Curentul, mai 1942 (Anul 15, nr. 5102-5131)
1942-05-01 / nr. 5102
26 fWNjínlf V myeaymmutm w«w»MPiu».i»uwaMHwr ' ■**• MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR DIRECŢIUNEA CREŞTERII ANIMALELOR PUBLICAŢIE Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin Serviciul Arhitecturii va ţine lietate publică pentru furnizarea a 500.00 bucăţi cărămizi presate de fabrică necesare construcţiilor de la Herghelia" Ruistu-Brăila. Licitaţia se va ţine in conformitate cu L. C. P. Rog. O. C. L. precum şi L. C. P., modificată prin Decretul Lege Nr. 679/941, publicată in M. Of. Nr. 173 din 24/VII/941. Valoarea furniturii va fi cea rezultată din ofertele ce se vor prezenta la licitaţie. Ofertele vor fi închise şisigilate şi se vor prezenta in ziua de 11 Mai 1942 ora 12 dimineaţa in camera Nr. 9 din centrala Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Bucureşti, B-dul Carol Nr. 24. Concurenţii sunt obligaţi să ofere executarea furniturii pro bucată transportată loco şantier la ,20 km. depărtare de gara Făurei. Pentru participarea la licitaţie, garanţia va fi de 5"/» (cinci la sută) din valoarea ofertei, în numerar sau efecte de Stat sau garantate de Stat la purtător şi va fi depusă la Casa de Depuneri, prezentârndu-se recipisa în plic separat, odată cu oferta. Se vor avea în vedere respectarea dispoziţiunilor J. C. M. Nr. 1060 publiată în Monitorul Oficial Nr. 55/938 privitor la admisibilitatea concurenţilor, J. C. M. Nr. 350 publicată in Monitorul Oficial Nr. 81/932, privitor la fluctuaţia preţurilor în timpul executării contractului şi art. 236 din Codul Penal şi Legea 106 publicată în Monitorul Oficial Nr. 32 din 7 Februarie 1942 privitor la preţuri şi durata contractului. Cadtul de sarctal, condiţiunile generale pentru întreprinderi de Lucrări Publice, L. C. P„ Rog. O. C. L„ precum şi orice dispoziţiuni scrise ale Ministerului de Finanţe, astăzi în vigoare, fac parte dn această publicaţiune. Furnizarea va începe imediat după semnarea contractului şi se va preda în 5 luni de zile, cu o cantitate minimă lunară de 100.000—150.000 bucăţi cărămizi. Consultarea cadtului de sarcini şi orice alte informaţiuni, se pot lua zilnic de la Serviciul Arhitecturii din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Bucureşti B-dul Carol Nr. 24, camera Nr. 10, între, orele 12-13. Director, Dr. Ion Nicolescu Şef de serviciu, Iacob Bogdan Cronica muzicală ----------------- de ROMULUS DI.AMU —-----“ Stagiunea. In curs a permis iubitorilor muzicii şi admiratorilor marelui Georgge Enescu o verificare Integralii a însuşirilor sale excepţionale. O sporadă de seri dedicate sonatei, prezintând pe violonist acompaniat de toată amabila societate românească a pianului, a portretizat nu numai prodigioasa bogăţie şi experienţă a unei glorioase cariere, dar şi bumnagraţie de a lăsa fiecărui acompaniator o emoţionantă amintire, şi deci de ases ca valoarea artistică a lui George Enescu să fie totdeauna susţinută pe un soclu de inimi, pe o fundaţiune a iubirii. Totul reuşeşte mai bine in asemenea condiţiuni. Artistul a adâncit şi mai mult această caracteristică a vieţii sale, prin deschisa casă, luminată de candele, de lângă Biserica Albă, unde el dărueşte amicilor săi nepreţuite momente de artă. După marele ciclu de sonate, maestrul George Enescu a executat toate quater-urile de Beethoven. E o întreprindere dificilă, în care