Curentul, decembrie 1937 (Anul 10, nr. 3534-3561)
1937-12-01 / nr. 3534
IX—CURENTUL RENUMITELE PEPINIERE DR. ALFRED AMBROSI-Mediaş oferă VIŢE ALTOITE de calitate superioară din cele mai nobile varietăţi pe portul spial BERL-KOBERT BB. Comenzile se primesc şi la filiala noastră din Bucureşti, Calea Victoriei 122. Tel. 4 96.56 Gravă nenorocire in corn. Băneşti-Prahova CAMPINA, 28. — In comuna Băneşti s’a întâmplat o groaznică nenorocire. Femeia Zoia Grigore Apostol voind să spele nişte pantaloni, i-a pus într’o copaie şi peste ei a turnat un litru de benzină şi apoi o cantitate de apă fiartă. Aburii amestecafi cu gaze de benzină au hiâfr contact cu focul dela sobă şi astfeL întreaga odaie a fost cuprinsăe flăcări. La ţipetele femeiei a intervenit soţul, asvârlind imediat o pătură peste copaie, înăbuşind focul. Femeia s’a ales cu arsuri grave pe jumătatea superioară a corpului şi pe ambele picioare, iar soţul are mâna dreaptă şi amândouă picioarele rănite. Cei doi soţi au fost internaţi în spitalul din localitate. Sunt puţine speranţe că femeia va scăpa cu viaţă. Cercurile culturale din Buzău BUZĂU. — Revizoratul şcolar, sediul în comuna Joseni, preşedinte a fixat următoarele centre ale cercu-Tă rilor culturale, cari vor începe sa funcţioneze în ziua de 28 Noembrie: Orcul cultural Serdinescu Alex., cu sediul la Buzău, preşedinte Gh. Mihăilă, secretar E. Nicolau. Orcul cultural „Titu Maiorescu“ cu sediul la Buzău, preşedinte Dumitru Contescu, secretar Ion Dobrescu. Cercul cultural „Luţa Dumitrescu“ cu sediul la Buzău, pentru grădini de copiii, preşedintă Marieta Pavelescu. Cercul cultural Mizil, preşedinte Siroica, secretar D. Dumitrescu. Orcul cultural „Vasile Alexandri" cu sediul la Soreşti, preşedinte Alecu Ioniţă, secretar Mihai Petrescu. Cercul cultural „Mihail Eminescu“ cu sediul la Potoceni, preşedinte Teodor Niculai, secretar P. Bălănescu. Orcul cultural „Ion Creangă“ cu sediul în comuna Găvăneşti, preşedinte Ion Ion, secretar Niculai Beilic. Orcul cultural „Glodeanurile“ cu sediul în comuna Glodeanurile, preşedinte Sâmpetru Ion, secretar Dăscălescu. Orcul cultural „I. Ciocaneli“ cu sediul în comuna Bădăni-Miluiţi, preşedinte Popescu Florica, secretar Dumitru Radu. Orcul cultural „Spiru Haret“ cu sediul în comuna Săpoca, preşedinte Gheorghe Constantin, secretar Costache Trandafir. Orcul cultural „Vintilă Vodă“ cu sediul în comuna Mănăstirea, preşedinte Ion Lungu, secretar P. Rândunică. Orcul cultural „Constantinescu-Beceni“ cu sediul în comuna Cărpiniştea, preşedinte Untea Ion, secretar Voicu. Cercul cultural „Lopătari“ cu sediul In comuna Lopătari, preşedinte C. Văduva, secretar Grecu. Orcul cultural „Plopeasa“ cu sediul In comuna Merei, preşedinte Traian Olaru, secretar Marin Dobre. Orcul cultural „Ionescu Nae“ cu Ioian Anton, secretar Nicolae Vasile. Cercul cultural „Anton Pann“ cu sediul în comuna Beceni, preşedinte Vasile Oncescu, secretar Popa Nicolae. Cercul cultural „Odăile“ cu sediul in comuna Bozioru, preşedinte I. Lupu, secretar N. Diaconescu. Cercul cultural „Bălăneşti“ cu sediul în comuna Bălăneşti, preşedinte D. Pietraru, secretar D. Gănescu. Cercul cultural „Pârscovul“ cu sediul în comuna Robeşti, preşedinte Gh. Bucur, secretar Ungureanu. Cercul cultural „Unguriu“, preşedinte Ungureanu, secretar Marinescu Taţârligu. Cercul cultural „Principele Nicolae“ cu sediul în comuna Pănătău, preşedinte Gh. Bărbulescu, secretar C. Rădulescu. Cercul cultural „Regele