Curentul, iulie 1943 (Anul 16, nr. 5520-5550)
1943-07-01 / nr. 5520
(8 pagini). COMORILE ACADEMIEI ROMANE O secţie a bibliotecii mai puţin cercetată, manuscrise şi primele tipărituri româneşti. — Documente şi cărţi. — Colb de cronici. — Manuscrise vechi şi noi. In marea grăjduiră a Academiei liniile bibliotecii se profează elegante, pe perdele copacilor bătrâni. De o arhitecură nouă, cu ferestre imense, prin care lumina pătrunde difa plin, actuală bibliotecă, este cea mai modernă ,din Capitală şi totodată, cea mai, frecventată. Seolile de jos sunt în permanenţă pline de o lume tăcută de tărtufiarii. Pe paginile îngălubenite a foilor de volume, zi dezi au alergat privirile a generaţii întregi, căutând lacome să desfege din şirifete de litere, protofemele care le frământau mintea. Tot înspre marea bibliotecă a Academiei se îndreaptă şi azi studenţii, sau amatorii de rarităţi, când nu găsesc ceia ce caută în biotecie Facultăţilor sau în cele particulare. Aceastaeste explicația permanentei afitente. In afară însă, de secţia, tipărituri-lor modere, biblioteca Academiei, mai are o altă secţie, la etaj : Aceia a manuscriselor și’» vechilor tipăriituri din Ţările Româneşti.--In sala acestei secţii," v"h. însă, mai puţini cititori dintre acei eferte nu se sperie de alfabetul ortlic şi care au răbdarea să descifreze în înfloriturile literilor, limba vorbită cu sute de ani în urmă, de valahi, satu moldoveni. Aceasta nu a totuşii decât sala de lectură, petitruca, adevăratul tezaur este sus la depozit. De acolo, ţi se poate aduce, la cerere, un document de pe vremea lui Radu Vodă, sau Tetraevanghelieruil lui Coresi. Şi în împărăţi®, aceia a trecutului nu pătrund decât bibliotecarii şi rar, de tot ochii lacomi ai vreunui indiscret. La ultimul etaj al bibliotecii în încăperile întunecate de rafturi înalte de fier, pline cu mape şi cărţi, acolo stau. Parcă obosiţi de trecerea atâtor ani peste ei, toţi aceşti martori ai trecutului nostru cultural, adevăratele comori aii Academiei. COLE DE CRONICI ŞI CĂRŢI VECHI Legate în inele groasă deniţel ori calcuri tari de metail şi închizători meşteşugite primele tipărituri, din Ţara Românească, scrise in Irhnică slavonă pe la 1508, stau alături, de cele tipărite în româneşte, care le-au urmat imediat, ca o firească reacţiune a simţământului naţional, împotriva înăbuşitoare şi influente diaconeşti, , Tipăriturile lui Coresi se învecinează cu „Biblia lui Şerban” şi „Evanghelia elibiească şi românească” (tipărită pe vremea şi din grija lui Constantin Basarab Brâncoveanul, In 1603, sau cu Evanghelia lui Antim Ivireanu dela Snagov. Sunt cărţi care , au apărut toate, după începutul făcut de bătrânul diacon, cel ce nu s’asfiit să preţuiască mai presus de orice acele „cinci cuvente cu înţeles, decât zece mii de cuvinte neînţelese, în limba străină. Cu cinste stau alături de ele ediţii vechi din lucrările scrise in grai, străin ,■ aşa e „Mărturisirea credinţei ortodoxe a dă Antim Ivireanu învăţatul mitropolit, care arată creştinilor adevăratele dogme ale bisericii de răsărit. Tot aici în biblioteca Academiei se găseşte o traducere in limba germană, după originalul latin scris de Dimitrie Cantemir, a ,Istoriei Imperiului Otoman”, tipărită la Hamburg. Ediţia aceasta e din 1745. DOCUMENTELE Colecţia de documente a Academiei este cu adevărat impresionantă clasate pe epoci, încep tocmai de pe vremea lui Alexandru cel Bun, cea pomenit de cronicari. Pe pergamentul ioegric de ani se păstrează încă bine cerneala, care desemnase literele, iar dedesubt, semnătura voevodului şi pecetea ţării, cu şnur gros de mătase. Documentele de pe vremea lui Gavril Movilă sunt de o mare valoare artistică. Pe pielea fină o mână sigură, meşteră în aşternutul florilor şi al mi gătiturilor, a îmbinat modele minunate, presărate din belşug cu praf scump de aur şi împestriţate în culori alese. Fie ele de pe vremea lui Radu Voevod, Radu Şerban, Matei Basarab, Brâncoveanu sau Duca Vodă, toate vorbesc despre moşii, danii, şi ctitorii, fiind întărite cu fecărtitura