nu au reuşit decât aceia cari şi-au consacrat viaţa întreagă quartetului. Totuş, în atmosfera actuală succesul a fost desăvârşit; omagiul adus de iubire e clocotitor şi fără rezerve. Această admiraţie cuprindea şi constatarea "Că marele nostru solist, plus trei valoroşi instrumentişti, fac împreună patru, deci quartetele au fost reuşite, ceea ce dădea omagiilor un sens nu destul de bine gândit. In concepţia noastră, Enescu nu se adună şi nu se scade. E artistul care a impus orchestrelor şi dirijorilor din toată lumea, şi care n'a avut nevoie de a se supune vreunei discipline colective. In ambianţa plurală a unui quatuor, solistul nu e tocmai în rolul său pentru că se cer şeaisprezece coarde omogene, iar vioara sa are numai patru. Celelalte douăsprezece — fiecare bide in felul său — cântă altfel decât Enescu. De aceea, ne-am abţinut de a aduce jerba noastră de complimente unei întreprinderi care nu putea fi decât ceva ce a fost, dar ceea ce Iubirea şi Admiraţia, ele singure, mi puteau constata că e. Insfftrşit, in faza ultimă a stagiunii, maestrul a condus orchestra Filarmonică, şi aici, din nou, unanimitatea criticei şi a publicului s'a afirmat. Conducerea muzicală a lui George Enescu a restituit orchestrei încrederea în posibilităţile ei, şi a impus unei Inteligente şi selective admiraţii pe un artist al cărui geniu nu treime pus în funcţie de fanatismul nimănui. Dirijorul Enescu se aseară în aceeaş întrupare a gloriei sale de violonist. Duminică a fost ultimul dintre ceste extraordinare concerte. Programul cuprindea simfonia în sol-mittor, de Mozart; două nocturne pentru orchestră: Nori şi Serbări, de Claude Debussy; şi repeţirea Simfoniei a treia, în Do-major, de Enescu, aşa cum am auzit-o cu două săptămâni în urmă, cu concursul societăţii corale Carmen, de sub conducerea d-lui prof. I. Ciurescu. Desigur, interesul se concentra asupra acestei frumoase pagini vaste de muzică, scrisă de George Enescu in anii 1916—1918. La distanţă de 21 ani după prima audiţie a simfoniei, compozitorul are satisfacţia să constate că intenţiile sale sunt mai bine înţelese, şi că publicul nostru o consideră dintr’un punct de vedere estestic mai înnoit, departe de interpretarea anecdotică la care mai recurg şi astăzi unii prieteni ai muzicii! Dealtfel, simplul fapt că publicul a cerut repetarea simfoniei din două duminici consecutive, confirmă cordialele raporturi dintre compozitor şi lumea pentru care a creat această incantaţiune, scăldată de noapte şi de linişte, după o clocotitoare şi ameţitoare Icoană a vieţii Interioare. Suntem încă departe de acel compozitor care, închis in hermatimul său personal, abţinându-se de la cea mai mică reminiscenţă, în creaţia sa, avea să ne dea mai târziu un Enescu mult deosebit, şi atâta de convins de idealul romantic de a nu semăna cu nimeni. In această artă ale cărei idealuri au fost definitiv proclamate, împrumutat nu numai că nu e interzis, dar este chiar obligator — vezi Brahms — într'un anume, sens. Beethoven a găsit ceea ce-i trebuia în Mozart, iar Bach în Vivaldi. Există şi concepţii osebite de aceasta şi ne aflăm în faţa unui compozitor care într’adevăr şi-a propus să fie şi să rămână singur Simfonia a treia afirmă însă binefăcătoare influenţe de tinereţe, toate asimilate, turnate în forme de gândire muzicală, şi de simţire atâta de bine exprimate, încât la calitatea orchestraţiei, la