Ferdinand“ cu sediul în comuna Păltineni, preşedinte Dumitru Jugănaru, secretar Câmpeanu. Cercul cultural „Siriul“ cu sediul în comuna Broasca, preşedinte Al. Dumitrescu, secretar Ştefan Dumitrescu. Cercul cultural „Pătârlagele“, preşedinte Dumitru Lemnaru, secretar Nestorescu. Cercul cultural „General Dragalina“ cu sediul în comuna Cislău, preşedinte Moldoveanu, secretar Gh. Apostol. Cercul cultural „Chiojdul“, preşedinte Gh. Frânculescu, secretar Pârloc. Cercul cultural „Nişcovul“, preşedinte Dumitru Ţiţei, secretar Tudor Marin. Cercul cultural „Gh. Dumitraşcu“ cu sediul în comuna Năeni, preşedinte I. Burducea, secretar I. Popescu. Cercul cultural „Teodor Iacob“ cu sediul în comuna Gura Vadului,preşedinte Ştefan Jugureanu, secretar Gh. Mărgăritescu. Cercul cultural „Pietroasele“ cu sediul în comuna Ulmeşti, preşedinte Gh. Jalbă, secretar Crestează. Cercul cultural „Regina Maria“ cu sediul în comuna Merei, preşedinte Petre Duţa, secretar Stoica Hanganu. Cercul cultural „Gh. Lazăr“ cu sediul în comuna Tăbăreşti, preşedinte Badea Lazăr, secretar Dumitru Apostol. Cercul cultural „Nicolae Bălcescu“ cu sediul la Costeşti, preşedinte D. Ionescu, secretar Al. Deculescu. Cercul cultural „Regele Carol I“ cu sediul în comuna Smeeni, preşedinte Stan Alexandru, secretar I. Gomoescu. Cercul cultural „Baba Ara“, preşedinte Cezar Popescu, secretar Gheorghe Alexe. Cercul cultural „Pogoanele“, preşedinte Leonida Ionescu, secretar V. Taraş. Cercul cultural „Tisăul“ preşedinte P. Grigorescu, secretar C. Ioniţă. Recenziile şi lecţiile practice se vor face după următorul program: Noembrie 1937 : rostul cercurilor culturale; Decembrie 1937 : Legea învăţământului primar ; Ianuarie 1938 : Oameni aleşi români; Februarie 1938 : Oameni aleşi străini ; Martie 1938: Mijloace de educare a tineretului la noi şi în alte părţi ; Aprilie 1938 : Centrele de învăţământ practic pentru săteni; Mai 1938 : Administrarea interioară a şcolilor primare. Prima şedinţă a avut loc în ziua de 28 Noembrie, când fiecare președinte a vorbit despre rostul cercurilor culturale. CU HAPAG IN JURUL LUMII! Pornind In 23 Ianuarie 1928 din Villefranche (Coasta de Argint) şi revenind în Iunie 1938 136 de zile superbe pe vaporul de lux „RELIANCE" Preţul călătoriei inel, programat pe uscat începând de la Dollar! 1.900 Vedeţi patru continente din părţile cele mai frumoase şi interesante şi Informaţii prin: HAIBORG-AMERIKA LINIE S. A. R. Creşti, Cal. Victoriei 84 telefon 3-62-42 JUDECĂTORIA CLUJ URBANA, SECŢIA C. F. No. 21384/1937 c. f. Citaţine prin publicaţie Judecătoria Cluj urbană, secţia c. f, aduce la cunoştinţă celor interesaţi că debitoarea Văd. lui Dan Ioan, dom. în Cluj repr. Dr. Octavian Boeriu av. Cluj, a cerut radierea menţiunei de asanare înscrisă în prot. c. f. No. 601, a comunei Cluj, încheierea No. 8629/ 1934 c. f. Pentru ascultarea părţilor, fixează termen pe ziua de 15 Decembrie 1937, ora 9 a. m„ invitându-le să se înfăţişeze în localul oficial al c. f. calea Regele Carol II, no. 2, parter camera no. 59, Cluj, la 13 Noembrie 1937. (ss) dr. Vasile Fărcaș, judecător Pentru conformitate. Indescifrabil O ft fi 6 £ 0 e ft* I e ft i Festivalul arcășesc dela studioul Teatrului National Arcașii au sărbătorit 20 de ani dela Unirea Bucovinei Cu prilejul a 20 de ani dela Unirea rului L Vidu. A urmat apoi un loc prin planul de activitate al instituția Bucovinei cu patria mumă, a avut loc. Duminică dim., în studioul Teatrului