Curentul, septembrie 1937 (Anul 10, nr. 3443-3472)
1937-09-01 / nr. 3443
■ 2 (12 pagini) RADIO ffîavfi 31 august 1933 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 8.23 kHz. ORA DIMINEȚII (6.30—7.30) 6.30 . Deschiderea emisiunii : — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (discuri) : selecțiuni din „Liliacul” de J. Strauss (ord. Marek Weber); Balet din de Messager (orch. simf. dirij. de Bervily). Sfaturi gospodărești și medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri): intermezzo din „Ielele” de Puccini (orc. operei Scala, dirij. de Carlo Sabarno); Viața în Prater de Translateur și Bea frate, bea... de Bendix (orch. Marek Weber) ; „Țări și cântece” potpuriu (voce: Marcel Wittrisch, corul și orchestra operei de Stat din Berlin, dirij. de Bund-Telef.) ; „Inimă sfâșiată” de Gillet (orch. Marek Weber); Dansul spaimei și Dansul ritual al locului din „Dragostea vrăjitoare” de De Falla (pian. Arthur Rubinstein), 14.10 : Radio jurnal . Ora. Mersul vremii. Știri interne și externe. 14.25 : Muzică ușoară (discuri) : Potpuriu de valsuri de Lehar, aranj. de Robrecht (orc. Hans Bund-Telef.); Foxtrot de Gordon și Foxtrot de Harburg.(H.M.V.); Foxtrot din filmul „Blonda Carmen” de Grothe și Tango de Mohr.(Cristal-Misch.); Frumosul roșmarin și Durerea dragostei de Kreisler (vioară : Boulanger-Telef.); Eu cu dorul... tu cu dorul vals și Inimile noastre le-am unitmarș-foxtrot de Villnov (voce: P. Alexandru-Cristal-Mischonzniky). 15.00 : Ultimele știri. 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Concert de după amiază orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga : Suită spaniolă de Albenitz ; Florile iubirii, vals de concert de Rust ; Romanță în fa major, pentru vioară și orchestră, de Beethoven (solist: I. Koganoff); Potpuriu de Urbach pe melodii de Grieg; Vals lent de Repper; Ruskaia și Trepak (dansuri rusești) de Rubinstein; Dansuri populare românești de Bartók. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6,30—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (discuri): Joc de polo, de Fetras și Cortegiul de nuntă al marionetelor de Ratke; Hora lui Timușca și Sârba pompierilor (Orch. Gr. Dinicu); Băluța (Orch. Ioniță Bădiță). — Sfaturi gospodărești și medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara: Uvertură la opera „Zampa“ de Herold; Scene pitorești, de Massenet; Dunărea albastră, vals de Joh. Strauss; Muzică din baletul: „Zâna păpușilor“ de Bayer, 14.10. Radio jurnal: Ora. Mersul vremjii. Bursan ;Știri Interne și externe. 14.25. Continuarea concertului: Arabescă No. II de Debussy; Idilă, de Ștefănescu-Nottara; Bagatelă de Scărlătescu-Rogalski; Serenadă de Widor; Dans slav No. IV în fa major, de Dvorak; In curtea găinilor de Bortkiewicz; Dansul puișorilor în găoace, de Mussorgsky. 15.00: Ultimele știri 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distractivă și variată (discuri): Paso doble de Mohr și Foxtrot de Cowlor; In vârtejul valsului de Lincke.Telef.); Două cântece populare franceze armonizate de Germaine Weill (voce: Gatineau, Pregnon și Yves Le Marchand); Slowfox de Jones (Jazzul James Kok- Gram.); O noapte la Veneția de Jos. UNIVERSITATEA RADIO 20.15 : O nouă Deltă, de Emanoil Bucuța. RADIO ROMANIA 20.35-21.10 . Concert de muzică românească (discuri); Sârba din muzicuța (exec. Traian Naidin.-H.M.V.); La Tismana într'o grădină-cântec popular (voce : P. Alexandru-Cristal-Misch.); De trei zile beau și beau de Alexe (voce: Silvian Florin.-H.M.V.); Săraca inimă bună-doină voce : Luță Ioviță-tânărul) și învârtită cu strigări (orc. Monea Gheorghe.-Cristal-Misch.); Căsuța noastră de Popescu-Peppu (voce : Dorel Livianu.-H.M.V.); Mândro din poiană, de Dendrino (orc. Sandu Marcu.-O.); Doina din nai și Ce frumoasă este viața (nai : Fănică Luca;H.M.V.).. RADIO BUCUREȘTI 2035 . Muzică de Grieg: Constantin Silvestri (pian): Piese lirice: a) Zile trecute; b) Gade; c) Iluzii Arii populare; Fluturele; Călătorul singuratic ; La leagăn ; Zi de nuntă la Trohlhaugen. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREȘTI 21.10 . Duete vocale, D-rele Georgeta Niculescu și Constanța Hameiu: Cesar Franck: a) îngerul păzitor ; b) Domnișoarele din Lormont ; Un suflet care te iubește de Charles Gounod ; Primăvara de Schubert-Romberg; Adu-ți aminte iubito ! de Sigmund Romberg. 21.30. Concert simfonic de muzică modernă (discuri): Jupiter din suita „Planetele” de Holst (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Ma mere l’oye de Ravel (orch. concertelor Colonne, dirij. de Gabriel Pierné); Capricii pentru pian și orchestră de Stravinsky (pian. Igor Stravinsky,orch. Straram, dirij. de Straram); „Sărbătoare”, Nocturna No. 2 de Claude Debussy (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky); Sărbătoare la Sevilla de Albeniz-Stokowsky (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky). Foc de artificii de Stravinsky (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleibern). 22.45 : Concert de noapte al Orchestrei Christache Stănescu, transmis de la restaurantul „Mircea”. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză. 23.35 : Ultimile știri. Strauss (voce: Koloman Pataky,O.); Două foxtroturi; Te-am văzut dansând baston de Cireșanu (voce: P. Alexandru ; Sârba din Brădet și Hora românească (orch. Ioniță Bădiță); Uvertura copiilor de Quiler (orc. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Muzică de balet din „Nimicuri“ de Mozart UNIVERSITATEA RADIO 2025 . Actualități italiene de prof. Alexandru Marcu. 20 45: Trio havaian Stasi Tombulis: (Stasi Tombulis-chitara havaiană, N. Mezei-chitară acompaniament, și Ionel Țapu-baterie): Dă-mi mâna ta, tango de M. Constantinescu: Două berze intr’un picior-slowfox de Dendrino; Inimă pribeagă-melodie de Robert Stolz; Vals vienez aranj. de Stasi Tombulis; Guada-slowfox de Stasi Tombulis; Fox hawaian de Stasi Tombulis. 2110. Nicolaie Secăreanu-canto: Șase cântece religioase de Beethoven pe versuri de Gellert: I-a audiție: a) Rugăciune; b). Iubirea aproapelui; c) Puterea dumnezeiască și Providența; d) Despre moarte; e) Pocăința; f) Slăvirea Domnului în natură. ORA DE SOLIȘTI 21.35. Concert de violoncel. Prințul Muhiddin Haidar (Directorul Inst. muzical din Babadag : Șapte variațiuni de Beethoven pe o temă de Mozart, Adagio și Allegro de Boccherini; Tarantello de Popper. 22.10: D-na Aida Helta (canto): Pe aripele cântecului de Mendelssohn; Te iubesc de Grieg; Ave Maria de Paschill; Cine n’are dor... de Paschill. 22.30: Sport. Radio jurnal. 22.45: Concert de noapte transmis de la Terasa Cercului Militar. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24 Septembrie 4933 Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale Comunicat In legătură cu cele publicate în ultimul timp în presă, ministerul ține să constate cele ce urmează : D-l N. D. Chirculescu face parte din adunarea generală a Asigurărilor sociale, ca fost ministru al muncii în temeiul art. 81 din legea de unificare a asigurărilor sociale, iar ca membru al consiliului Casei centrale pe baza decretului regal nr. 162, numit în calitate de specialist al asigurărilor sociale, potrivit art. 85 al legii, și nu ca reprezentant al funcționarilor particulari. Calitatea de președinte al consiliului i s’a atribuit pe baza votului nominal dat de membrii consiliului în ședința de constituire. Numirile de funcționari nu se fac de președintele consiliului de administrație, ci numai de către ministrul muncii, la propunerea Caselor de asigurări, cu avizul comisiunei de numiri și înaintări, și în limita posturilor prevăzute în buget. Pentru o mai bună selecționare, ministerul, a instituit în ultimul timp, și examene atât pentru funcțiunile de directori și contabili, cât și pentru funcțiafață de cele publicate în ziare, consiliul de administrație al Casei centrale a asigurărilor sociale, întrunit în ședința dela 25 August a. c., sub președinția d-lui ing. Penescu- Kertsch, constată că este pe de întregul neîntemeiată campania dusă de acel ziar, la adresa d-lui N. D. Chirculescu, președinte al consiliului Casei centrale. Cu acest prilej consiliul manifestă în unanimitate desăvârșiturile de șef de birou, subșef și impiegați. Lucrările de construcții ale instituțiunilor de asigurări sociale, potrivit legii contabilității publice și regulamentului special de