filonul pur al inspiraţiei, se adaugă şi impresia că simfonia va rezista timpurilor tocmai prin structura ei personală. Compusă numai din trei părţi (moderato, vivace, lento), desemnul metodic răzimându-se mai mult pe instrumentele de coarde (de mare efect), proectează pe un chaotic peisaj de brume şi de flăcări, umbra de incrurtaţiuni a somnului şi a visului. Intervenţiile corului, în partea a treia, sunt discrete, tratate ca nişte intervenţii instrumentale: bunul gust al compozitorului le-a voit neversificate, ca nişte simple melodii celeste vocalice, învăluite, intr'o boare de lună. Succesul public al acestei execuţii valorează cât cea mai pretenţioasă sentinţă critică. Despre simfonia în sol minor, de Mozart, am scris altădată. Ceea ce aducea programul de aut, mai puţin obicinuit, erau cele două piese mici, de Debussy, pline de coloare, de mişcare şi de originalitate, in care elementul de seducţiune, rafinamentul construcţiei armonice, spontaneitatea şi artificiazitatea fuzionate, pelichromia a ceea ce nu poate fi confundată, constitue la acelaş timp cauza rezervelor sufleteşti cu care îl contemplăm totdeauna, pe acest mare Francez care sacrifică materia, pentru a realiza forma, şi a cărui personalitate colosală a descurajat atâtea tentative de a concretiza infinitul, după el. Intr'adevăr, şi în cele două bucăţi executate sub conducerea savantă şi delicată a lui George Enescu, (care e format la această şcoală franceză), se poate urmări profunzimea analitică, toaleta moleculară a acestei muzici care nu e nici categorie feminină, nici caracterizat-masculină, ci e parfumată şi sterilă ca o poezie de Baudelaire, sau de Rimbaud, o muzică de filtre şi de pomezi, traversată de somptuos,se viziuni, inocente la chiar păcatul lor neisprăvit. Atomismul acesta liric culminează intr'o aurărie de sunete polifonice care întâlneşte scandarea nereperatir a visului, şi prin asta un ideal de sterilitate se face adorat. Dacă d. George Enescu a ştiut mai bine ca oricine să traducă inefabilul acestor pagini, dându-le forţa lor descriptivă, şi frumuseţea lor liberă care consistă doar din lumină, este pentru că Enescu e stăpân de toate secretele evoluţiei muzicii franceze, de la cofetăria muzicală a lui Massenet, până la simbolismul lui d’Indy. Ceea ce nu a împiedecat ca „Norii" să întreacă mult la expresivate „Serbările“, al căror polen sclipitor pretinde instrumente de o rară perfecţiune, deci de un sunet somptuos şi pur. Totuş, splendoarea lor vagă, indistincta lor frumuseţe, ceroarea lor curgătoare ca o lumină, de asfinţit, constitue meritul major al interpretării imprimată de Enescu. Distilarea aceea de impresii personale, cu resonanța lor spirituală, şi cu toată infecunda lor strălucire, a fost admirabil exprimată. In sala Dalles, d. Sandu Albu a revenit cu un nou program: nu e un elogiu minor. Acest nedreptăţit violonist are bunul-gust să se prezinte totdeauna publicului cu piese care se aud pentru prima oară, şi pentru al căror studiu el jertfeşte chiar şansele succesului său personal. Este evident că succesele cele mai sigure revin lucrurilor reauzite. Sunt cele mai puţine in programul său. Un concert de Haydn, la Do-major, un coral, de Slanitz şi o mică piesă de Schubert, Ernst Erlkönig, urmate de Sonata, Primăverii, de Beethoven (famajor), cântate cu o superioară technică, intrecând cu mut căldura şi Interioritatea