Curentul, decembrie 1937 (Anul 10, nr. 3534-3561)

1937-12-01 / nr. 3534

IX—CURENTUL RENUMITELE PEPINIERE DR. ALFRED AMBROSI-Mediaş oferă VIŢE ALTOITE de calitate superioară din cele mai nobile varietăţi pe portul sp­ial BERL-KOBER­T BB. Comenzile se primesc şi la filiala noastră din Bucureşti, Calea Victoriei 122. Tel. 4­ 96.56 Gravă nenorocire in corn. Băneşti-Prahova CAMPINA, 28. — In comuna Băneşti s’a întâmplat o groaznică nenorocire. Femeia Zoia Grigore Apostol voind să spele nişte pantaloni, i-a pus într’o copaie şi peste ei a tur­nat un litru de benzină şi apoi o cantitate de apă fiartă. Aburii a­­m­estecafi cu gaze de benzină au hiâfr contact cu focul dela sobă şi astfeL întreaga odaie a fost cuprin­să­­­­e flăcări. La ţipetele femeiei a intervenit soţul, asvârlind imediat o pătură peste copaie, înăbuşind focul. Femeia s’a ales cu arsuri grave pe jumătatea superioară a corpului şi pe ambele picioare, iar soţul are mâna dreaptă şi amândouă picioa­rele rănite. Cei doi soţi au fost internaţi în spitalul din localitate. Sunt puţi­ne speranţe că femeia va scăpa cu viaţă. Cercurile culturale din Buzău BUZĂU. — Revizoratul şcolar, sediul în comuna Joseni, preşedinte a fixat următoarele centre ale cercu-Tă­ rilor culturale, cari vor începe sa funcţioneze în ziua de 28 Noembrie: Orcul cultural Serdinescu Alex., cu sediul la Buzău, preşedinte Gh. Mihăi­lă, secretar E. Nicolau. Orcul cultural „Titu Maiorescu“ cu sediul la Buzău, preşedinte Dumi­tru Contescu, secretar Ion Dobrescu. Cercul cultural „Luţa Dumitrescu“ cu sediul la Buzău, pentru grădini de copiii, preşedintă Marieta Pavelescu. Cercul cultural Mizil, preşedinte Siroica, secretar D. Dumitrescu. Orcul cultural „Vasile Alexandri" cu sediul la Soreşti, preşedinte Alecu Ioniţă, secretar Mihai Petrescu. Cercul cultural „Mihail Eminescu“ cu sediul la Potoceni, preşedinte Teo­dor Niculai, secretar P. Bălănescu. Orcul cultural „Ion Creangă“ cu sediul în comuna Găvăneşti, preşe­dinte Ion Ion, secretar Niculai Beilic. Orcul cultural „Glodeanurile“ cu sediul în comuna Glodeanurile, pre­şedinte Sâmpetru Ion, secretar Dăs­­călescu. Orcul cultural „I. Ciocaneli“ cu sediul în comuna Bădăni-Miluiţi, pre­şedinte Popescu Florica, secretar Du­mitru Radu. Orcul cultural „Spiru Haret“ cu sediul în comuna Săpoca, preşedinte Gheorghe Constantin, secretar Costa­­che Trandafir. Orcul cultural „Vintilă Vodă“ cu sediul în comuna Mănăstirea, preşe­dinte Ion Lungu, secretar P. Rându­nică. Orcul cultural „Constantinescu-Be­­ceni“ cu sediul în comuna Cărpiniş­­tea, preşedinte Untea Ion, secretar Voicu. Cercul cultural „Lopătari“ cu se­diul In comuna Lopătari, preşedinte C. Văduva, secretar Grecu. Orcul cultural „Plopeasa“ cu se­diul In comuna Merei, preşedinte Traian Olaru, secretar Marin Dobre. Orcul cultural „Ionescu Nae“ cu Ioian Anton, secretar Nicolae Va­sile. Cercul cultural „Anton Pann“ cu sediul în comuna Beceni, preşedinte Vasile Oncescu, secretar Popa Nico­lae. Cercul cultural „Odăile“ cu sediul in comuna Bozioru, preşedinte I. Lupu, secretar N. Diaconescu. Cercul cultural „Bălăneşti“ cu se­diul în comuna Bălăneşti, preşedinte D. Pietraru, secretar D. Gănescu. Cercul cultural „Pârscovul“ cu se­diul în comuna Robeşti, preşedinte Gh. Bucur, secretar Ungureanu. Cercul cultural „Unguriu“, preşe­dinte Ungureanu, secretar Marinescu Taţârligu. Cercul cultural „Principele Nico­lae“ cu sediul în comuna Pănătău, preşedinte Gh. Bărbulescu, secretar C. Rădulescu. Cercul cultural „Regele Ferdinand“ cu sediul în comuna Păltineni, preşe­dinte Dumitru Jugănaru, secretar Câmpeanu. Cercul cultural „Siriul“ cu sediul în comuna Broasca, preşedinte Al. Dumitrescu, secretar Ştefan Dumi­trescu. Cercul cultural „Pătârlagele“, pre­şedinte Dumitru Lemnaru, secretar Nestorescu. Cercul cultural „General Dragalina“ cu sediul în comuna Cislău, preşedin­te Moldoveanu, secretar Gh. Apostol. Cercul cultural „Chiojdul“, preşe­dinte Gh. Frânculescu, secretar Pâr­­loc. Cercul cultural „Nişcovul“, preşe­dinte Dumitru Ţiţei, secretar Tudor Marin. Cercul cultural „Gh. Dumitraşcu“ cu sediul în comuna Năeni, preşedin­te I. Burducea, secretar I. Popescu. Cercul cultural „Teodor Iacob“ cu sediul în comuna Gura Vadului,­­pre­şedinte Ştefan Jugureanu, secretar Gh. Mărgăritescu. Cercul cultural „Pietroasele“ cu se­diul în comuna Ulmeşti, preşedinte Gh. Jalbă, secretar Crestează. Cercul cultural „Regina Maria“ cu sediul în comuna Merei, preşedinte Petre Duţa, secretar Stoica Hanganu. Cercul cultural „Gh. Lazăr“ cu se­diul în comuna Tăbăreşti, preşedinte Badea Lazăr, secretar Dumitru Apos­tol. Cercul cultural „Nicolae Bălcescu“ cu sediul la Costeşti, preşedinte D. Ionescu, secretar Al. Dec­ulescu. Cercul cultural „Regele Carol I“ cu sediul în comuna Smeeni, preşedinte Stan Alexandru, secretar I. Gomo­­escu. Cercul cultural „Baba Ara“, preşe­dinte Cezar Popescu, secretar Gheor­ghe Alexe. Cercul cultural „Pogoanele“, preşe­dinte Leonida Ionescu, secretar V. Taraş. Cercul cultural „Tisăul“ preşedinte P. Grigorescu, secretar C. Ioniţă. Recenziile şi lecţiile practice se vor face după următorul program: Noem­brie 1937 : rostul cercurilor culturale; Decembrie 1937 : Legea învăţământu­lui primar ; Ianuarie 1938 : Oameni aleşi români; Februarie 1938 : Oa­meni aleşi străini ; Martie 1938: Mij­loace de educare a tineretului la noi şi în alte părţi ; Aprilie 1938 : Cen­trele de învăţământ practic pentru săteni; Mai 1938 : Administrarea in­­terioară a şcolilor primare. Prima şedinţă a avut loc în ziua de 28 Noembrie, când fiecare preșe­dinte a vorbit despre rostul cercuri­lor culturale. CU HAPAG IN JURUL LUMII! Pornind In 23 Ianua­rie 1928 din Ville­­franche (Coasta de Argint)­ şi revenind în Iunie 1938 136 de zile superbe pe vaporul de lux „R­E­LIANCE" Preţul călătoriei inel, pro­gramat pe uscat începând de la Dollar! 1.900 Vedeţi patru conti­nente din părţile cele mai frumoase şi interesante şi Informaţii prin: HAIBORG-AMERIKA LINIE S. A. R. Creşti,­ Cal. Victoriei 84 t­elefon 3-62-42 JUDECĂTORIA CLUJ URBANA, SECŢIA C. F. No. 21384/1937 c. f. Citaţine prin publicaţie Judecătoria Cluj urbană, secţia c. f, aduce la cunoştinţă celor interesaţi că debitoarea Văd. lui Dan Ioan, dom. în Cluj repr. Dr. Octavian Boeriu av. Cluj, a cerut radierea menţiunei de asanare înscrisă în prot. c. f. No. 601, a comunei Cluj, încheierea No. 8629/ 1934 c. f. Pentru ascultarea părţilor, fixează termen pe ziua de 15 Decembrie 1937, ora 9 a. m„ invitându-le să se înfăţi­şeze în localul oficial al c. f. calea Re­gele Carol II, no. 2, parter camera no. 59, Cluj, la 13 Noembrie 1937. (ss) dr. Vasile Fărcaș, judecător Pentru conformitate. Indescifrabil O ft fi 6 £ 0 e ft* I e ft i Festivalul arcășesc dela studio­ul Teatrului National Arcașii au sărbătorit 20 de ani dela Unirea Bucovinei Cu prilejul a 20 de ani dela Unirea rului L Vidu. A urmat apoi un loc­ prin planul de activitate al instituția­ Bucovinei cu patria mumă, a avut loc. Duminică dim., în studioul Teatrului Naţional, un reuşit