Naţional, un reuşit festival artistic, organizat de arcăşiile Bucovinei. Sărbătorirea a luat aspectul unei adevărate manifestaţiuni naţionale la al cărui succes au contribuit, alături de arcaşi, conducătorii şi tineretul din Capitală, încadrat în „Straja Ţării”. Au luat parte d-nii: Ion Nistor, ministrul muncii şi sănătăţii, Sobonţiu, Dongorozi şi Crudu, directori din Straja Ţării, colonel Apăteanu, inspector general în Straja Ţării, Enescu-Bughea, şeful serviciului de presă, reprezentanţii tineretului polonez aflători în Bucureşti, precum şi toţi conducătorii instituţiei. Programul a fost deschis prin corurile: „Arcaşul lui Ştefan Vodă” şi „Răsunet din Ardeal” are compozitorat şi variat program artistic compus din: „Pe-al nostru steag” şi „Frumoasă Bucovină” de Ciprian Porumbescu, „Voinţa Neamului“ de I. Danielescu”, „Cătălina” de N. Oancea, „Doinitorii Români” de A. Popovici şi „Salut armatei române” de A. Zarulovici. Acest ales program artistic a fost executat de societăţile arcaşilor din vorniciile arcăşeşti ale satelor Ceahov şi Rosa, sub conducerea muzicală a d-lui Scraba, învăţător. Corul arcaşilor a fost compus din 70 persoane şi a impresionat adânc asistenţa prin ţinuta şi pregătirea lor desăvârşită. Prezenţa aracaşilor în Capitala ţării — arcăşiile constituind unităţi componente ale „Străjii Ţării” — este un simbol al legăturii sufleteşti dintre toate ţinuturile, întărită in regale „Straja Ţării”. Ţărani şi ţărance chipeşe coborâte din Bucovina lui Vodă Ştefan cel Mare şi Sfânt, din plaiurile străbune ale Putnei, Învestmântaţi în mândru şi românesc strain de mare sărbătoare, au coborât cu sufletele gâlgâind de bucuria cea mare a sărbătoarei, în Capitala ţării întregite, să aducă svon de credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege. Neîntrecutul port al bucovineanului a strălucit pe scena celui mai mare teatru al ţării, ca o dovadă a puterii de afirmare şi creaţie a ţăranului român, chemat la viaţă nouă şi izbânditoare prin „Straja Ţării”. Unirea veşnică a Bucovinei cu patria adevărată, a fost sărbătorită aşa cum tradiţia poporului nostru a păstort in mare sărbătoare toate prăznuirile naţionale ale neamului. Expoziţii Expoziţia de pictură, aquarele şi desemnuri a d-şoarei Elena Vavilyna, vizitate de numeroşi amatori, rămâne deschisă până la 30 Noembrie a. c., dată la care persoanele care au reţinut tablourile sunt rugate să treacă în sala „Dalles” să le ridice. „Româniţi“ Revista oficiului naţional de turism, apare în admirabile condiţiuni tehnice. Prin textul ales şi prin imaginile care îl împodobesc, ea îşi împlineşte cu prisosinţă rolul unei cinstite şi temeinice propagande. Nostalgia cutărui frumos peisagiu admirat în reproducerile, atât de artistic făcute, care abundă în paginile revistei Oficiului de turism, va urmări multă vreme pe cititorul din ţară sau de peste hotare, care nu-şi va găsi odihnă până nu va admira peisagiul vrăjit în realitate, prins în rama lui firească între im colţ de cerc şi un picior de plain. Cărţi-Reviste „Buletinul săptămânii“ nr. 40. Din cuprinsul acestui număr, amintim : După soluţionarea crizei ; Vecina noastră „Polonia“ ; Concertul filarmonic George Enescu; Atârnă pacea de o minune? Ce crede Joseph Caillaux; Un muzeu al „Literaturii“; A început depresiunea în România. ★ Pandectele militare. Drept militar, aerian şi maritim. An. I. Nr. 7. Ideia liberă. Revistă săptămânală de doctrină şi polemică naţională. An. I. Nr. 8. Buletinul Băncii Naţionale a României. Suplimente. Seria 13. 