ce trebuesc investite in aceste bucăţi, au smuls aprobări entuziaste. Am o mare stimă pentru d. Sandu Albu, şi am scris şi altădată cât de mult Îmi place sunetul viorii sale, absolut cea mai bună vioară din câte am auzit la România. Dar cu degajarea aceasta, cu accentul pus pe technica virtuozităţii fără suflet, fără sensibilitate, mi mi pot împăca, şi nici nu voiu obosi de a i-o spune, fiindcă e păcat de atâta euperiosă energie dirijată doar de Iresponsabile aplauze. Fîesele de Firetti, de Falconî şî de Wîidigeroffiu erau la tanul ţintea primei părţi a pregra,mutai. Singură bucata „Menastreis“ de Cr. Debussy a readus recitalul la nivelul lui iniţial. O sală de amici şi de puerili lori ai progreselor ce se fac continuu, a răsplătit meritele acestui artist în luptă cu propriul său înger. Recitalul pianistei croate Melitta Lovkovici, din sala Dalles, a reunit o lume oficială care a dat serii un caracter propagandistic. Merita tatradevăr artista, această cordială primită pentru atâtea calităţi vădite In executarea programului ca şi pentru magistrala interpretare a sonatei în sîrpinor, de Liszt. Cele două sonate de Ccarlatti, lipsit® de humorul lor, al reginelor păstorite, dar împodobite de prestigiile unei tehnici pianistice rare, trebuesc socotite ca având un destin comun cu cele două „intermezzi“, de Brahma, dintre care primul — cântat dur și sonor — e un „Schlafiîcd“ un cântec plin de pianissimo, diminutando şi ritardanda, de la început până la sfârşit. Mult mai desăvârşite au fost desigur interpretările date de d-n Melitta Lorkovici acelor fragmente de Krnc, şi dansului croat, de Papandopulo. Prin splendoarea lor pur exterioară au putut valora încă odată Variaţiunile de Brahms, pe o temă de Paganini, şi pagina spaniolă a lui De Falia. De asemenea a fost frumos cântat dansul românesc de Sahin Drăgoiu. D-ra Larkmuci are un stil masculin, la pian, de o mare energie, de o superbă rotunjime de simet care, în bucăţile de pură virtuozitate, e ete un cel Mai efect. O technică stilizată, dusă foarte departe, trece înaintea tuturor celorlalte calități ale pianistei * Carsntus nwm XV, No. 9102, Vineri I HM 1849 V „CURENTUL“ ECONOMIC Inspecţia d-lui director general al C.A.M.-ului, la lisâmâtţările de tatun Pentru comtrolul pe teren al lucră- măsuri imediate pentru normele rilor de însămânţare a tutunului, directorul generali al C. A. M-ului cu ajutoarele sale şi toate organele de control, fac deja începerea campaniei de însămânţări, întinse inspecţiuni în regiunile de culturi, luând desfăşurarea acestei operaţiuni. Cu această ocazie se dau directive pentru aplicarea decretului lege referitor la obligativitatea culturii tutunului. 29 Aprilie 1942 Burna este calmă, lipcită de trenzacţiuni importante. Cursurile oscilează In jurul cotaţiunilor din ajun, cu mici şi neînsemnate variaţiuni Târgul de efecte este animat. Cursurile se menţin Ia nivelul preţurilor Inregistarate In şedinţa precedentă. Oficial am cotat: ACŢIUNI B-ca Naţională 8775. B-ca Românească 748. Creditul Minier 1190, 85, 90. I. R. D. P. 380, 70, 80. Mica 1120, 15. Letca 1225, 35. Reşiţa 770, 75, 80. Telefoane 1600, 10. RENTE împroprietărire 1922 60, 59*/«, */». înzestrare mari 1934 81'/», •/*. înzestrare mici 1934 711/*. Consolidata 3*/. 1935 42*/«, 5/8, */«. Urb. Buc. 5V» noul 63 1/8, */«. Urb. Buc. 5*/. vechi 40, 40 3/8, V«. Unificată 4V«*/. 