festival artistic, organizat de arcăşiile Bucovinei. Sărbătorirea a luat aspectul unei a­­devărate manifestaţiuni naţionale la al cărui succes au contribuit, alături de arcaşi, conducătorii şi tineretul din Capitală, încadrat în „Straja Ţării”. Au luat parte d-nii: Ion Nistor, mi­nistrul muncii şi sănătăţii, Sobonţiu, Dongorozi şi Crudu, directori din Straja Ţării, colonel Apăteanu, in­spector general în Straja Ţării, Enes­­cu-Bughea, şeful serviciului de presă, reprezentanţii tineretului polonez a­­flători în Bucureşti, precum şi toţi conducătorii instituţiei. Programul a fost deschis prin coru­rile: „Arcaşul lui Ştefan Vodă” şi „Răsunet din Ardeal” are compozito­rat şi variat program artistic com­pus din: „Pe-al nostru steag” şi „Frumoasă Bucovină” de Ciprian Po­­rumbescu, „Voinţa Neamului“ de I. Danielescu”, „Cătălina” de N. Oancea, „Doinitorii Români” de A. Popovici şi „Salut armatei române” de A. Za­­rulovici. Acest ales program artistic a fost executat de societăţile arcaşilor din vorniciile arcăşeşti ale satelor Ceahov şi Rosa, sub conducerea muzicală a d-lui Scraba, învăţător. Corul arcaşilor a fost compus din 70 persoane şi a impresionat adânc asistenţa prin ţinuta şi pregătirea lor desăvârşită. Prezenţa aracaşilor în Capitala ţării — arcăşiile constituind unităţi componente ale „Străjii Ţării” — este un simbol al legăturii sufle­teşti dintre toate ţinuturile, întărită in­ regale „Straja Ţării”. Ţărani şi ţărance chipeşe coborâte din Bucovina lui Vodă Ştefan cel Mare şi Sfânt, din plaiurile străbune ale Putnei, În­vestmântaţi în mândru şi românesc strain de mare sărbătoare, au cobo­rât cu sufletele gâlgâind de bucuria cea mare a sărbătoarei, în Capitala ţării întregite, să aducă svon de cre­dinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege. Neîntrecutul port al bucovineanului a strălucit pe scena celui mai mare tea­tru al ţării, ca o dovadă a puterii de afirmare şi creaţie a ţăranului român, chemat la viaţă nouă şi izbânditoare prin „Straja Ţării”. Unirea veşnică a Bucovinei cu pa­tria adevărată, a fost sărbătorită aşa cum tradiţia poporului nostru a pă­­stort in mare sărbătoare toate prăz­­nuirile naţionale ale neamului. Expoziţii Expoziţia de pictură, aquarele şi de­­semnuri a d-şoarei Elena Vavilyna, vi­zitate de numeroşi amatori, rămâne deschisă până la 30 Noembrie a. c., dată la care persoanele care au reţinut ta­blourile sunt rugate să treacă în sala „Dalles” să le ridice. „Româniţi“ Revista oficiului naţional de turism, apare în admirabile condiţiuni tehnice. Prin textul ales şi prin imaginile care îl împodobesc, ea îşi împlineşte cu priso­sinţă rolul unei cinstite şi temeinice propagande. Nostalgia cutărui frumos peisagiu admirat în reproducerile, atât de artistic făcute, care abundă în pagi­nile revistei Oficiului de turism, va ur­mări multă vreme pe cititorul din ţară sau de peste hotare, care nu-şi va găsi odihnă până nu va admira peisagiul vrăjit în realitate, prins în rama lui fi­rească între im colţ de cerc şi un picior de plain. Cărţi-Reviste „Buletinul săptămânii“ nr. 40. Din cu­prinsul acestui număr, amintim : După soluţionarea crizei ; Vecina noastră „Po­lonia“ ; Concertul filarmonic George E­nescu; Atârnă pacea de o minune? Ce crede Joseph Caillaux; Un muzeu al „Literaturii“; A început depresiunea în România. ★ Pandectele militare. Drept militar, aerian şi maritim. An. I. Nr. 7. Ideia liberă. Revistă săptămânală de doctrină şi polemică naţională. An. I. Nr. 8. Buletinul Băncii Naţionale a Româ­niei. Suplimente. Seria 13. 