23 Noembrie 1937. Buletinul juridic din circumscripţia Curţii de Apel din Oradea. An. IV, Nr. 45. Soli. Foaie de cultură pentru săteni. An. III, Nr. 36. Răpciune. Libertatea economică, politică, socială. An. V, Nr. 22. Director : I. Gigurtu. Timocul. Revistă de luptă naţionalculturală. An. IV, Nr. 7-8. ” % V I D. ministru I. Nistor în mijlocul arcaşilor bucovineni Arta şi Tehnica Conferinţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi la Ateneul Român Duminică 28 Noembrie ora 9 seara a avut loc la Ateneul Român, conferinţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru, despre „Arta şi Tehnica“. Conferenţiarul urmăreşte evoluţia ideilor care au fost la baza expoziţiilor internaţionale din Franţa. Analilizând spiritul lor ajunge la concluzia că ideia de bază o constitue Saint Simonismul. Expoziţia din 1855 exprima mistica industrială a veacului. Ea corespunde epocii când se creiază marile reţele de căi ferate şi pe oceane aburul se substituie pânzelor. In acelaş timp se urmăreşte însă realizarea unei sinteze, a cărei expresie simbolică o constituie dirijarea în palatul industriei, a cantatei imperiale şi simfoniei triumfale de către Berlioz. Expoziţia din 1867 constitue ultima licărire a unui regim care era ros de puternice contradicţii. Să nu uităm că ea precede cu trei ani Sedanul, dezastrul imperiului. Expoziţia din 1878 e simbolul Franţei care se regăseşte pe sine însăşi. Ea este conservatoare şi naţională. Ea coincide cu centenarul morţii lui Voltaire şi Rousseau. Expoziţia din anul 1889 este expoziţia popoarelor spre deosebire de cea din 1867, care a fost a regilor. 1900, început de veac cu care se încheie un al doilea mileniu din istoria omenirii creştine, este marcat printr’o mare expoziţie internaţională. Expune şi Germania Willhelmiană în culmea triumfului ei; o dată însemnată o constituie vizita la Tuileries a celor 22.000 primari veniţi din toate colţurile Franţei la 22 Septembrie. Conferenţiarul trece apoi la expoziţia din Paris din anul 1937. Artă şi tehnică în viaţa modernă. Ea realizează sinteza fericită pe care de la 1855 elita Franţei s’a străduit s’o înfăptuiască. Comisarul general al expoziţiei d. Edmond Labbé a spus că expoziţia „se va sili să arate că grija de artă în detaliile existenţei zilnice poate procura fiecăruia oricare ar fi condiţiunea sa socială o viaţă mai dulce, că nu există nici o incompatibilitate între Frumos şi Util, că arta şi tehnica trebue să fie legate în mod desăvârşit“. Pentru francezi această expoziţie constituie consacrarea drepturilor muncii. Pentru întreaga omenire, o sărbătoare a păcii, iar pentru noi românii o puternică afirmare a voinţii noastre de a trăi exprimată prin pavilionul nostru care e o reprezentare sintetică a României pitoreşti, artistică şi muncitoare. In încheiere conferenţiarul găseşte o puternică analogie între spiritul şi ambianţa expoziţiilor cu opera lui Strauss „Les trois valses“. 1867, valse de l’adieu simbolizează apusul imperiului. 1900, valsul întrerupt de războaie. 