58«/* 5/8, */*. Oblig. Jud. 5*/. 73. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI Seri*. Urb. vechi 40—40V« Scria Urb. Buc noul 83'/*—63'/s Scris. Urb. Buc. IOV* 62'/—63*/« Oblig. Com. Buc. 45—45'/ Scris. Com. Buc. 10 V» 54—54'/« acri». Func. Rur. 10V» 70—70'/» Scria Urb. Iași 5 V« 21—21*/« Scris. Urb. Iași 10 Vi 38'/«—39 Rurale preschimbate 80—86'/* Scris. Rur. nepresch. 83—33'/« Bonuri Casa Rurală stamp. 52—511/« Județene 5V» Bonuri de impozite Casa Rurală S. U. B. 2080—2100 Reşiţa 770—780 Nitrogen opt 850—580 Creditul Industrial 980—990 Soc. Naţ. de Gaz Metan 1600—1625 Locuințe Eftine 485—490 Clădirea Românească 1040—1050 Credit Intr. Electrica 340-350 S. A de la Colentina 460-470 Titan, Nadrag, Calan 1840—1860 Vttrometan 690—700 Marile Hoteluri 340—850 Govora Călimăneşti 180—160 Carpatina 1700—1725 Cartea Românească opt 920—930 Creditul Carbonifer 890—900 Nltramonia 2050—2075 ——xoxoxoxo • xoxo*e*e——* Aproape 70 la sută trn fabricile de zahăr ucrainene funcţionează din nou Ucraina ao«* cea mai însemnată furnizoare de zahăr a Uniunii »aviatice. Mai mult de 60 la sută din producţia totală de sfeclă de zahăr a fost prelucrată înainte de roshman această regiune. In anul trecut când bolşevicii au fost obligaţi să evacueze Ucraina, ei au încercat prin toate mijloacele să avarieze sau să distrugă fabricile de zahăr. Administraţia civilă germană I.ifi a renovat in cea mai mare parte aceste fabrici, punându-le din nou in stare de funcţiune, astfel că aproape 70 la sută din fabricile distruse vor putea relua lucrul odată cu noua recoltă de sfeclă de zahăr. (RDV). RENTE Rente Exproprierii Renta Perpetuă Renta Consolidării SVi Renta înzestrării mari. Renta înzestrării mici Renta Refacerii 5 Vii Renta Impr. Unirii 8V» Renta Impr. Naţional Renta 4'/» C. A M. Renta Unificată 4*/» Renta Unificată 4*/,Vi Renta Reangajaţi 1933 Renta Stabilizare Desvoltare Cons. Londra acord Renta Renta Renta Renta acord. Berlin 4 Vi Paris 4 Vi Renta acord. Paris 5 6/d Renta acord. Berlin 4 V? Vi ASIGURĂRI Dacia România Steaua României Asig. Franco-Români Agricola Fonc. Generala Naţionala Asigurarea Românească Vatra Dornei BĂNCI Banca Naţională B-ca Românească ex. exp. B-ca Românească pui Banca Urbană Banca Vultur Banca Ilfov Banca Albina Sibiu Banca Comercială Română Banca Agricolă Banca de Scont Banca Comerţului Craiova Banca de Credit Român B-ca Comerc. Ital. şi Rom. SOCIETĂŢI Astra Română Creditul Minier Steaua Română Petrolul Românesc Petrolul Românesc pui Concordia Petrol Block I. R. D. P. Prahova Petrol Govora Telefoane Redeventa Mica Mica optate Aur Letea fetea pui Letea S. R D. 73*/«—73*/s 50— 50*/« 52—52'/» W/i—591/» 55—55'/» 42*/«—43 82*/t TIV*—71*/« ai—51*/1 51— 51'/» 51—51*/t 45—45'/»' 83'/«—53'/» 57*/«—58 62V»—628/« 50'/4—51 50V*—51 42'/s—43V« 180—185 610—615 610—620 4)10—420 7900—800 500—510 589— 590 430—440 1825—1850 340—350 520—530 510—520 8900—8950 740—750 720—730 380—370 590— 600 670-680 440-450 380—390 110-115 390—400 280—290 390 -400 350—360 2300—2320 1230—1240 1150—1160 840—850 840—850 1190—1200 370—380 350—360 410 -4?i 380—390 1600—1610 360—370 1900—1920 1140—1150 230—240 1220—1230 1180—1190 1240—1250 4280—4275 Cursori de De la Ministeru! Agricultorii tractorişti pe lângă Prima serie a cursurilor practice de tractorişti a început pe lângă 35 Camere agricole. Aceste cursuri vor ţine 75 zile şi se fac pe teren, concomitent