contabilitate al acestei instituții, se atribue numai pe bază de licitații publice. La aceste licitații a participat și d-l Gh. N. Chirculescu, în calitatea ce o are de inginer constructor și antreprenor, iar nu în calitate de chimist, după cum s’a afirmat. D-nele Manolescu și Cerban, fiicele d-lui N. D. Chirculescu, nu fac parte din corpul funcționarilor asigurărilor sociale, ci din acel al ministerului muncii, plătite din bugetul Statului, și nu din acel al asigurărilor sociale. Administrarea asigurărilor sociale se desfășoară sub controlul permanent al ministerului muncii, a organelor superioare de control, prevăzute de lege și a adunării generale. Privitor la modul de conducere al Casei centrale a asigurărilor sociale, ministerul ține și cu acest prilej să reînoiască bunele aprecieri, ce s’au făcut în toate împrejurările. încredere în persoana președintelui său, declarându-se solidar cu dânsul, în tot ce privește îndeplinirea însăcinărilor sale, ca președinte al consiliului de administrație. Totodată consiliul mulțumește d-lui N. D. Chirculescu, fost ministru al muncii, pentru interesul deosebit ce întotdeauna d-sa a purtat asigurărilor sociale, cum și pentru marile servicii aduse instituții. 4589 Consiliul de administrație al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale CURENTUL Citiți în fiecare zi: MICA PUBLICITATE Miercuri 1 Septembrie_1_937_ CaKH&tul &lÍ;L O frumoasă serbare românească la Universitatea din Grenoble Poezia și folklorul românesc au cucerit o admirație nețărmurită GRENOBLE, 26 AUGUST. — Ținând făgăduiala făcută mai dăunăzi, cu prilejul recepției de onoare de la primăria orașului, Grupul studenților români înscriși la cursurile de vară ale Universității din Grenoble, a organizat aseară, în sala de festivități a Universității, o frumoasă serbare românească, a cărei reușită a depășit până și așteptările organizatorilor. Laurii izbândei, care au încununat într’o măreață apoteoză tricolorul românesc, se cuvin tuturor laolaltă și fiecăruia în parte. Nimeni, însă, nu i-a râvnit pentru sine. Tot ceea ce în țară s'ar fi putut numi ambiție personală, a dispărut aici ca prin farmec și străduințele tuturor s’au contopit într’un singur efort, pornit din imboldul unei legitime mândrii naționale. Un cuvânt aparte merită, totuși, d-ra Rodica Vasilescu, pentru munca, pentru gustul artistic și pentru râvna cu care s’a ocupat de unitatea și armonia programului — și d. Ion Vintilă, licențiat în limba franceză — inițiatorii, organizatorii și animatorii acestei serbări, pe care d. I. Vintilă a prezentat-o punct cu punct, în cuvinte de duh și în imagini plastice, brodate într’o expunere succintă, clară și de inefabilă poezie. Rândurile acestea sumare, lipsite de însuflețirea pe care aș fi dorit s’o aibă, vor aduce în țară un slab ecou al acestei frumoase serbări românești. Cititorii nu-și vor putea face decât o palidă idee despre această victorie spirituală românească, obținută peste hotare, pe arena unei vestite Universități în care și-au trimis solii 32 de națiuni din toate unghiurile planetei. Serbarea românească a fost pentru toți streinii o revelație. Oricât de sumar‘ ‘și‘bu‘s mijloacele de care s’a’putut dispune aici, geniul românesc a fost înfățișat streinilor în trăsăturile sale cele mai caracteristice așa cum apare în cântecele, in jocurile și in miturile noastre, oricât culmile de cristalină limpezime ale poeziei eminesciene, cu temelii atât de profunde în spiritualitatea românească. Mulți din cei peste 300 de studenți veniți din toate unghiurile lumii nici nu auziseră de numele țării noastre. Un australian de pildă știa ceva vag despre o țară frumoasă, situată la gurile Dunării, dar nu era sigur dacă Bucureștiul este capitala României sau România capitala Bucureștiului. Un altul, un american, al cărui nume n’am izbutit până acum să-l învăț cu toate străduințele mele, căci de câte ori se recomandă și-l înghite pe jumătate, iar jumătatea cealaltă o pronunță printre dinți, englezește, știa ceva mai mult. Pentru el România este o țară situată pe glob undeva, prin Balcani, faimoasă îndeosebi printr-o sondă uriașă de petrol, care arde de cinci ani în șir și