1937, valsul destinului, umanitatea întreagă luptând pentru o soartă mai bună și pentru pace. Implini-se-va destinul ? Concertele Ligii Culturale Examenul a fost trecut cu succes Echipa de cântece şi jocuri româneşti, alcătuită de „Liga Culturală“ din elemente de reală valoare, va putea păşi de acum peste graniţă, cu siguranţa că vor cinsti cum se cuvine numele ţării, ridicându-l în ochii şi stima streinilor. Cele două concerte organizate de „Liga Culturală“, unul la „Ateneul Român“, altul în sala „Roxy“, s-au bucurat de un deplin succes. Publicul bucureştean a avut un fericit prilej să mai admire frumoasele costume naţionale şi să se îmbete cu armonia cântecelor noastre populare Un program cu mult gust alcătuit, Orhestra, formată din 20 persoane, bine pusă la punct şi cu pricepere condusă de tânărul dirijor I. V. Coralschi, D. Al. Iacobescu-Basu, a imbinat în mod fericit un remarcabil simţ muzical cu o tehnică bine stăpânită. D-ra I. Ioaniu, o bună soprană lirică, a cântat cu multă pricepere bucăţi din T. Bredicianu. D-na Elena inginer Năsturaş, înzestrată cu o frumoasă voce de mezo soprană, a debutat în mod cu totul remarcabil, cântând câteva bucăţi româneşti. Călduroasele aplauze cu care a fost răsplătită de un numeros şi select auditoriu sunt augurii unei strălucite cariere. D-ra Roşiori, o tânără cu plăcută voce ,a cântat din compoziţiile d-lui Mihăilescu Toscani. Frumoasele jocuri româneşti, executate cu multă voioşie şi pricepere, au cucerit de asemenea lungi ropote de aplauze. „Liga Culturală“ poate fi felicitată de pe acum pentru succesele pe care aceiași echipă le va repurta în străinătate, făcând astfel o trainică propagandă românească. Cinci decenii de la moartea lui Petre Ispirescu Aproape în fiecare zi, filele calendarului ne reactualizează prin laconicele lor înseninări, figuri cari au însemnat ceva odinioară în diferite domenii, dar cari astăzi nu par în mintea noastră decât simple nume, legate de un fapt istoric, sau de o operă literară. Comemorările în săli nu sunt atât de impresionante ca prăznuirile făcute la marginea mormântului Un drum până la cimitir scutură toate amintirile, şi reactualizează scene, opere, întreaga viaţă a celui pomenit. Intr’un colţ al cimitirului Bellu, cartierul scriitorilor români, se află mormântul sfătosului povestitor Petre Ispirescu, născut în 1850 şi decedat în 1887. Lucrările sale „Zâna Munţilor“ şi „Poveştile Românilor“ reprezintă tot ce poate fi şi mai autorizat în acest domeniu. Petre Ispirescu s-a distins însă şi în domeniul tipografiei. Astfel în 1885 a fost ales vicepreşedinte al proaspătului sindicat al tipografilor „Gutenberg“. Din iniţiativa asociaţiei „Prietenii istoriei literare“ de sub preşidenţia d-lui prof. V. Haneş, şi a membrilor familiei, ori dimineaţă la orele 12 a avut loc un parastas de cincizeci de ani de la moartea acestuia. Slujba religioasă a fost oficiată de pr. Găiculescu, parohul bisericei Mântuleasa. Sindicatul tipografilor „Gutenberg“ a fost reprezentat de o delegaţie în frunte cu d. Odisie Pârvulescu, care a rostit un scurt cuvânt. A luat parte: d. Ion Minulescu, ca delegat al ministerului de culte şi arte, prof. Paul Papadopol, reprezentând asociaţia „Prietenii istoriei literare“; membri ai familiei şi cunoscuţi: d-na Alexandrina M. P. Ispirescu, d-na şi d. D. Brătianu,d-na şi d. prof. Luculescu, Gh. M. P. Ispirescu, elev la şcoala militară de infanterie, d-na Margareta Ispirescu, d-na Ed. Rădulescu, d-na şi d. P. Ştefănescu, d-ra prof. Lucia Brătescu, d-na Matilda Poliţa, d-na av. Zamfirescu, O. Ispirescu, directorul tipografiei Poliţiei, d. col. Totirescu, d-na Marin Ionescu, etc. După prânz, la orele 17, a avut loc o festivitate la liceul Mihai Viteazu, cu care, prilej s-au relevat meritele lui Petre Ispirescu ca povestitor. Miercuri 1 