cu desfăşurarea muncilor agricole. Taxarea redusă a produselor petrolifere Ca urmare a intervenţiei ministerului de Agricultură, ministerul de finanţe a simplificat formele pentru obţinerea autorizaţiilor de cumpărare cu taxe reduse a produselor petrolifere pentru maşinile agricole. In consecinţă administraţiile fi-nanciare vor elibera autorizaţiile în baza certificatelor date de percepţii, fără ca aceste certificate să Utlizarea mijloacelor de muncă mecanică Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a întocmit din timp o statistică a mijloacelor de muncă mecanică raportate la proprietăţile respective, stabilind astfel numărul de zile în care aceste maşini rămân disponibile. Operaţia aceasta înlesneşte aplicarea legii de mobilizare agricolă, care prevede întrebuinţarea acestor maşini şi acolo unde lipsesc mijloacele de muncă, mai fi fost supuse rului fiscal. vizei control o- Repunerea un stare de funcţionare a sărăriilor de la Tuzla (Basarabia) Pentru a satisface cererile de sare de mare necesară pescăriilor, fabricelor de conserve de peşte, băilor medicale etc., C. A. M-ul a repus în funcţiune sărăriile Tuzla din Basarabia, care au fost distruse de bolşevici. Sarea de mare se poate procura de preț tarifar iar lămuriri se pot cere prin Serviciul Vânzărilor C. A. M., Calea Victoriei No. 152. —OXOXOXOX • oxoxoxox---— PIAŢA leiifAilIJIi Şl ALIMENTELOR IA GAlATI GALAŢI, 29. —Piaţa neschimbată. In docuri au sosit 19 vagoane cu oleaginoase şi leguminoase. La Bursă cotează: mazăre victoria 420.000 magazie Galaţi (creşte 10.000 la vagon); mazăre furajeră 285.000 magazie; mazăre verde 400.000 magazie. Prin Bursă nu s’au încheiat transacţii. In obor au intrat 11 care şi s'a vândut: ovăz 8,50 ; porumb 9,45 ; blujani 18,50; parâng 4*80—6,50; vin alb 60; vin roşu 43—64; rachiu ţărănesc 207—247. In halele pescăriilor Statului au sost astăzi 6000 kgr. peşte proaspăt din regiunea Tulcea și s’a vândut: scrumbii de Dunăre 57; ciortan 55; ciortan mare 90; somn 60. La BISNa BRAILA, 29. — Plata calmă. In obor au intrat 84 oare și s’a vândut: orz 8,55—9,27 ; porumb 9 ; mazăre victoria 30—34 ; fasole 18— 20 ; mei 26 ; dughie 24—27. La biroul de vânzare au sosit eatăzi 1200 kgr. peşte, preţurile sunt neschimbate». -----oxoxoxox © oxoxoxox-—» Noul preţ al formularelor C. F. R. Direcţiunea comercială C. T. R. face cunoscut că preţul de vânzare al formularelor cărţilor de identitate şi abonamente de toate categoriile a fost unificat şi fixat astfel: 80 lei formularuil de cl. I-a , 40 lei formularul de clasa II-a şi 20 lei formularul de clasa vi-a. Cornelul silei Joi 80 Movilie 4912 RADIO ROMANIA 1675 m. 160 Khz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 864,5 m. 823 Khz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.55—8.00, ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal; Concert de muzică variată (disc.); închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDĂ SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale In limbile rusă şi ucrainiană. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.30: Deschiderea emisiunii. Quartetul de mandoline „Serenada", voce: G. Sabcăzuan. Victoria-mare de Vasile Dragomirescu; Tango de Primăvară de Vasin (voce); Frumoasă castiliană, serenadă spaniolă de Macciochi; O sole mio-canţonetă napolitană de De Curtis (voce); Mauritanatango de Ștefănescu, aranjat de Dragomirescu; O, Mari de Eduardo din Capua (voce); Trandafirii de Mai, polca de Sartori. 