tremurată adormită, 9! pecetea de ceară roşie, peste cari s’a lipsit ciletodată o hârtie, pentru a nu dispare pecetea. Tot aici e şi locul manuscriselor celor vechi, cu ligaturi, litere suprapuse, aşternute pe hârtie groasă. Codicele Voroneţian şi Psaltirioscheiană stau alături de copiile lor obţinute prin fotografierea a pagină cu pagină, iar apoi legarea clişeelor in volume. A-ceste copii, sunt destinate a Înlocui in mâna cercetătorilor preţioasele originale când acestea vor fi puse în siguranţă. La fel ,a procedat şi cu pomelnicul mănăstirii Bistriţa, scris pe vremea lui Ştefan cel Mare. O psaltichie latină din Ardeal, scrisă pe pergament, formează cell mai mare volum al acestei secţii şi totodată, unul dintre cele mai frumoase. Flori poleite în aur şi litere cu meşteşug împletite, împodobesc capetele foilor şi marginile. MANUSCRISE NOI In mape groase urmează, apoi, manuscrisele de dată mai recentă. In oridine cronologică se găsesc încercările literare şi cotrenspondenţa Văcăreştilor. Pentru cei cari vor să cunoască viaţa politică din secolul trecut, sunt adunate aici hârtiile lui, Mihail Kogălmiceanu şi scrisorile familiei Cuza. Amatorii de arheologie pot cerceta şi manuscrisele cursurilor pe care le-a ţinut Alexandru Odobescu la Universitate. In câteva mape sunt strânse toate actele din procesul memorandiştilor, iar cu Nr. 2269 figurează manuscrisele lui Mihail Eminescu. Şi pentru acestea s’au făcut copii fotografice, foirmârudu-se cu ele adevărate volume, mai mari chiar decât originalele. Tot din seaoa XIX datează şi im manuscris al tradulcerii franceze, făcută după cronica lui Miron Costin, manuscris care n’a apucat totuşi să vadă lumina tiparului... ...Şi lista comorilor păstrate în biblioteca Academiei ar putea continua pe coloane întregii, pomenind despre căliţi şi nume scumpla tuturor românilor... Invităm însă, pe cei curioşi să şi-o completeze la faţa locului, vizitând într’o zi această secţie a biblioteci Academiei. Cm. Bercescu Intrarea în biblioteca Academiei lift W&k* f i» MiL. mmmmâ & , * Academia Română Interior (Fișier). Vichy, Iunie 1943, popeta napoleoneană a devenit de lalifeate, prin eforturile eroice aie geului Corsican de a clădi o Europaă mai bună și urnită. Studii mime- 5e' au apărut, în timpul din urmă, ora ei. Operele lui Vandal, Albert el, Frédéric Masson, Louis Meleprivitoa de la drama care a zvât Europa la începutul veacului trecut impulsul viguros al plebelanicare şi-a pus coroana imperială peşte şi cari mucezia, necitite inelele fonduri de rezervă ale anticaci, încărcate de povara prafului neţilor al vremurilor, au fost, de trei încoace, toate scoase la lumină şi astorijate în cei mai preţioşi factori consolare şi încurajare pentru nuroşi Francezi, cari caută să uite,m evocarea splendoare a naţionale cure, trista mizerie a prezentului, lucrări noui expun urcarea şi prăjiirea celui mai mare soldat al Eubei moderne, ca şi felul culm arma- 2 franceze au dus cu ele, în lungul şi al continentului, „ideia libertăţii panilor, bunurilor şi popoarelor", dând, prin victoriile lor, evoluţiei europene un ritm acelerat şi deşteptând la toate popoarele conştiinţa naţională şi dorinţa de independenţă. Europa creiată de Napoleon era sau Irul viabilă? Cine a învins pe Napoleon? Rusia cu aliaţii ei de totdeauna, infinitul îngheţat şi massele fără număr, amorfe şi fanatice, sau Anglia, „această insulă sălbatică” cum o numia André CHÉNIER? Unii istorici de azi, ca şi înaintaşii lor din veacul trecut, continuă a susţine că Rusia a învins pe Napoleon, dezastrul Marei Armate în stepa moscovită formând preludiul lui Waterloo. Dar de ce Napoleon a condus Marea Armată în Rusia? Şi pentru ce a întreprins, de la 1807 încoace, cele mai mult campanii, dacă nu pentru a constrânge unele Statesă adereze la blocusul continental, pe care l-a decretat în 1806? Când ocupa Amsterdamul sau Lisabona, sau chiar când pleca în Rusia, Napoleon tindea să astupe crăpăturile produse în blocusul continental, care nu apare de loc ca un simplu epizod în