nu se ostenește nimeni să o stingă și prin profesorul Iorga, care până mai acum doi ani scrisese două mii de cărți. Cunoștințele americanului nu merg decât până la această dată, deși se prea poate, mărturisește el, ca între timp profesorul Iorga să mai fi scris o mie de volume, iar sonda de la Moreni să se fi stins singură, de plictiseală. Desigur se mai găsesc alții cari ar putea lua cu folos lecții despre România, de la americanul de mai sus. Ei bine, toți aceștia au descoperit adevărata Românie, — până aci un continent necunoscut pentru ei, — la serbarea românească de aseară. Când se vor întoarce acasă, vor duce cu el icoana — de neuitat — a țării noastre așa cum au cunoscut-o nu din cifrele unui presupus Oficiu românesc de propagandă (cu nulă mare în inițială), ci din această modestă șezătoare românească, organizată cu atâta tinerească însuflețire de studențimea românească aflată în călătorie de studii în acest colț al Franței. Vine acum, după cele câteva considerații înșirate mai sus, în chip de introducere, partea cea mai ingrată a acestei dări de seamă: relatarea cronicărească a serbării însăși desfășurată într’o atmosferă de nedescris entuziasm. S’a deschis prin intonarea imnurilor naționale, francez și român, ascultate în picioare de întreaga asistență, alcătuită din studenți și studente și din cei mai de seamă cetățeni ai orașului, în frunte cu primul său cetățean d Gnrat. Am mai remarcat prezența d-lor: Lafourcade, profesor la Universitate și secretar general al comitetului de patronaj, cu doamna, Mazauric, directorul Băncii Franței, Jacoubet, profesor de literatură, Moyse, profesor de limbile slave, Bouveuil, Stăncescu, profesor la școala politechnică din Timișoara, etc., etc. într’o franțuzească de o rară cursivitate, d. Matei Cristescu, profesor de limba franceză la Sibiu, a ținut o însuflețită cuvântare, punând în adevărata ei lumină prietenia franco-română, întemeiată pe afinități de sânge și de spirit și cimentată de recunoștință pe care toți Românii o datoresc Franței, fără de sprijinul căreia nu s’ar fi putut înjgheba ca stat și n’ar fi putut realiza visul legănat de veacuri al unei Românii întregite. In cuvintele introductive pe care le-a rostit d. Ion Vintilă, care prezentat admirabil întreg programul, a arătat rostul acestei serbări organizate de grupul român, cu scopul de a reconstitui oarecum atmosfera patriei scumpe lăsate departe în urmă, înfățișând celor de față folklorul românesc, sub câteva din aspectele lui cele mai caracteristice, și prezentându-le, cât de sumar, pe cel mai mare poet român, Mihail Eminescu. Prezentarea aceasta a programului — text și ilustrații —, dacă în țară n’ar fi avut niciun rost, aici era absolut necesară. „Din clipa aceasta, doamnelor și domnilor, — a spus speakerul printre altele — vă găsiți — (cu ajutorul închipuirii, bineînțeles) — la 2000 de km. depărtare de aici, spre răsărit, într’o țară a cărei vlagă se leagă de grinda Carpaților, ai cărei codri verzi și ale cărei câmpii mănoase, încinse la miazăzi cu brâul Dunării albastre, alcătuesc nesecate comori de frumusețe. In țara aceasta îndepărtată, în frumoasa noastră Românie, pururi alături de celelalte surori latine prin tendințele sale spirituale, tradiția este regină, iar progresul, cuceritorul, bine primit.. In cuvinte puține și bine drămuite dă apoi lămuririle necesare pentru înțelegerea cântecelor: Hai Lelițo ’n deal la vie și De-ar fi mândra ’n deal la cruce, pe care corul, sub priceputa conducere a studentului O. Bedigheetnii, le-a executat admirabil, cucerind nesfârșite ropote de aplauze Cu aceiași sobrietate a fost prezentată, în trăsăturile sale esențiale, viața și opera lui Eminescu, „primul român în care s’a produs în chip fericit fuziunea firească dintre sufletul daco-roman și cultura occidentală“. Ca o ilustrare a celor spuse despre poezia lui Eminescu, d-ra Maria Grecescu și d. Todicescu au citit, în tălmăcirea abatelui Louis Barral, poeziile: Și dacă ramuri bat în geam; Crăiasa din povești; Mai am un singur dor; La steaua; Se bate miezul nopții, Melancolie și Trecut-au anii. Ca ascultătorii să-și poată face o idee despre muzicalitatea limbii