Decembrie 1937. e conferinţă la Cluj despre Ionel I. C. Brătianu şi Ardealul Românesc CLUJ. 28. — In cadrul ciclului de conferinţe organizat de „Extensiunea Academică” a profesorilor de la Academia de înalte Studii Comerciale şi industriale „Regele Carol al II-lea” Cluj, d. prof. Ion Mateiu, a vorbit aseară în sala mică de conferinţe a colegiului academic, despre Ionel I. C. Brătianu şi Ardealul Românesc. Conferenţiarul — într’un stil foarte frumos şi atrăgător — începe prin a arăta rolul lui Ion Brătianu în ceeace priveşte cimentarea religiei de rasă a românismului şi tendinţa tot mai accentuat afirmată de unire a tuturor Românilor. Iată ce a spus bătrânul Ion Brătianu, în mijlocul luptei dela 1848: „De se sculau toţi din toate unghiurile României — şi România era în mintea lui întreg pământul românesc — într’o singură zi şi spuneau milioane de glasuri deodată „uniţi şi liberi sau morţi” n’ar mai fi fost nicio putere ce ar fi cutezat, nu să-i atace, dar nici măcar să le tăgăduiască dreptul lor cel sfânt”. Ionel I. C. Brătianu a fost realizatorul ideilor de cucerire a Ardealului. Aceste idei le-a moştenit de la tatăl lui şi se inspira din nostalgia dealurilor ondulate ale Ardealului pe care le privea de pe culmea carpaţilor. Ionel I. C. Brătianu a făcut multe excursii, prin cele mai pitoreşti colţuri ale ţării. Odată ajuns la Turnu- Roşu, spunea: „Cetate, în dosul văii şi al dealurilor printre care treceam, îmi apărea întregul Ardeal, cu tot ce însemna el în dorul şi nădejdea noastră”. In continuare, conferenţiarul evocă amintiri de la Florica , unde a fost invitat de marele dispărut şi unde, pe lângă blocul de piatră din Cetatea lui Decebal, sunt o mulţime de surprize ardeleneşti: toiegele înegrite şi lampa ce au susţinut firava umbră a lui Avram Iancu; priveliştea bisericii lui Horia, adusă în anul 1907 din Albac, împodobită cu poezia lui Oct. Goga, Bisericuţă din Albac. De aci se observă legătura organică a lui Ionel Brătianu cu ArdealuL De câte ori a avut ocazia, a spus lumii că Ardealul trebue să fie al românilor. Lui Aerental la Sibiu, la inaugurarea unei linii ferate, arătându-i contrastul etnic izbitor între mulţimea satelor şi oficialitatea, i-a spus : „Aici e o imagine vie a situaţiei românilor din Ardeal ; ei sunt cei mulţi la număr şi la muncă, iar ceilalţi la cinste şi poruncă“. In 1913, Ionel I. C. Brătianu spunea ministrului german de la Bucureşti că „până când Românii Ardealului vor fi persecutaţi, nu se va găsi bărbat politic în România, care să execute clauzele tratatului de alianţă cu Germania şi Austro-Ungaria“. In timpul neutralităţii a spus ambasadorului austro-ungar: „Nu putem admite ca Transilvania să fie a altora decât a noastră“. Conferenţiarul evocă o serie de amintiri pe care le-a cules din amintirile inedite ale lui Ionel Brătianu. D-sa închee prin frumoasele cuvinte ce-i creionează aşa de bine marele om de stat: „Prin unirea naţională, gloria părintelui creator de regalitate naţională la gurile Dunării, s’a desăvârşit în fiul întregitor de neam pe Tisa şi la Nistru, încingând în slovă netrecătoare una din cele mai strălucite tradiţii familiare ale Românilor de pretutindeni. De aceea astăzi şi întotdeauna, plecându-ne cucernici lângă cripta funerară atât de scumpă inimilor româneşti, Transilvania, recunoscătoare va rosti mereu, mişcător, cuvintele biblice, de o rară frumuseţe simbolică, gravate de Regina Elisabeta pe potirul bisericii de la Florica: „Fosta om trimis de la Dumnezeu, numele lui, Ion“. Conferenţiarul a fost viu aplaudat şi felicitat de personalităţile din sală între care cităm pe d-nii: prof. Sextil Puşcariu, prof. Ion Lupaş, prof. Silviu Dragomir, C-tin Lecca, etc. RADIO Marţi 30 Noembrie 4932 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii- Poşta tethnică. . . 