarcere spre natură. Profeţii revoluţionari şi-au abandonat doctrinele ca pe nişte haine demodate, şi în chiar eforturile lor oneste de as­tăzi, vezi fără să vrei un semn al por­căinţii. . Linia pură, creatoare de forme, şi cu­loarea sinceră, care dă vieaţă acestora, elemente trivializate nu atât de revolu­ţionarii improvizaţi cât mai ale de imi­­tatorii lor, sunt din nou puncte de bază in vieaţa plastică. Şi nu ştiu dacă astăzi, rolul Tinerimii Artistice această navă spirituală, bă­tută de multe vânturi rele, nu apare mai luminos ca oricând, în mişcarea noastră artistică. Activitatea sa rodnică, desfăşurată de alungul anilor, dar mai ales consec­ventă atitudinii sale hotărîte, o desem­nează a fi astăzi, când furtuna a tre­cut și zările se luminează, un îndrep­tar al plasticei noastre contemporana GEORGE NIC­UTA Ce s’a spus de-a lungul veacurilor despre pictura lui Giotto Marea expoziţie G­iotto dela Florenţa a reactualizat opera marelui pictor. Este cu deosebire interesant repertoriul cri­tic publicat de comiteul expoziţiei con­ţinând părţi din părerile celor mai i­­luştrii scriitori, artişti ori critici de artă ai lumii, dealungul timpurilor. Astfel în Purgatoriu, Cântul XI. Dante zice : „Cienabue se credea cu pictura sa, stăpân şi iată că renumele său pă­leşte în faţa acelui al lui Giotto pe care îl slăvesc astăzi toţi“. Petrarca dăruind prin testament lui Francesco da Carrara o Madonnă, îi scrie : „Opus jocti pictor egregii, quae mihi est ab amico meo, Michele Vannis de Floren­­tia, missa est“. Boccacio în Decamero­nul VI-5, scrie : „El (Giotto) avea o imaginaţie aşa de vie pentru a prinde raporturile lucrurilor, pentru a reda cele mai mici nuanţe ale lor încât ope­rele lui aveau putere de iluzie şi luai drept natură ceea ce nu era decât imi­taţie atât de pline de adevăr şi de e­­nergie era pensula lui. El este acela care a reînviat pictura din starea de lâncezeală în care o lăsaseră pictori fără gust şi fără talent, mai doritori să încânte ochiul ignoranţilor şi să câştige bani decât să placă celor ce înţeleg şi să ajungă la glorie. Astfel el este pri­vit, drept, ca una din luminile gloriei florentine.“ Urmează apoi opiniile elogioase ale unui : Cennino Cennini, Fillippo Villa­nó, Antonio Pucci, Lorenzo Ghiberti, Angiolo Poliziano, Benedetto Vaschi, Caleridge, Hegel, John Ruskin, Samuel Butler, Van Gogh, Berenson, Gabriele d’Annunzie, etc. Poezia lui Al. T Stamatiad D. Dem. Bassarabeanu tipăreşte un scurt studiu închinat poeziei lui Al. T. Stamatiad în care defineşte poe­zia consacrată a autorului „Trâmbiţelor de aur“. Strâjereşti Comandamentul Falangei de stră­­jeri ştiind că Sf. Sărbători ale în­vierii sunt pentru străjeri tot atâtea fericite prilejuri de calde înfăptuiri creştine, doreşte Comandanţilor şi străjerilor de­ pe întreg cuprinsul Ţării, spor la lucrul lor de fiecare clipă pentru ridicarea neamului, în spiritul sfintei devize „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege“. Le vi­rează tuturora „Sănătate“, întâmpi­­nându-i cu creştinescul „CRISTOS A ÎNVIAT“.

Next