românești și armonia versului eminescian, ultima poezie a fost citită și în original. A venit apoi rândul jocurilor naționale terminate în aplauze de nedescris: Hora Unirii, Banul Mărăcine (jucat de d-ra Magda Neculce), Ana Logojana (jucat de d-rele Xenia Muște și Victoria Xersu), la pian fiind d. Petre Cancicov-Carol. A mai cântat Pe-al nostru steag și a ruginit frunza in vis și echipa de dansuri, intrând pe scenă, a purces să joace o sârbă turbată, cu chiote și strigături, bătută voinicește din călcâi, de-ai fi crezut, dimpreună cu d. Lafourcade, că ne mai având nevoie de scenă, s’au pornit Românii pe distrugere.... Finalul a fost un marș triumfal al tinereții veșnice, corul și întreaga asistență intonând într'un singur avânt, nemuritorul cântec studențesc „Gaudeamus igitur“. După serbare, au urmat felicitări și după felicitări șampanie autohtonă. La șampanie a luat cuvântul d. Paul Cocot, primarul orașului, care a felicitat călduros Grupul român pentru „serbarea fără pereche de frumoasă pe care a organizat-o în cinstea prieteniei franco-române‘‘ AUREL TITA Echipa de jocuri și cântece românești. CARTINOUI C. Râtnniceanu-Frassine : „L’unanîmite absolue d®S vouix, condition indispensable pour la révision des traités dans le cadre de la S. d. N.” Sub titlul de mai sus a apărut la Geneva, în franțuzește, un foarte interesant studiu antirevizionist, extras din Nr. 1 și 2 din anul curent al marei publicații „Revue de droit International”. Autorul arată, chiar de la început, că „respectul angajamentelor internaționale în general și al tratatelor de pace în particular, constitue condiția indispensabilă, piatra unghiulară, a tuturor relațiilor dintre state”. Apoi precizează că în virtutea articolului 19 al Pactului „Adunarea Societății Națiunilor nu dispune de dreptul exorbitant de a revizui tratatele. Ea are numai facultatea excepțională de a invita membrii să procedeze la o nouă examinare a tratatelor devenite inaplicabile". Făcând analiza articolului 19, susține că competența Adunării S. N. este restrânsă atât prin textul cât și prin contextul faimosului articol. Principala restrângere este necesitatea obținerii unanimității absolute. Cu alte cuvinte, pentru a se trimite invitația, este indispensabil votul tuturor membrilor Societății, inclusiv pe acela al părților interesate. Se combate astfel teza ungară, după care este suficientă majoritatea de voci sau cel mult o unanimitate specifică (sic), excluzând votul părților interesate. După ce respinge magistral argumentele revizioniste, ca nefondate, autorul analizează chestiunea din tot punctele de vedere: literal, log....... istoric și de doctrină. El condu la necesitatea unanimității abso., din: litera și spiritul pactului, caracterele esențiale ale S. N., principiile fundamentale ale dreptului internațional public, în vigoare, etc. Excelenta lucrare, de netăgăduită valoare științifică, dărâmă teza antirevizionistă în ceea ce privește aplicarea art. 19 al pactului S. N. Urmărind un plan sistematic, coordonând armonios numeroase și puternice argumente și bazându-se necontenit pe o scrupuloasă documentare, substanțialul studiu al d-lui Râmnicianu-Frassin aduce o foarte prețioasă contribuție atât doctrinei dreptului internațional public, cât și cauzei naționale. ^ CRONICA ȘAHULUI Apărarea cehă Olimpiada dela Stocholm Alb: Caitaldi — Italia. Negru: dr. Eune — Olanda. 1) d4, d5; 2) c4, c6; 3) cf3, cf6; 4) Cc3, dxc; 5) a4, Nf5; 6) 13, 16; 7) Nxc4, Nb4; 8) o-o, o-o, 9) De2, Ng4; 10) Tdl, Cbdz; 11) 14, De7; 12) Ca2, Na5; 13) b4, Nc7; 14) Na 3, e5; 15) d5, cxd; 16; Nxd, Cxd5; 17) Txd5, Cb6; 18) Ta5, Cc4; 19) Dc4, Nxa5; 20) Db3, Nb6; 21) Cxc3, Nxf3; 22) Cd5, Dg5; 23) Dxf3, Nd4; 24) Tdl, Tac8; 25) b5, Tc2; 26) N17, Dh6; 27) Dg4, Nxf2, 28) Rhl, Ta8; 29) Ng5, De6; 30) Ce7x, Rh8; 31) Cf5, Tac8; 32) Nh6, g6; 33) Dg5, Ndy; 34) Ng7x, Rg8; 35) Nf6, T2cz; 36) h4, Nc5; 37 Ch6x, Rf8; 38 Td5, N13; 39) Dxl3, Dxf6; 40) g3, Dfix și câștigă. Tânărul campion italian, Castaldi, arată că va deveni o forță, în lumea șahului. DIN LUMEA ȘAHULUI Muenchen. — într’un concurs al intercluburilor locale, clubul de șah „Muenchen“ a câștigat campionatul