23 Noembrie 1937. Buletinul juridic din circumscripţia Curţii de Apel din Oradea. An. IV, Nr. 45. Soli. Foaie de cultură pentru săteni. An. III, Nr. 36. Răpciune. Libertatea economică, politică, socială. An. V, Nr. 22. Director : I. Gigurtu. Timocul. Revistă de luptă naţional­­culturală. An. IV, Nr. 7-8.­ ­ ” % V I D. ministru I. Nistor în mijlocul arcaşilor bucovineni Arta şi Tehnica Conferinţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi la Ateneul Român Duminică 28 Noembrie ora 9 seara a avut loc la Ateneul Român, confe­rinţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi, fost mi­nistru, despre „Arta şi Tehnica“. Conferenţiarul urmăreşte evoluţia ideilor care au fost la baza expoziţii­lor internaţionale din Franţa. Anali­­lizând spiritul lor ajunge la conclu­zia că ideia de bază o constitue Saint Simonismul. Expoziţia din 1855 expri­ma mistica industrială a veacului. Ea corespunde epocii când se creiază ma­rile reţele de căi ferate şi pe oceane aburul se substituie pânzelor. In ace­­laş timp se urmăreşte însă realizarea unei sinteze, a cărei expresie simbo­lică o constituie dirijarea în­ palatul industriei, a cantatei imperiale şi simfoniei triumfale de către Berlioz. Expoziţia din 1867 constitue ultima licărire a unui regim care era ros de puternice contradicţii. Să nu uităm că ea precede cu trei ani Sedanul, de­zastrul imperiului. Expoziţia din 1878 e simbolul Fran­ţei care se regăseşte pe sine însăşi. Ea este conservatoare şi naţională. Ea coincide cu centenarul morţii lui Vol­taire şi Rousseau. Expoziţia din anul 1889 este ex­poziţia popoarelor spre deosebire de cea din 1867, care a fost a regilor. 1900, început de veac cu care se încheie un al doilea mileniu din is­toria omenirii creştine, este marcat printr’o mare expoziţie internaţio­nală. Expune şi Germania Willhel­­miană în culmea triumfului ei; o dată însemnată o constituie vizita la Tuile­ries a celor 22.000 primari veniţi din toate colţurile Franţei la 22 Septem­brie. Conferenţiarul trece apoi la expo­ziţia din Paris din anul 1937. Artă şi tehnică în viaţa modernă. Ea reali­zează sinteza fericită pe care de la 1855 elita Franţei s’a străduit s’o înfăptuiască. Comisarul general al expoziţiei d. Edmond Labbé a spus că expoziţia „se va sili să arate că grija de artă în detaliile existenţei zilnice poate procura fiecăruia ori­care ar fi condiţiunea sa socială o viaţă mai dulce, că nu există nici o incompatibilitate între Frumos şi U­­til, că arta şi tehnica trebue să fie legate în mod desăvârşit“. Pentru francezi această expoziţie constituie consacrarea drepturilor muncii. Pentru întreaga omenire, o sărbătoare a păcii, iar pentru noi ro­mânii o puternică afirmare a voin­­ţii noastre de a trăi exprimată prin pavilionul nostru care e o reprezen­tare sintetică a României pitoreşti, artistică şi muncitoare. In încheiere conferenţiarul găseşte o puternică analogie între spiritul şi ambianţa expoziţiilor cu opera lui Strauss „Les trois valses“. 1867, valse de l’adieu simbolizează apusul imperiului. 1900, valsul întrerupt de războaie. 