epopeia napoleoniană, ci dimpotrivă a jucat In ea un rol capital. Albert SOREL credea că preocuparea mare și constantă pentru împărat a fost de a sili toate puterile depe Continent să execute clauzele Mocusuluii. D. Bertrand de JOUVENEL expune, într’o nouă lucrare această problemă capitală explicându-i geneza și definindu-i spiritul. (1). Blocusul pe care l-a decretat Napoleon în 1806 e cu totul de altă natură decât cel din 1914 sau cel de azi. Nu era vorba de a izola Anglia, de a o condamna la foamete și a o sili pe aceasta cale să capituleze. Napoleon era fericit când putea trimete articole alimentare englezilor. In 1811 recolta britanică fiind deficitară, el a expediat în porturile engleze grâu şi vinuri franceze. Dorinţa lui era, ca Englezii să mănânce şi să bea cât mai mult, cu condiţia, fireşte, ca să plătească cu bani graşi. El speră ca în felul acesta va reuşi să-i ruineze. In adevăr, el interzice ca Europa să cumpere produse engleze şi deretează închiderea porturilor de pe continent pentu vasele engleze. El vrea să condamne pe Englezi, ca să importe mult, dar, în schimb, să nu exporte nimic.. E vorba de un comerţ intens unic. E întreaga substanţa a blocusului continental decretat de Napoleon şi proiectat deja de Convenţiune. Nu e vorba de a înfometa adversarul, ci de a-l sărăci. El trebuie chiar îndopat, pentru a-l sărăci mai repede. Fiindcă sl credea că, în felul acesta, schimbul englez va scădea, stocul de aur englez se va subția și Anglia lovită pe terenul unde era (li Bertrănd de JOUVENEL riNapoléon et l’économie dirigée : ie bloeus continent! — Baris 1943). mai tare, adică in monedă, va capitula. Deja sub Directoriu s’a propus, ca Anglia să fie atinsă, atacându-i creditul. „Ceia ce trebuie să fie atacat, în mod urgent, e creditul, acea putere magică a Angliei, care îşi înmulţeşte resursele trecând orice măsură şi orice proporţie. Singurul instrument al creditului Angliei, e banca. Deci băncii trebuie să i se dea lovituri”. Blocusul continental proscrie toate mărfurile engleze, dar el caută să atingă îndeosebi patru produse exotice, acuzate că îmbogăţesc pe Englezi: bumbacul, zahărul, cafeaua şi ceaiul. Sfetnic ascultat al împăratului, pe care ii ştie măguli, MONTGAILLARD, spune : „Patru pomuleţi aproape necunoscuţi in Europa acum un veac şi jumătate susţin azi tronul Angliei; patru plante, cari produc cafea, ceaiu, zahăr şi bumbac pompează aurul tuturor naţiunilor şi cum Anglia a reuşit să intre în posesia aproape exclusivă a acestor plante exotice, ea dispune de o mare parte a aurului Europei”. Se spune şi cu drept cuvânt că nu e distrus, decât ceiace e înlocuit. Ori, Napoleon n’a înlocuit nici cafeaua, nici ceaiul, nici măcar bumbacul englez, a căror dispariţie o decretase. In ceiace priveşte zahărul de sfeclă,^ — marea invenţie a chinvei de atunci. — el n’a fost decât un produs tardiv de înlocuire. Din momentul acela se organizează o contrabandă intensă, pentru a importa în Europa produsele interzise. Napoleon se irită, întreprinde campanie după campanie, pentru a face mai riguroasă legea blocusului. Intr’o bună zi se denunţă Lisabona ca un antrepozit, de mărfuri britanice; el dă ordin Iui JUNOT să ocupe Portugalia şi dinastia de Bragan, abia are timpul să se îmbarce pentru Brazilia. „E întâia oră că o dinastie europeană îşi are capitala peste Ocean”, constată d. Bertrand de JOUVENEL. împăratul a pus pe fratele său Ludovic pe tronul Olandei. Dar Ludovic nu închide, în mod prea strict porturile pe cari le controlează produselor engleze. Din acest motiv Napoleon dă ordin trupelor franceze să treacă frontiera şi Olanda e, în sfârşit, ocupată. Şi dacă în 1812 împăratul se certa cu ţarul, cauza imediată a acestei rupturi, — preludiu la funesta campanie din Rusia, — n’a fost oare redeschiderea porturilor ruse ? Marile acţiunimilitare ale lui Napoleon, de’a 1807 încoace, sunt legate astfel de operaţii de vamă. împăratul urmăreşte, cu înverşunare, pe toţi aceia cari primesc produse engleze, fie că e vorba de un simplu negustor din