18.15: Concert de după amiază. Muzică spaniolă (discuri). 19.00: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică din instrumente diferite (discuri). 19.45: Filosofia populară: soarta şi norocul de Ovidiu Papadima. 20.00: Mari virtuozi (discuri). 20.30: Arturo Bonucci (violoncel). UNIVERSITATEA RADIO 21.00: Palatul minune al descoperirilor, de la Expoziţia din Paris de prof. Gh. Marinescu, RADIO-ROMANIA 31.15: Festivalul liceului ortodox român „Andrei Şaguna“ (Transmisiune de la Braşov). Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dima (corul liturgic, cond. de prof. M. Reabciug); Heruvicul de Borbeanschi (corul liturgic); Mitropolitul Andrei Şaguna, de Ion Moşoiu directorul liceului; Imnul Marelui Andrei de D. Cantan (corul liceului, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de mesteacăn, de Ferme (voce: elevul Maximilian Laurenţiu); Soldatul călăreţ de Gh. Dima (corul Liceului, cond. de N. Oancea); „Seara" vals (orchestra de acordeoane); La Turda de Vuică (corul Liceului). In pauză: (22.05): Radio-jurnal: Sport. 22.20: Continuarea concertului: Fragment din opereta „Licuricii“ de Paul 1975 m. RADIO-ROMANIA 150 kw 160 kHz. 364, m. BUCUREŞTI 12 kw 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6:30 . Deschiderea emisiunii: Lincke (orchestra Liceului); Arie naţională (Orchestra Liceului); Bătrâneţe haine grele (voce: elevul Maximilian Laurenţiu); Potpuriu naţional (Fanfara Liceului); Imnul Regal (Fanfara Liceului). 21.15: Concert de seară. Muzică de Verdi: D-na Emilia Guţianu, sopran, Nella Dimitriu, alto, George Stefanovici, tenor şi Şerban Tassian, bariton; Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, I. Traviata: a) Preludiu la act. I.; b) Aria Violetei (Em. Guţianu); c) Duet din act. II (Em. Guţianu şi Şerban Tassian); d) Aria lui Alfred (G. Stefanovici); e) Aria lui Germont (Şerban Tassian). II. Rigoletto: a) Duet act. I. Gilda şi Ducele (Em. Guţianu şi George Ştefanovici); b) Aria Gildei (Em. Guţianu); c) Arta Ducelui .(George Stefanovici);; _ d) Quartet (Em. Guţianu, Nella Dimitru, George Ştefanovici şi Şerban Tassian).' III. Puterea destinului: Uvertură (Orhestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azucenei lui de Luna act II. (Şerban Tassian). 22.30: Radio-jurnal: Sport. RADIO-ROMANIA RADIO-BUCURESTI 22.45: Continuarea concertului din Verdi: V. Balul mascat: a) Preludiu act. 1 b) Aria Pajului (Emilia Guţianu); c) Aria Ulricei (Nella Dimitriu); d. Aria act. 1 (Nella Dimitriu) b) Aria Contelui Renato (Serban Tassian). 23.00: Concert de noapte al orchestrei Vasile Julea — transmis de la restaurantul „Coşna“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. INSTITUTUL ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 khz. 212 m. 0,25 kw. Și RADIO EXPERIMENTAL II 9,07 Mhz. 31 m. o,25 kw. 15.00: Muzică variată: Casse-Noisettes de Tchaikovsky. Serenadă op. 63 de Volkman şi Kudema-vals triste de Sibelius. 15.20: Informaţiuni universitare. 15.30: Muzică românească şi distractivă. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de muzică românească. Orchestra Ionel Cristea (voce: Petre Stamate). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. . : Continuarea concertului. : Actualităţi străine., Radiofo-14.25 15.00 nice. 18.00 18.02 Ora. Mersul vremii. Concert de muzică românească (discuri). 19.15 : Stonata No. 3 în la minor de George Enescu (Yehudi Menuhinvioară şi Hepsibach Menuhin-pian). 19.40 : ISTORIA MUZICII (VII) . Figuri din trecutul muzicii româneşti: G. Dima : Cuvânt introductiv. I. Alex. Grozuţă (canto). II. Corul Bisericii Domniţa Bălaşa, cond. de I. Chirescu şi Orchestra Radio. 20.45 : Recital. 21.00 : Concert de muzică românească din Ardeal şi Banat. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghica. 22.00: Concertul Soc. corale „România“ cond. de N. Lungu. 22.30 : Radio jurnal. Sport. 22.45: Petrecere românească (discuri). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Miercuri 4 Decembrie 1932 Serbarea străjerească din comuna Sânpetru - Braşov BRAŞOV, 28. — Membrii corpului didactic din jud. Braşov, călăuziţi de comandantul lor, d. Mihaiu Popovici, luptă să pună în practică tot ceea ce străjeria îi îndrumează. Astfel, în ziua de 28 Noembrie a. c., înv. comunelor Harmen, Prejmer, Podololi, Sânpetru şi Stupini s-au adunat la şcoala primară din corn. Sânpetru pentru a lua parte la ridicarea pavilionului naţional şi a discuta în şedinţă intimă chestiuni cu caracter profesional. Luând cuvântul d. Ioan Păcală a deschis şedinţa intimă şi în cuvinte simţite a salutat prezenţa d-lui Mihaiu Popovici, inspector şcolar şi comandantul legiunei de străjeri a jud. Braşov. In faţa tuturor învăţătorilor, la elevi de clasa treia primară, d-ra Comşa a ţinut o reuşită lecţie de gramatică. La critica acestei lecţii au luat cuvântul d-nii Bărbulescu, Kircu, Potcoavă, Fătuleţ Cândea, Păcală şi d. insp. Popovici, care a scos în evidenţă părţile frumoase ale lecţiei ţinute şi a subliniat în special felul cum trebue înţeleasă şi făcută o critică didactică. Şedinţa a luat sfârşit în urma comunicărilor şi îndrumărilor şcolare date de d. insp. Mihaiu Popovici şi a cuvintelor de călduroasă mulţumire, aduse din partea d-lor Al. Zamfirescu, ministru plenipotenţiar; Teofil Sidorovici, comandantul Străjeriei Ţării şi al d-lui Petre Ghiţescu, director general, cari au asistat la serbarea străjărească dată la Braşov. RIDICAREA PAVILIONULUI NAŢIONAL îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, copiii şi sătenii din com. Sânpetru şi împrejurimi, s’au adunat disdedimineaţă în curtea şcoalei, care era frumos împodobită. In fum de tămâie şi rugăciuni pioase, înălţate spre cer, preotul comunei sfinţeşte steagul şcolii şi explică cuvinte din Sfânta Evanghelie. Răspunsurile liturgice au fost date de corul şcoalei primare, sub inimoasa conducere a d-lui Botea Marin. După corurile: Imnul Regal şi Trei culori, executate de elevi, un străjer a rostit deviza. In mijlocul unui entuziasm impresionant, luând cuvântul, d. comandant Popovici a explicat pe înţelesul sătenilor, ce este străjeria şi ce reprezintă basca, fularul şi centura străjerească. După terminarea sfinţirei pavilionului, s’a executat un bogat program artistic, pregătit de d-nii C. Manoliu, Gavrilescu, Boţea şi d-ra Comşa. Pentrufrumoasa serbare ţinuta de comună d. Popovici a mulţumit tuturor învăţătorilor străjeri, arătând că prin aceasta fac adevărat apostolat, servind Ţara şi Regele. Ziarul JUMPiu ofesă zilnic dirltorDor cu un singur boa lume face preț la teșire și cinematografe