orașului. Bochum-Germania. — Cu ocazia jubileului de 35 ani, cercul de șah „Bochum“ a sărbătorit printr’un concurs, la care a participat câteva figuri cunoscute. H. Hermann, a cucerit primul loc cu 7 jum. puncte, urmat de Engels 6 jum., W. Lange 5 jum., L. Herman 5, G. Kieninger 5, J. Hermann 4, L. Josteit 4, W. Kuppe 4, G. Rogmann 3, W. Hain jum. punct. EUG. EDUARD Pentru pomenirea lui Timoteiu Cipariu La 3 Sept. a. c., se împlinesc 50 de ani dela moartea lui Timoteiu Cipariu, care, după cum se știe, s-a născut în com. Pănade, 7 km. pe Târnava Mică, în sus dela Blaj. Locuitorii comunei au hotărât ca, în cadrele „Astrei culturale”, să așeze, cu acest prilej, în biserica parohială, o placă comemorativă întru amintirea celui mai strălucit fiu, pe care la avut comuna. Solemnitatea desvelirii plăcii se va face în ziua de Duminică 5 Sept. Dimineața, la ora 9 jum., se va oficia în biserica parohială Sf. liturghie. Se va sluji apoi un parastas pentru odihna sufletului celui comemorat, după care va urma desvelirea plăcii și cuvântările. Cercul cultural „Astra” din com. Pănade, sub a cărui conducere se desfășoară întreaga solemnitate, a invitat pentru 5 Sept. toate instituțiile unde Timoteiu Cipariu a avut vreun rol: Mitropolia română unită Blaj și școlile din Blaj, Academia Română, „Astra”,liceul ,,Timoteiu Cipariu", Dumbrăveni, ș. a., invitând pe această cale pe toți acei cari vreau să arate, în acest fel, recunoștința lor față de „Părintele, filologiei române". Reviste Au apărut: „Păstorul ortodox”, revistă lunară a soc. „Frăția”,No. 8 August 1937, a clerului din eparhia Argeșului. „A. L. A. C. I ”, revistă lunară de studii și cercetări economice, No. 7-8, Iulie-August 1937, cu interesante articole, revista cărților, revista revistelor și buletinul Alaci ............................................... Școala română în Banatul Jugoslav Ce s’a realizat până în prezent D. Petre Ionescu, fost director general în ministerul cultelor, delegatul ministerului instrucției, consilier tehnic pe lângă Legația română din Belgrad, pentru punerea în aplicare a convenției școlare încheiată în 1933 între statul român și iugoslav, pentru reglementarea școlilor române din Banatul iugoslav și sârbe din Banatul român — s’a întors la 1 August 1937 la București ,după ce a stat la Belgrad 3 ani și 3 luni. In câteva rânduri ne-am ocupat cu chestiile școlare ale Românilor din Iugoslavia ?i putem arăta publicului român care e situația școlilor române la Românii din Banatul iugoslav. D. dr. Petre Ionescu ne-a comunicat următoarele: Delegat de d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucției cu asentimentul întregului guvern român, să pregătesc lucrările pentru punerea în aplicare a convenției școlare, am ajuns la 1 Mai 1934 la Belgrad. Am avut noroc, că la Belgard i. acel timp era ministru plenipotențiar un bun diplomat, om înțelegător și care a fost pătruns de însemnătatea școalei române pentru poporul nostru din Banatul iugoslav, care, 17 ani a fost lipsit de învățământ în limba maternă. Era d. Alex. Gurănescu. GREUTĂȚILE ÎNTÂMPINATE Terenul nu era pregătit pe acel timp pentru deschiderea școlilor românești pentru că aproape toate posturile de învățători din comunele românești erau ocupate de învățători sârbi și ruși, iar cei 16 învățători români aveau strict ordin de la inspectorii școlari să predea toate materiile în limba statului. La ajungerea mea acolo am întâlnit, chiar și rezistența elementelor românești, care ajunseseră să nu mai creadă în posibilitatea înființării de școli românești. Nici chiar preoțimea, în mare parte, nu se bucura de punerea în aplicare a convenției școlare și bisericești. Am întâmpinat mari greutăți din partea bisericei sârbe și mai ales din partea răposatului episcop din Vârșeț, Șeoya Satic, fost episcop la Timișoara. Am avut mari discuții, mă amenința cu interpelări în parlamentul sârb, pentru că ei nu vor putea tolera, ca învățătorii sârbi din comunele românești să părăsească posturile, am fost chiar amenințat cu opinia publică din orașele Vârșeț, Biserica albă și Panciova, care nu."Ottob era școli românești în acele ținuturi, dar l-am răspuns scurt, că dacă el ne