Bremen sau de ţarul tuturor Rusiilor. Istoria rezervă, fireşte, un loc important hotărârilor spectaculare ale ţarului. Dar ea neglijează să semnaleze acţiunile nenumărate ale umililor : „Ea vrea foarte bine să vadă faţă în faţă cu Napoleon pe un Wellington şi pe un Blücher, pe insurgentul spaniol, care luptă pentru Hristos, pe voluntarul german din 1813 neflăcărat de Fichte şi Jahn, dar nu-i place să admită faţă în faţă cu acest Góliat, în rolul lui David pe negustorii din Olanda şi Germania cari îşi trimet fiii, să cumpere stofe la Manchester, cafea la Londra* și cari îşi trec mărfurile, prin o mul- time de purtători nocturni, în imperiul lui Napoleon. împăratul însă îi consideră pe zi ce trece ca pe cei mai periculoși adversari ai săi" * Napoleon „victima bursei negre”, s’ar putea spune azi. Dar chiar dacă n’ar fi fost nici bursă neagră, nici comerţ clandestin, totuşi blocusul continental n’ar fi putut da lui Napoleon ceiace el aștepta pe urma till, adică capitularea Angliei. In cazul cel mai favorabil blocusul ar fi putut provoca o criză a schimbului la Londra. Dar criza aceasta n’ar fi fost mortală. La baza concepţiei blocusului era în adevăr o eroare monetară : Napoleon nu putea să învingă Anglia privând-o de puţin aur. Un stat modern nu moare, fiindcă nu are metal galben. Dat fiind că cunoscuse cascada de hârtie-monedă franceză depreciată de la 1790 până la 1796, Napoleon nu avea încredere in bancnote. El nu preţuia decât metalul. Când pornia în războiu», fulgoare încărcate cu monedă metalică îi însoţiau armatele, iar mareşalii lui erau cusuţi cu aur. „Unul din marile sale subiecte de mândrie era, — solid, Bertrand de Jouvenel, — de a făcut să intre in Franţa circa 450 de milioane de aur, în cursul campaniilor dela Austerlitz, Jena, Friedland şi Wagram”. Banchierii lui ii spuneau mereu „Schimbul englez pierde deja 10°A». 15°/o, 18%. E începutul sfârşit linului. Anglia va capitula, prăbuşirea monedei sale”, ascultă şi crede. Şi în cursul sale domnii el va aştepta aceeuşire, care i-a fost promisă Dar va aştepta în zadar, fi privinţa aceasta. A Revoluţionar pe te Icon a rămas strurenul monetar Băt tried spuneau după ar putea fi învins ? El nu face războiul în mod reglementar” Napoleon credea despre Anglia : „Ea e învinsă dinainte, fiindcă nu-şi conduce moneda în mod reglementar. Ea face războiul pe credit, pe care ar trebui să-l evite, ca şi bancnotele, cari îl exprimă” Azi ştii că războiul poate fi făcut pe credit. Dar eroarea lui Napoleon nu îi era planchierii , i-a supravieţat aurului şi a terminat pe văţaţi să se boiul nu poa luni” » — ’ fă, pre nomanui lor ■ /ÎV:’ Scrisori din Franţa Cronica ideilor în Franţa nouă Cine a învins pe Napoleon ? — Rolul factorului economic în istorie. — Un studiu nou despre »Napoleon și economia dirijată". I»" te M vitali, lemnele In aula Academiei comerciale şi industriale, d. ing. I. Tonescu-Muscel, conferenţiar universitar, a vorbit el despre câteva „Aspecte din domeniul fibrelor textile", domeniu atât de arid acum 10 ani dar cu noţiunile căruia opinia noastră publică s’a familiarizat atât de bine în prezent. Dublul aspect: economic şi sfinţitic al fibrelor , textile conferenţiarul s’a priceput să-l îmbine şi agrementeze cu o serie de date impresionante asupra economiei textile mondiale în principal şi, în subsidiar, scoţând în relief repartiţia producţiei şi consumului pe glob precum şi ofensiva uriaşă pentru fabricarea fibrelor artificiale. Dacă India produce toată iuta, China I şi Japonia 9/10 din mătasea naturală, Australia 1/3 dar toată lâna, nici Europa nu rămâne mai s prejos ca autarhia economică, deoarece ce prezintă in comerţul mondial cu aproape toată producţia Inului şi cânepei şi cu mai mult de jumătate din fibrele artificiale, care au ajuns la o producţie anuală de 1/8 din recolta mondială de pe glob şi de 25 ori mai mare decât a mătăsii naturale. Dealtminteri, această impetuositate a tehnicii de fabricat fibrele artificiale a asigurat în bună parte, Europei beligerante independenţa în acţiunile