1937, valsul destinului, umanitatea întreagă luptând pentru o soartă mai bună și pentru pace. Implini-se-va destinul ? Concertele Ligii Culturale Examenul a fost trecut cu succes Echipa de cântece şi jocuri româneşti, alcătuită de „Liga Culturală“ din e­­lemente de reală valoare, va putea păşi de acum peste graniţă, cu sigu­ranţa că vor cinsti cum se cuvine numele ţării, ridicându-l în ochii şi stima streinilor. Cele două concerte organizate de „Liga Culturală“, unul la „Ateneul Român“, altul în sala „Roxy“, s-au bucurat de un deplin succes. Publi­cul bucureştean a avut un fericit pri­lej să mai admire frumoasele costu­me naţionale şi să se îmbete cu ar­monia cântecelor noastre populare Un program cu mult gust alcătuit, Orhestra, formată din 20 persoane, bine pusă la punct şi cu pricepere condusă de tânărul dirijor I. V. Co­ralschi, D. Al. Iacobescu-Basu, a im­binat în mod fericit un remarcabil simţ muzical cu o tehnică bine stă­pânită. D-ra I. Ioaniu, o bună so­prană lirică, a cântat cu multă pri­cepere bucăţi din T. Bredicianu. D-na Elena inginer Năsturaş, în­zestrată cu o frumoasă voce de mezo soprană, a debutat în mod cu totul remarcabil, cântând câteva bucăţi româneşti. Călduroasele aplauze cu care a fost răsplătită de un numeros şi select auditoriu sunt augurii unei strălucite cariere. D-ra Roşiori, o tânără cu plăcută voce ,a cântat din compoziţiile d-lui Mihăilescu Toscani. Frumoasele jocuri româneşti, exe­cutate cu multă voioşie şi pricepere, au cucerit de asemenea lungi ropote de aplauze. „Liga Culturală“ poate fi felicitată de pe acum pentru succesele pe care aceiași echipă le va repurta în stră­­inătate, făcând astfel o trainică pro­­pagandă românească. Cinci decenii de la moartea lui Petre Ispirescu Aproape în fiecare zi, filele calen­darului ne reactualizează prin laco­nicele lor înseninări, figuri cari au însemnat ceva odinioară în diferite domenii, dar cari astăzi nu par în mintea noastră decât simple nume, legate de un fapt istoric, sau de o o­­peră literară. Comemorările în săli nu sunt atât de impresionante ca prăznuirile făcute la marginea mor­mântului Un drum până la cimitir scutură toate amintirile, şi reactuali­zează scene, opere, întreaga viaţă a celui pomenit. Intr’un colţ al cimitirului Bellu, cartierul scriitorilor români, se află mormântul sfătosului povestitor Pe­tre Ispirescu, născut în 1850 şi dece­dat în 1887. Lucrările sale „Zâna Munţilor“ şi „Poveştile Românilor“ reprezintă tot ce poate fi şi mai au­torizat în acest domeniu. Petre Ispi­rescu s-a distins însă şi în domeniul tipografiei. Astfel în 1885 a fost ales vicepreşedinte al proaspătului sindi­cat al tipografilor „Gutenberg“. Din iniţiativa asociaţiei „Prietenii istoriei literare“ de sub preşidenţia d-lui prof. V. Haneş, şi a membrilor familiei, ori dimineaţă la orele 12 a avut loc un parastas de cincizeci de ani de la moartea acestuia. Slujba religioasă a fost oficiată de pr. Găiculescu, parohul bisericei Mântuleasa. Sindicatul tipografilor „Gutenberg“ a fost reprezentat de o delegaţie în frunte cu d. Odisie Pârvulescu, care a rostit un scurt cuvânt. A luat parte: d. Ion Minulescu, ca delegat al ministerului de culte şi ar­te, prof. Paul Papadopol, reprezen­tând asociaţia „Prietenii istoriei lite­rare“; membri ai familiei şi cunos­cuţi: d-na Alexandrina M. P. Ispires­cu, d-na şi d. D. Brătianu,d-na şi d. prof. Luculescu, Gh. M. P. Ispirescu, elev la şcoala militară de infanterie, d-na Margareta Ispirescu, d-na Ed. Rădulescu, d-na şi d. P. Ştefănescu, d-ra prof. Lucia Brătescu, d-na Ma­tilda Poliţa, d-na av. Zamfirescu, O. Ispirescu, directorul tipografiei Poli­ţiei, d. col. Totirescu, d-na Marin Io­nescu, etc. După prânz, la orele 17, a avut loc­ o festivitate la liceul Mihai Viteazu, cu care, prilej s-au relevat meritele lui Petre Ispirescu ca povestitor. Miercuri 1 Decembrie 1937. e conferinţă la Cluj despre Ionel