13.00: Orchestra Grifi Ionescu Găină. 13.40: Prezentarea filmului european. 13.50: Știrile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (disc.): Tango de Codevilla: Fox de Ketscher. 14.30: ORA RĂNIŢILOR — Orchestra simfonică de jazz a Soc. Române de Editură, dir. de Anatol Albin — refrenele vocale: Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu şi duo Liana Petrica Constanta Micu. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.30: Emisiune in limbile rusă si ucrainiană. 17.50: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA @1 RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. • ORA FEMEII —• D-ra Constanta Informaţii. 18.20: Duete vocale: Dra Nella Dimitriu şi A. Savagian. Duet din „Regina primăverii“, de Gluck; duet din „Cosi fan tutte“, de Mozart; duet din „Regele Ysului" de Lalo; duet din „Hănsel şi Gretl“ de Humperdinsk. 18.50: Dreie Nadia Chebap-pian şi Mariana Iarosevici-violoncel: Cassado: Lamento Boabdil (violoncel); Chopin: Nocturna (pian); Fauré: Cântec de leagăn (violoncel şi pian); De Falia: a) Asturiana (violoncel şi pian); b) Salut maur (violoncel şi pian). RADIO ROMANIA 19.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Corul P. T. T., condus de Gh Nicuiescu; Oaspeţii primăverii, de Gh. Nicuiescu; Vino noapte, de Sticher; Cântec de leagăn, de I Brătianu; Leagănă-te frunzuliţă, de Brediceanu (solo; tenor: N. Vintilescu); Răsunet din Crişana de Vidu (solo sopran: Eugenia Constantinescu); Ce vii bade târzior, de Bena; Hai Ileană, de Muzicescu; Am un leu şi vreau să-i beau de G. Niculescu; Imnul muncii RADIO ROMANIA fii RADM BUCURESTI 19.50: Jurnal în limba turcă. 20.00: Radio-Jurnal. 20.10: Concert de masă (atecţi 20.40: UNIVERSITATEA RADIO ) Ciclul: „Secolul de aur al Spaniei1* Al. Popescu-Telega: Arta şi literatura 21.00: Concert simfonic al Orches trei Radio, dir. de Ionel Perieş. 22.00: Radio-Jurnal. Sport 22.20: Continuarea concertului Staategie al Orchestrei Radio, dir. de Danul Perlea, Sibelius: Simfonia IV-a. RADIO ROMANIA, RADIO BUCIUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 28.00: Muzică variată uT— 24.00: închiderea emisiunii. Ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti în turneu prin Germania După cum anunţă ziarele germane, ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti va întreprinde la începutul lunei iunie un lung turneu în Germania. In cadrul acestui turneu vor fi jucate „Hamlet“, „Faust“ şi o dramă românească. Dat fiind că acest turneu este primul pe care-l întreprinde un ansamblu românesc în Germania, vizita primei scene româneşti este aşteptată cu un viu interes de toate cercurile artistice din Reich. (RDV). Concertul de astăseara Unul dintre cei mai buni violonişti români, din generaţia tânără d. GEORGE MANOLIU, va da astă seară, însoţit de d-ra NELLA DUMITIUU, de la Opera Română, un concert la sala Dalire, (ora 9 seara] Programul cuprinde: sonata în I, major, de Cesar Franck; Rayons d soleil, de Htte; două piese de Fauré două piese de Pugnani; trei liedur de Brahms; Fontaine d’Arethuse, d Szymanowski, Rondo capricios®, de Saint-Saens şi trei lieduri de Rickan Strauss. Delicata alegere a bucăţilor programului, ca şi calitatea celor de artişti înfăţişează concertul de astă seară printre manifestările de elifi ale stagiunii. Teatru poritru tineret Seminarul experimental de ani dramatică de pe lângă şcoala normală de băieţi şi şcoala normală o fete „Elena Doamna“ din Bucuraşi începe Duminică 3 Mai 1942, ore 10.30 dimineaţa, un ciclu de teatr pentru copii şi tineret. Se va prezenta „Pupăza din teiu (Copilăria lui Ion Creangă), comedi cu cântece în 4 acte de d. Ion Damian. 