provoacă la opinia publică a 3 orașe, eu am la spate opinia publică a 18 milioane de Români, cari cer ca frații lor din Banatul iugoslav si se bucure de drepturile garantate în tratatele de pace. După discuții aprinse și după ce i-am pus în vedere, că noi am fost largi față de biserica și școala sârbă din Banatul român, le-am dat toate posibilitățile să se organizeze și desvolte numai pe bază de reciprocitate, în speranța că frații noștri din Banatul iugoslav se vor bucura de aceleași drepturi și favoruri și după ce i-am pus în vedere că vom strânge și noi frânele față de instituțiile sârbești dela noi, episcopul și-a schimbat atitudinea, a văzut, că poporul român, ca minoritate, nu poate fi neglijat, avându-se în vedere și legăturile de prietenie dintre cele 2 state și pot afirma, că dela acest moment răposatul episcop m’a ajutat în activitatea mea. Trebue să fim cu mare recunoștință față de guvernul iugoslav, care, la intervențiile d-lui ministru Gurănescu, s’a arătat tot timpul binevoitor față de chestiile noastre. Mi-a dat mult de lucru adunarea datelor necesare pentru deschiderea școlilor, pentru că somația lega deschiderea școalelor de anumite formalități. Am învins și aceste greutăți cu concursul oamenilor de bine, între cari cei 3 protopopi ai bisericii ortodoxe române din Banat. APLICAREA CONVENȚIEI Tratativele au mers încet, pentru că lumea nu voia să înțeleagă, că punerea în aplicare a convenției școlare și bisericești avea să cimenteze și mai mult legăturile de prietenie dintre cele două state, apoi oamenii nu își dau silința să pătrundă în spiritul convenției. Terenul nu era destul de pregătit. Când m’am prezentat ministrului instrucției sârb, Șumenkovici, mi-a declarat: „Voiu numi la toate școlile din comunele românești învățători, cari să știe românește și când i-am reflectat, că va avea să numească învățători români, necunoscând textul convenției, s’a ridicat și mi-a spus că vom ținea o conferință cu directorii din minister Au urmat nesfârșite conferințe, in cari mi se punea în vedere, că convenția va fi pusă în aplicare. Am ajuns la 1 Sept. 1937 fără să fi făcut ceva în privința școlilor primare. DESCHIDEREA UNUi LICEU ROMÂN Paralel cu activitatea mea pentru deschiderea școlilor primare, am început acțiunea pentru deschiderea unui liceu român, deși aceasta nu se prevedea în convenția școlară. Având la direcția învățământului secundar din ministerul de instrucție pe d. Baladcici, om de înțelegere și binevoitor, mi-a succes, pe bază de reciprocitate, că la 1 Sept. 1934 să deschid cl. I paralelă română la liceul de stat sârb din Vârșeț. Deschiderea primei clase liceeale române a fost o adevărată zi de sărbătoare pentru poporul nostru. S’au prezentat la examenul de admitere 77 copii români, din toate comunele. Am deschis cl. I liceală cu 53 elevi și eleve, clasa fiind mixtă. Ca să venim în ajutorul elevilor săraci, am scris eu un articol „Pentru copiii noștri”, care s’a publicat în Nădejdea din Vârșeț, în care am cerut, ca toată suflarea românească să contribue cu obolul său. Rezultatul a fost uimitor, am învins greutățile începutului. Am mers an de an înainte și acum la 1 Sept. 1937 se va deschide cl. IV liceală și vom avea aproape 200 de copii români. In aceste clase toate materiile sunt predate în limba română, afară de studiile naționale. Am avut satisfacția, că într’un timp cl. II română a fost cea mai bună între 22 clase ale liceului de stat. INTERNATELE Pentru adăpostirea elevilor am deschis în anul școlar 1935-36 un internat de băeți, unde în anul școlar trecut au fost adăpostiți 100 elevi, iar în anul școlar 1936-37 am deschis un internat de fete, unde am avut 54 eleve. Internatele române sunt adevărate cetăți românești pentru creșterea tineretului nostru. O SECTIE ROMANEASCA LA ȘCOALA NORMALA DIN VÂRȘEȚ In conformitate cu convenția școlară mi-a succes să înființez o secție românească la școala normală de stat, unde elevilor români li se predau în limba română religia, didactica, metodica, limba și literatura română, cântarea și exercițiile practice. Elevii români, eșiți din această școală vor cunoaște limba sârbă și română și vor fi bune elemente