I. C. Brătianu şi Ardealul Românesc CLUJ. 28. — In cadrul ciclului de conferinţe organizat de „Extensiunea Academică” a profesorilor de la Aca­demia de înalte Studii Comerciale şi industriale „Regele Carol al II-lea” Cluj, d. prof. Ion Mateiu, a vorbit a­­seară în sala mică de conferinţe a co­legiului academic, despre Ionel I. C. Brătianu şi Ardealul Românesc. Conferenţiarul — într’un stil foarte frumos şi atrăgător — începe prin a arăta rolul lui Ion Brătianu în ceea­­ce priveşte cimentarea religiei de ra­să a românismului şi tendinţa tot mai accentuat afirmată de unire a tu­turor Românilor. Iată ce a spus bă­trânul Ion Brătianu, în mijlocul luptei dela 1848: „De se sculau toţi din toate unghiurile României — şi România era în mintea lui întreg pământul ro­mânesc — într’o singură zi şi spu­neau milioane de glasuri deodată „u­­niţi şi liberi sau morţi” n’ar mai fi fost nicio putere ce ar fi cutezat, nu să-i atace, dar nici măcar să le tă­găduiască dreptul lor cel sfânt”. Ionel I. C. Brătianu a fost realiza­torul ideilor de cucerire a Ardealu­lui. Aceste idei le-a moştenit de la ta­tăl lui şi se inspira din nostalgia dea­lurilor ondulate ale Ardealului pe care le privea de pe culmea carpa­­ţilor. Ionel I. C. Brătianu a făcut multe excursii, prin cele mai pitoreşti col­ţuri ale ţării. Odată ajuns la Turnu- Roşu, spunea: „Cetate, în dosul văii şi al dealurilor printre care treceam, îmi apărea întregul Ardeal, cu tot ce însemna el în dorul şi nădejdea noa­stră”. In continuare, conferenţiarul evocă amintiri de la Florica , unde a fost invitat de marele dispărut şi unde, pe lângă blocul de piatră din Ceta­tea lui Decebal, sunt o mulţime de surprize ardeleneşti: toiegele înegrite şi lampa ce au susţinut firava umbră a lui Avram Iancu; priveliştea bise­ricii lui Horia, adusă în anul 1907 din Albac, împodobită cu poezia lui Oct. Goga, Bisericuţă din Albac. De aci se observă legătura organi­că a lui Ionel Brătianu cu ArdealuL De câte ori a avut ocazia, a spus lu­mii că Ardealul trebue să fie al ro­mânilor. Lui Aerental la Sibiu, la i­­naugurarea unei linii ferate, arătân­­du-i contrastul etnic izbitor între mulţimea satelor şi oficialitatea, i-a spus : „Aici e o imagine vie a situa­ţiei românilor din Ardeal ; ei sunt cei mulţi la număr şi la muncă, iar ceilalţi la cinste şi poruncă“. In 1913, Ionel I. C. Brătianu spu­nea ministrului german de la Bucu­reşti că „până când Românii Ardea­lului vor fi persecutaţi, nu se va găsi bărbat politic în România, care să e­­xecute clauzele tratatului de alianţă cu Germania şi Austro-Ungaria“. In timpul neutralităţii a spus am­basadorului austro-ungar: „Nu putem admite ca Transilvania să fie a altora decât a noastră“. Conferenţiarul evocă o serie de a­­mintiri pe care le-a cules din aminti­rile inedite ale lui Ionel Brătianu. D-sa închee prin frumoasele cuvinte ce-i creionează aşa de bine marele om de stat: „Prin unirea naţională, glo­ria părintelui creator de regalitate na­ţională la gurile Dunării, s’a desă­vârşit în fiul întregitor de neam pe Tisa şi la Nistru, încingând în slovă netrecătoare una din cele mai stră­lucite tradiţii familiare ale Românilor de pretutindeni. De aceea astăzi şi întotdeauna, ple­­cându-ne cucernici lângă cripta fu­nerară atât de scumpă inimilor ro­mâneşti, Transilvania, recunoscătoare va rosti mereu, mişcător, cuvintele biblice, de o rară frumuseţe simbo­lică, gravate de Regina Elisabeta pe potirul bisericii de la Florica: „Fosta om trimis de la Dumnezeu, numele lui, Ion“. Conferenţiarul a fost viu aplaudat şi felicitat de personalităţile din sală între care cităm pe d-nii: prof. Sex­­til Puşcariu, prof. Ion Lupaş, prof. Silviu Dragomir, C-tin Lecca, etc. RADIO Marţi 30 Noembrie 4932 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra­dio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii- Poşta teth­­nică. . .