de organizare a războiului,, independenţă care i-a lipsit fatal in războiul din 1914—la VINERI 2 Iulie O PREMIERA EXCEPŢIONALA TEATRUL DE ARTĂ COLORADO tel. 4.41.32 Sală cu aer condiţionat. Adăpost antiaerian Un spectacol care va pasiona publicul Capitalei prin noutatea formulelor sale artistice. Un eveniment al stagiunii de vară 2 acte. *— 20 tablouri O înscenare cum n’a mai fost Regia : Ion Şahighian, Soare Z. Soare, N. Massim Reţineţi locuri pentru premieră la Mag. „Orfeu" şi la casa teatrului str. G. G. Asan. Telefon 4.41.32 PRIMELE MATINEURI Sâmbătă 3 și Duminică 4 Iulie ora 4 Curentul A MUC XVI, No. 350, Joi | iulie 1943 Ciewtaturii Primim dintr’un colţ depărtat de ţară, o plachetă de versuri întitulată „întoarcerea în ţărână” şi semnată G. Ioniţă. Autorul un tânăr desigur, ce sbucrumă să îşi caute un drum propriu şi e interesant că motivele lui, sunt desprinse din preocupări grave, sociale, ceiace este mai mult decât meritoriu pentru un debutant. Iată un clişeu luat din poezia „Moşteniri”: „Cu bicile duderilor loviţi Din leat şi fără hrisov şi istoviţi. Strămoşii mei venind din nouă pălmaş Brăncesc cu fruntea ’n besndi pe urmaş. Ei nu horesc în graiul meu sudălmi Şi nu ridică pumnii blestemând. Dar rostul lor amar mi-l gem in gând Si truda de zadar mi-o scriu in palmi. Poeziile populare ale Românilor, de V. Alexandri vor apare într’o nouă şi interesantă ediţie, în editura vGh. Mecu, in cadrul acelei utile biblioteci „Naţionala”, în care au ieşit de sub teascuri Poveşti şi Amintiri din Copilărie de I. Creangă. Tot aceiaşi tipariţă, va pune peste câteva zile în librării romanele : Ficeie doctonului March de Luisa M. Alcoot şi Tom Jones de N. Fielding. În ciclul ediţiilor definitive, ale romanelor lui Cesari Petrescu, editate de „Cugetarea”, au fost puse in librării : „Aurul negru”, „Comoara Regelui Dromichet" şi „La Paradis General”. Aceiaş editură mai lansează a treia ediţie din „Huliganii” lui Mircea F.tirade, precum şiromanul „Preot fără voe” de Damian Strachi. La ! August va apare in editura FumMfile .Bf**»«*, volumul II din operele lu Mihai Eminescu, in ediţia rustică a d-lui Ier pessicius. Voluimul acesta va apare numai intr’un număr de 2000 de exemplare şi nu va putea fi procurat, decât de către aceia carte insenul anticipat la sediul editurii. Săptămânal Săpătmâna C. F. R. a devenit una dintre cele mai interesante publicaţiuni periodice. In ultimul număr iscăleam : Ilerie Chendi, Joachim Botez : Două călătoare; Al. Philipide, P. Cerna, Al. Lascarov Moldovanu: Poşta lui Dumnezeu; D. Kamabat: Comemorarea lui Ovid Dessuşianu; Al. Raicu: Cărţi noul; Const. Goran: Elegia anilor; Ioan Georgescu: Versuri, etc. Un material variat ce se adresează celor 90 mii de cetitori ai revistei. Încadrează acest substanţial material literar. Unul dintre romanele cari au cunoscut un enorm, succes de librărie, în ultimul timp, este Ţăranii de Wladislav Reymond. E vorba de o frescă de mari proporţii, în care e zugrăvită magistral voinţa oamenilor dintr’un sat, îmbinată cu o poezie sguduitoare, a temeică de totdeauna. Alături de faptele proprii zise, se întâlnesc magistrale sondalgii psihologice şi paginii descriptive, care pot fi luate ca model de romancierii tineri de azi. Plaiuri Năsăudene ( se întitulează o nouă revistă apărută zilele acestea şi care este organul de afirmare „al celor plecaţi din ţara răsvrătirilor năsăudene pentru a împlini porunca destinului ardelean. Prezentată într’o admirabilă ţinută grafică, revista cuprinde numele multor poeţi şi scriitori din părţile Năsăudului. Dintre valoroasele colaborări trebuesc semnalate pe cele ale d-lor dr. Laurenţiu Oanea, Titius Mălai, Ion Th. Ilea, Emanoil Cobzalău George Todoran, Iosif Naghiu, dr. Ilie Drăianu, Vasile Netea, Dumitru Nacu, Justim Ilieşu. Cel dintâi istoriograf care şi-a consacrat viaţa şi activitatea sa cunoaşterea trecutului Bucureştilor, a fost locotenent colonelul Dim. Papasoglu. Acest iubitor al primului oraş al ţarei îi consacră d. dr. N. Vătămanu, un studiu amplu pe care