pentru școlile noastre de acolo. ȘCOALA PRIMARA SĂ trec la școala primară. După multe tratative, abea la 29 ianuarie 1935 mi-a succes să storc o decizie ministerială dela ministrul instruc BELGRAD, 29. (Rador). — Agenția Avala transmite un comunicat spunând între altele . De câtva timp s’a constatat că în țară se răspândeau broșuri ilegale, în care unele fapte ale vieții politice erau prezentate într’un chip fals și tendențios. S’a descoperit cu regret că oiței Ciric, prin care se pune în aplicare din aceste publicațiuni provocare_ convenția școlară, toate școlile românești de la școlile de stat, se decretează școli independente românești cu director, scaun școlar român și cu buget separat. Ghiața s’a spart. De aci încolo calea era deschisă, ca să pot duce la bun sfârșit organizarea școalei române în Banatul iugoslav. Decizia ministerială a stârnit o bucurie generală la poporul nostru. Toți românii, cetățenii iugoslavi, cu diploma de învățător câștigată în românia, au fost primiți la școlile românești, pentru că prin convenția școlară s’au recunoscut diplomele câștigate în România. La 25 Mai 1935 am adus din România 18 învățători, cetățeni români, iar la 23 Nov. 1935 am dus 29 învățători, cetățeni români, cari toți au fost numiți învățători contractuali pentru școlile românești. Avem azi 80 învățători, cari predau toate materiile, afară de cele naționale,, în limba română. Fiind comunele noastre din Banatul iugoslav în cea mai mare parte comune mari, cu populație curat românească, avem mai mulți învățători, așa în V Mihai, unde nu aveam învățători români avem azi 7 învățători români, în Patrvaselo 6, în Rodina, în Satul nou 6, în Torace 8 învățători, toți cetățeni români. în toate comunele noastre se joacă: piese de teatru, sunt șezători, serbări școlare, câmpiile răsună de cântece românești. D. ministru Angelescu e părintele școalei române din Banatul iugoslav, iar meritul că Dumnezeu mi-a ajutat să fac ce am făcut este al marelui meu protector și sprijinitor, d. Alex. Gurănescu, ministru plenipotențiar. Să sperăm, că instituțiile românești vor înflori având reprezentant la Belgrad pe d. ministru Victor Cădere, un mare diplomat, care și până acum a dat multe semne de dragoste pentru soarta poporului român și instituțiilor românești. Mai rămâne ca d. ministru Angelescu să curețe buruenile și să recheme în țară pe cei nemernici, cari s’au dovedit a fi nevrednici de a mai reprezenta țara românească în străinătate. D. ministru dr. Angelescu cunoaște neghina“, .1- Broșuri ilegale erau răspândite în Iugoslavia neau din tipografia mănăstirii Sremski Harlovtsi. S-a constatat că unii eelesiaști participau la această activitate dăunătoare intereselor statului și bisericii. Directorul tipografiei a fost arestat împreună cu alte câteva persoane care au colaborat la această acțiune. Situația medicilor școlari In conformitate cu art. 556 din legea sanitară, medicii școlari care la 31 Decembrie 1930, au avut o vechime de 3 ani de serviciu și care au făcut cursurile de igienă școlară la unul din institutele de igienă și sănătate publică, sunt numiți definitivi. Prin data pe care o previzează acest articol, — 31 Dec. 1930, — s’a pus capăt definitivării medicilor școlari în posturile lor, rămânând ca aceste posturi importante, atât din punct de vedere pedagogic cât și din punct de vedere sanitar, să fie la discreția clientelei politice. Medicii școlari se adresează respectuos d-lui ministru al educației naționale, cunoscător perfect al problemelor didactice și sanitare ale școalelor, rugându-i să dispună definitivarea în locul ce ocupă, a medicilor școlari care au servit 3 ani la catedră și care au absolvit cursurile de igienă școlară la un institut de igienă, numai astfel putându-se crea o categorie de adevărați medici-profesori, în învățământul secundar. Copil dispărut Șoferul Cristea Trandafir, din stt Grigore Pleșoianu 72, a adus la cunoștința autorităților că, fiul său Valentin, în vârstă de 4 ani, a dispărut de acasă, de două zile. Deoarece copilașul nu poate vorbi, s-a dat circulară către toate comisariatele din capitală, pentru intensificarea cercetărilor și aflarea copilului,