­­ 18.15: Concert de după amiază. Muzi­că spaniolă (discuri). 19.00: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică din instrumente diferite (discuri). 19.45: Filosofia populară: soarta şi no­rocul de Ovidiu Papadima. 20.00: Mari virtuozi (discuri). 20.30: Arturo Bonucci (violoncel). UNIVERSITATEA RADIO 21.00: Palatul minune al descoperiri­lor, de la Expoziţia din Paris de prof. Gh. Marinescu, RADIO-ROMANIA 31.15: Festivalul liceului ortodox ro­mân „Andrei Şaguna“ (Transmisiune de la Braşov). Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dima (corul liturgic, cond. de prof. M. Reabciug); Heruvicul de Borb­ean­­schi (corul liturgic); Mitropolitul Andrei Şaguna, de Ion Moşoiu directorul liceu­lui; Imnul Marelui Andrei de D. Can­­tan (corul liceului, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de mesteacăn, de Ferm­e (voce: elevul Maximilian Lau­­renţiu); Soldatul călăreţ de Gh. Dima (corul Liceului, cond. de N. Oancea); „Seara" vals (orchestra de acordeoane); La Turda de Vuică (corul Liceului). In pauză: (22.05): Radio-jurnal: Sport. 22.20: Continuarea concertului: Frag­ment din opereta „Licuricii“ de Paul 1975 m. RADIO-ROMANIA 150 kw 160 kHz. 364, m. BUCUREŞTI 12 kw 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6:30 . Deschiderea emisiunii: Lincke (orchestra Liceului); Arie na­­ţională (Orchestra Liceului); Bătrâneţe haine grele (voce: elevul Maximilian Laurenţiu); Potpuriu naţional (Fanfara Liceului); Imnul Regal (Fanfara Liceu­lui). 21.15: Concert de seară. Muzică de Verdi: D-na Emilia Guţianu, sopran, Nella Dimitriu, alto, George Stefanovici, tenor şi Şerban Tassian, bariton; Orche­stra Radio, dirij. de Th. Rogalski, I. Traviata: a) Preludiu la act. I.; b) Aria Violetei (Em. Guţianu); c) Duet din act. II (Em. Guţianu şi Şerban Tas­sian); d) Aria lui Alfred (G. Stefano­vici); e) Aria lui Germont (Şerban Tas­sian). II. Rigoletto: a) Duet act. I. Gilda şi Ducele (Em. Guţianu şi George Ştefa­­novici); b) Aria Gildei (Em. Guţianu); c) Arta Ducelui .(George Stefanovici);; _ d) Quartet (Em. Guţianu,­ Nella Dimitru, George Ştefanovici şi Şerban Tassian).' III. Puterea destinului: Uvertură (Or­­hestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azucenei lui de Luna act II. (Şerban Tassian). 22.30: Radio-jurnal: Sport. RADIO-ROMANIA R­ADIO-B­UCURESTI 22.45: Continuarea concertului din Verdi: V. Balul mascat: a) Preludiu act. 1­ b) Aria Pajului (Emilia Guţianu); c) Aria Ulricei (Nella Dimitriu); d. Aria act. 1 (Nella Dimitriu) b) Aria Conte­lui Renato (Serban Tassian). 23.00: Concert de noapte al orchestrei Vasile Julea — transmis de la restauran­tul „Coşna“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în lim­ba franceză și germană. INSTITUTUL ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 khz. 212 m. 0,25 kw. Și RADIO EXPERIMENTAL II 9,07 Mhz. 31 m. o,25 kw. 15.00: Muzică variată: Casse-Noisettes de Tchaikovsky. Serenadă op. 63 de Volkman şi Kud­ema-vals triste de Si­belius. 15.20: Informaţiuni universitare. 15.30: Muzică românească şi distrac­­tivă. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de muzică româ­nească. Orchestra Ionel Cristea (voce: Petre Stamate). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. . : Continuarea concertului. : Actualităţi străine., Radiofo-14.25 15.00 nice. 18.00 18.02 Ora. Mersul vremii. Concert de muzică româ­nească (discuri). 19.15 : Stonata No. 3 în la minor de George Enescu (Yehudi­­ Menuhin­­vioară şi Hepsibach Menuhin-pian). 19.40 : ISTORIA MUZICII (VII) . Figuri din trecutul muzicii româneşti: G. Dima : Cuvânt introductiv. I. Alex. Grozuţă (canto). II. Corul Bisericii Domniţa Bălaşa, cond. de I. Chirescu şi Orchestra Radio. 20.45 : Recital. 21.00 : Concert de muzică româ­nească din Ardeal şi Banat. Orches­tra Radio, dirij. de Ion Ghica. 22.00: Concertul Soc. corale „Ro­mânia“ cond. de N. Lungu. 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45: Petrecere românească (discuri). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Miercuri 4 Decembrie 1932 Serbarea străjerească din comuna Sânpetru - Braşov BRAŞOV, 28. — Membrii corpu­lui didactic din jud. Braşov, călău­ziţi de comandantul lor, d. Mihaiu Popovici, luptă să pună în practică tot ceea ce străjeria îi îndrumează. Astfel, în ziua de 28 Noembrie a. c., înv. comunelor Harmen, Prejmer, Podololi, Sânpetru şi Stupini s-au adunat la şcoala primară din corn. Sânpetru pentru a lua parte la ri­dicarea pavilionului naţional şi a discuta în şedinţă intimă chestiuni cu caracter profesional. Luând cuvântul d. Ioan Păcală a deschis şedinţa intimă şi în cuvin­te simţite a salutat prezenţa d-lui Mihaiu Popovici, inspector şcolar şi comandantul legiunei de străjeri a jud. Braşov. In faţa tuturor învăţătorilor, la elevi de clasa treia primară, d-ra Comşa a ţinut o reuşită lecţie de gram­atică. La critica acestei lecţii au luat cuvântul d-nii Bărbulescu, Kircu, Potcoavă, Fătuleţ Cândea, Păcală şi d. insp. Popovici, care a scos în evidenţă părţile frumoase ale lecţiei ţinute şi a subliniat în special felul cum trebue înţeleasă şi făcută o critică didactică. Şedinţa a luat sfârşit în urma comunicărilor şi îndrumărilor şco­lare date de d. insp. Mihaiu Popo­vici şi a cuvintelor de călduroasă mulţumire, aduse din partea d-lor Al. Zamfirescu, ministru plenipo­tenţiar; Teofil Sidorovici, coman­dantul Străjeriei Ţării şi al d-lui Petre Ghiţescu, director general, cari au asistat la serbarea străjă­­rească dată la Braşov. RIDICAREA PAVILIONULUI NAŢIONAL îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, copiii şi sătenii din com. Sânpetru şi împrejurimi, s’au adu­nat disdedimineaţă în curtea şcoa­­lei, care era frumos împodobită. In fum de tămâie şi rugăciuni pioa­se, înălţate spre cer, preotul comu­nei sfinţeşte steagul şcolii şi expli­că cuvinte din Sfânta Evanghelie. Răspunsurile liturgice au fost date de corul şcoalei primare, sub ini­moasa conducere a d-lui Botea Ma­rin. După corurile: Imnul Regal şi Trei culori, executate de elevi, un străjer a rostit deviza. In mijlocul unui entuziasm impresionant, luând cuvântul, d. comandant Popovici a explicat pe înţelesul sătenilor, ce este străjeria şi ce reprezintă basca, fularul şi centura străjerească. După terminarea sfinţirei pavilio­nului, s’a executat un bogat pro­gram artistic, pregătit de d-nii C. Manoliu, Gavrilescu, Boţea şi d-ra Comşa. Pentru­­frumoasa serbare ţinuta de comună d. Popovici a mulţumit tuturor învăţătorilor străjeri, ară­tând că prin aceasta fac adevărat apostolat, servind Ţara şi Regele. Ziarul JUMPiu ofesă zilnic dirltorDor cu un singu­r boa lume face preț la teșire și cinematografe

Next