îl publică „Gazeta Municipală". O serie de date inedite asupra trecutului Bucureştilor sunt cuprinse in acest interesant studiu. Ultimul număr al „Gazetei Municipale“ mai cuprinde pe lângă materialul informativ obişnuit,o bogată documentare asupra activităţei administraţiei comunale a Capitalei şi a prefecturilor şi primăriillor din ţară. Aurel Itugariu ameciatul scriitor bănăţean, a scos în editura Institutului Social Banat-Crişana din Timişoara, o amplă lucrare documentară, în care prezintă şi bibliografia literară a acestui tineret. Cartea conţine note asupra tuturor scriitorilor şi publiciştilor din Banat, începând cu anul 1918, in ordine alfabetică, reuşind să umple un gol simţit în literatura provinciei Nu s'a scris pânâ acum decât note fugitive asupra romanului „Fata doctorului Ambrozie” de Dem. Iordane, apărut In ed. Gh. Mecus, cu atât mai ciudat, Cu cât e vorba de o carte revelatoare, care in oricare altă parte ar putea impune singură un scriitor, datorită calităţilor de analiză şi novaţiune emoţionante pe care o conţine. Şi a docodeşte, nescriindu-se despre el, că asistăm într’adevăr, la o inerţie trecătoare, desigur, a criticei literare. A apărut revista „ŞCOALA DE VIEAŢA” a Asociaţiei generale a învăţătorilor, de sub direcţia d-lui Teodor Iacobescu, un număr bogat pe luna iunie 1943, cu un cuprins, din care spicuim Prof. G. Taşcă, 39 de ani de la moartea lui Spiru Haret; N. Iorga, înainte; Pamfil Şeicaru, „Trei Doamne şi toţi trei“; T. Iacobescu, Pentru ridicarea satelor; Emanoil Bucuţa, Griji de astăzi: învăţătorii războiului. Ap. D. Ciurea, Datină pentru o şezătoare de Paşti ; dr. I. Simion, Sensibilitatea şi temperamentul copiilor ; L. Iov, închinare ostaşilor ; Dorian Grozdan, Urmele strămoşilor; T. Iacobesu, învăţătorii pe front; D. V. Toni, Vasile Păunescu, O cronică bogată, recenzii de cărţi şi reviste. Expoziţii Expoziţia liceului industrial Gh. Chiţu, din str. Popa Petre Nr. 31 va rămâne deschisă până în seara zilei de 30 iunie a. c. LA ZI A şti o limbă Este unul din cele mai plicticoase lucruri comune să afirmi că a şti cu adevărat o limbă străină, înseamnă s’o fi deprins de mititel şi s’o fi desăvârşit apoi în sculele gramaticei şi ale literaturii. Aşa va fi făcut, de pildă, Frederic cel Mare al Prusiei care a chemat la curtea m pe Voltaire. Şi aşa va fi făcut vestita scriitoare americană Pearl Buck pentru ca să ajungă profesoareă la universitatea din Nanking : de mică copilă, a crescut deavalma şi s’a tăvălit cu puii de Chinezi in ţărâna stepelor mongole pe unde tatăl ei a fost misionar metodist. Se poate Învăţa şi numai după cărţi o limbă străină , dar atunci se ‘ntâmplă o mare ciudăţenie : capeţi diplomă de specialitatea principală in cutare vorbire şi scriere a altui popor, şi de specialitate secundară in limba pe care ai supt-o de la sânul mamei... Să ţii cu putinţă aşa ceva ?... Intr’o dimineaţă, rătăcind pe ulicioara ceea singuratecă ce desparte cimitirul parizian Montparnasse in două m’am luat după nişte ederă reversându-se peste zid, şi am aflat înăuntru mormântul lui Baudelaire. Ce revelaţie !... Dar nu m’am mulţumit cu atât . Nu departe, nişte ciocli scoborau ceva într’o criptă ; m’am dus către ei, şi ca unul care aveam licenţa in franţuzeşte, m’am dat in vorbă... Vai, nimic dar nimic n’am priceput din blii cum vorbiau oamenii aceia !... De întâmplarea asta nu m’am mângâiat decât mai apoi, când hoinărind pe aleele celuilalt mare cimitir, Père Lanchaise, ce văzui ?... Pe lespedea de marmoră albă a unui mormânt scria, un slove scobite cu dalta, cu accent grav pe E . HOMME DE LETTRES Cum ?... Va să zică şi franţujii greşesc chiar în limba lor !... mi-am zis nedumerit. Eu ştiam din cărţi că nu se pune nici un fel de accent pe o vocală precedând o consoană diablă... Ce-ar mai putea vedea bietul Marcel Proust ce scrie pe lespedea sa de moarte ?... Această eroare de ortografie săpată în marmoră... Această greșală diacritică pe care Bandry de Saunier, cel care și-a bătut joc de gramatica Academiei franceze, o asemue