1 La zi MO B U Im Viaţa Individului şi a naţiunii. In căutarea formuleite aş exam definitivă, şuiere dela an la om, adânci preia cari. Telul petrece cu o repeziciune uluitoare. Încât intre em şi axi, nu se poate găsi simio asemănare. In acest val-vârtej de evenimente rămâne pe poziţie numai omul. El este insă o permanenţă numai din punct de vedere fizic. încolo, sufletul şi concepţia lui se modulează după fiecare împrejurare. De aceea se par de multe ori ca nefireşti întâmplările la cari a participat ca factor determinant. Şi pentru că trecutul să nu fie dat uitării cu atâta uşurinţă spsindu-se astfel prezentul şi de preţioase piese de documentare, scriitorii şi-au luat misiunea plină de răspundere, de a fixa cu toată obectivitatea, in tipare potrivite, viaţa socială şi naţională a unei epoci Este ceea ce a dorit şi isbutit deplin d. Dem. Theodorescu lu ROBUL, un roman de o necontestată valoare literară, un roman de o reală şi chiar brutală zugrăvire a unei decedate societăţi româneşti, pe timpul căreia oameni ca Obogea ajungeau de mai multe ori miniştri, iar fiinţe ca Nicolin, din lumina şi sufletul cărora îşi trăgeau sucul monştrii politici, sfârşeau in ghiarele mizeriei şi ale bolilor neiertfioare. Deoparte, stăpânit, Îndrăzneţi şi superficiali, lacomi şi venali, egoişti şi dispreţuitori, — şi totuşi mari capacităţi, bogaţi, binevoitori cu cei mici, fiindcă purtau in frunte firma politică a unui partid. De altă parte, robii, timizi şi supuşi, capabili şi harnici, modeşti şi buni, şi totuşi, simpli titraţi, săraci şi slabi, pentru că viaţa l-a lipsit de resortul parveniri. Ei vor , până la moarte, simpl tributari, chiar dacă vor râvni la titluri înalte, la glorie şi la femei inimoase. Oricare din năzuinţele lor vor sluji la Împlinirea năzuinţelor unor stăpâni. Nicolin a scris articole de ziar, dar mare ziarist a ajuns Obogea; Nicolin a lâurit o piesă de teatru, dar autorul ei a trecut Mischianu; Nicolin a iubit-o pe soţia lui Obogea, dar aceasta şi-a găsit fericirea în braţele lui Mischianu. Şi totuşi, între dispreţ şi mizerie, între chinuire şi boală, robul a strălucit până în pragul morţei, ca un diamant aruncat în noroi. D. Dem. Theodorescu a dăruit literaturii o carte de care avea nevoie. La rându-i „Robul" desvălue veninoşilor autori de romane, şi matei mase a cititorlor, din ce în ce mai pretenţioasă, un pătrunzător spirit de observaţie, un plastician desăvârşit şi cu osebire un stilist de înaltă dară, calităţi cari au dăltuit in piatra nemuritoare a scrisului, oamenii, obiceiurile, bucuriile şi mizeriile unor vremuri, nu prea Îndepărtate de prezent, însă sortite a reînvia numai în lectura cârile Întocmai ca şl In cazul Iul Balzac, Întocmai ca şi In operele ho Balzac. Dîn toate aceste constatări, se desprinde o constatare şi multe punâtoare id. Dem. Theodorescu este o prezenţă definitivă In literatura noastră Totuşi nu-l putem scuti de imputarea de a fi intrat în rândul scriitorilor consacraţi cu o Întârziere atât de mare. Aurel Polcovioi