cu o pată de untură... El zice : La faute d’ortographie, est une tache de graisse sur un vetement; la faute de syntaxe, — une éruciation. O râgâială .. Toate gândurile acestea mi-au fost deşteptate, după ce am isprăvit de cetit măiastră tălmăcire din româneşte în franţuzeşte a d-lui Yves Anger : L’Auberge d’Anceretza de Mihail Sadoveanu. Ce desfătare, dar mai ales ce lecţie de limba franţuzească pentru cei care nădăjduesc să cunoască idiomul lui Villon numai din cărţi ! Cine altcineva decât un francez cunoscând bine limba noastră, ar fi putut tălmăci atât de galic proza ilustrului nostru povestitor aşa de colorată, aşa de bogată în expresii neaoş moldoveneşti ?... Şi cu toate astea, iată !... La pagina 152 citim grande viile , iar la pagina 154, grande viile... Dar despre acest înalt omagiu adus literelor nostre de d. Yves Anger, rămâne să mai scriem. Joachim Botez 9 i£al SPECTACOLELE ZILEI Miercuri 30 Iunie 1943 ORT.: Sinodul Sf. Apostoli. CAT.: Sinodul Sf. Apostoli. PROT.: Sinodul Apostolilor. TEATRE I NAȚIONAL: „Călătorie in întunerec". (Inhiderea stagiunei). STUDIO: „Surorile Aman”. COLORADO: „Alechinada” (premieri). COMOEDIA: „Vitamina M.“. ALHAMBRA: „Gioconda iubeşte". MUNCĂ ŞI LUMINĂ : „Producţia Conservatorului Muncitoresc“. CINEMATOGRAFE Centru ARO: „Odinioară" cu Jarah Leander, jurnal SCALA: „Secretul doamnei in alb", jurnal de război. CAPITOL : „Patimi încătuşate" cu Fosco Giachetti. TRIANON : „Prima Iubire” cu Danielle Darieux, jurnal nou. FANTASIO: „Căi greşite" jurnal nou. REGAL : M. A. S. Năluca Mărilor şi jurnal. SAVOY : „Condamnat la însurătoare" cu Paola Barbara şi Gina Cervi, jurnal 70. SELECT „Oraşul de aur" FEMINA: „Pat şi Patachon” in .Hamlet şi Ofelia” şi jurnal nou. BULEVARD PALAS : „Lucrezia Borgia“ ultimul jurnal. ARPA : Omul venit de pe mare cu Maria Mercader, Jurnal nou. VICTORIA : „Miliardarul Cântăreţ" şi jurnal. ELISÉE : „Singurătate", jurnal, compania de balet. BIZANTIN : „Jocul cu Moartea" şi revistă. FRANKLIN:Ultimul spectacol si tornai. CORSO : „Geniu şi nebunie", jurnal U. F. A. şi O. N. C. 69. OMNIA: „Prizonierul din Santa Cruz", jurnal şi revistă cu Tanti Grigoriu. NISSA : „Vreau să mă mărit", trupa de reviste Valeriu Moraru. Cartiere AIDA: „Ispitele tinereţii” compania de reviste Geo Măicănescu-Bimbo Mărculescu, jurnal. ALCAZAR : „Bal la Castel" jurnal 6, trupă de reviste. AMERICAN : „Prima întâlnire“ o trupă nouă de reviste. BARCELONA : Beatrice Cellei, jurnal şi revistă. BUCUREŞTII-NOUI: „Un vis vienez", jurnal şi revistă CARMEN : „Vivere“, jurnal, compania de reviste ..Carmen" CARMEN SYLVA : „Neguţătorul de sclave“, jurnal. Trupa de reviste Nicu Burmaz CLASIC: „Prizonierul din Santa Cruz”, jurnal. COTROCENI : „Scamponi" jurnal. O. N C. şi U. F. A. CRANGAŞI : „Piratul Negru", jurnal O. N. C. şi U. F. A. DACIA : „Contract cu diavolul", jurnal Nr. 68. DIANA: „Pionerul junglei", jurnal, trupa Jean Tomas DICHIU : „Iluzii", jurnal, trupa de reviste Wally Mateescu, ELDORADO : „Marco Visconti", Jurnal O. N. C. — U. F. A FLORIDA : „Fanfula Caludi". Jurnal GLORIA : „Truxa", jurnal. ILEANA: „Pilotul ghinionist", jurnal IZBÂNDA : „Macario Caw-Boy" jurnal 69 MARCONI : „Unde cerul şi marea se Intâlnesc“, compania de reviste M Bejan, MARNA: „Vream să mă mărit", Jurnal compania de reviste Titi Mihăilescu, MILANO : „Casa păcatelor”, Jurnal MIORIŢA : „Duelul“, Jurnal. MODEL: „Asediul cetăţii Osaka". Jurnal O. N. C. — U. F. A., trupa de reviste Georgescu Iaşi. NERO : „Pentru un sărut", jurnal. NONI : „Cavalerul mascat" şi jurnal. ODEON : „Nota zero la purtare", jurnal. FACHE: „Absenţe nemotivate" comp Ion Boereşti, jurnal 69. PARIS : „7 ani de noroc". Jurnal. revistă. REX : „Tereza Veneroi", jurnal. ROMA : „Macario Cow-Boy“, jurnal 69 SPLENDID : „Verdictul" jurnal 68 trupă de reviste. TOMIS : „Rembrandt", jurnal. UNIC : „Hotarele iubirii“, jurnal VOLGA : „Scampolo", jurnal 68. VENUS : „Colanul din Veneția“, jurnal, trupă de reviste. VERGU: „Iubirea cea mare", jurnal trupă de reviste. VOLTA-BUZEȘTI : „Femeia îndărătnică" jurnal, trupă de reviste. UNIREA: „Regele Circului“, jurnal și revistă. Teatrul „Muncă şi Lumină" Premiera piesei „CAZEMATA VOLUNTARILOR“, scrisă de Locot. Col. în rezervă Ionescu Radu şi N. Neamţu Ottonel, va avea loc în ziua de Vineri 2 Iulie, la ora 19, având în distribuţie pe d-nele: Coca Ştefănescu, Elena Rodu, Xonia Beza, Eugenia Rădulescu, şi pe d-nii: N. Mihuţă, Ion Iliescu, Traian Vărăşteanu, Ion Stoenescu, N. Ştefănescu, Cristofor Vitencu, Romulus Neacşu, Const. Vârtejanu, N. Nicolau Valentin, Gheorghe Gheorghiu. Direcţia de scenă: MARIN IORDA. Studio joacă „Evadare” in matineu, piesa de Artturi Jărviluom, cu d-nele L. Cruceanu M. Demetriad, Eug. Popovici şi d-nii H. Polizu , Gabor, I. Radu, C. Neacşu, I. Anastasiad, Amigdalis, ş. a. SEARA : piesa d-ne, Ana Luca : „Pe urma soarelui” cu distribuţia de la premieră : d-nele Eliza Petrăchescu, Nelly Dordea, Cella Dima, şi d-nii Ovid Brădescu, G. Demetru, ş. a. Conferinţe Duminică 4 iulie, ora 18, va avea loc în sala Dalles conferinţa d-lu comandor Verbiceanu Marius, despre „Japonia“. Intrarea liberă. Teatrul Naţional Astă seară Teatrul Naţional prezintă pentru ultima oară în această stagiune piesa d-nei Sorana Topa „Călătorie in întuneric“ având rolurile principale d-nele : Sorana Topa, Maria Bom, d-nii: N Bălţăteanu, Toma Dumitrul, M Gingulescu, Al. Alexandrescu ş. a. Televiziune în culori Tehnica germană a televiziunii a înregistrat nouă succese senzaţionale. A reuşit construcţia unor celule fotoelectrice sensibile la culori şi prin aceasta transmiterea culorilor pe calea ziunii Experienţele arată, că în curând se va putea introduce televiziunea la culori pe plan mai larg. avi 30 * lunie 1993 RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI SI POSTUL DACIA ROMANA 6,55—8 00 . Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal Concert de dimineaţă executat de fanfara reg de gardă călare, condus de cpt. I. Todor Închiderea emisiunii RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI SI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii . Ora oficială. Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : Ora ostaşului. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german 14.30: Ora oficială Radio jurnal 14.15 : Publicitate. 14.30 : Ora răniţilor : Orchestra Luceafărul. ’ 15.30 : Muzică variată (discuri). * RADIO ROMANA RADIO BUCURESTI SI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : Pasta militară radio 16.40 : Emisiune specială în limba rusa. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 17.00 : Orchestra Ionel Budişteanu. 17.30 : Orchestra Ion Luca Bănăţeanu. 18 00: Muzică italiană simfonică (discuri). , 18.30 • D-na Ana Seulescu : Despre Asistenta socială. Cele văzute în Germania. 18.45 : Marii cântăreţi cântă muzică Italiană (discuri). RADIO ROMANIA 19.00 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 - Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.15 : D-ra Nadia Chebap. pian. 19.40 : Publicitate. 19.45 ■ Ora oficială. Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.00 Viata noastră culturală de Ero. Bucara. . 20.15 : Corul Radio condus de prol'on Croitoru . 20.40 : Universitatea Radio. QU«VI Cugetări ale scriitorilor moderni . Silgen Lovinescu - Titu Maiorescu. 21.00 • Ora Germaniei 22.00 ■ Radio jurnal Sport 22.15 ■ Publicitate. „ „ • . 22.20 Dela Grinz' la Kallaaburg,. prezentare de Horia • Furtuna, voce : Arta Florescu. erne- [istm Si Anssmbul tF ‘‘‘Hl/f1’' 23.00 muzeă variată uşoară (discuri). 23.30 ■ închiderea emisiunii. 21.50 -23.00 : Emisiune pentru străinătate pe postul Dacia Română RADIO MOLDOVA 13 00: Deschiderea emisiunii învăţătura zilei. Muzică din operete (discuri) 13.30 • Radio jurnal (I). 13 45 : Taraful Const. Vânturache. 14.30 : Muzică distractivă (discuri). 15.00 : închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emsiunii Marturi ialiene şi germane (discuri) 19.00 : Conferinţă , avocat Osvald Racovitză : Societatea de gimnastică, sport şi muzica din Iaşi. 19.15 : Dasuri vechi (discuri) 19.40 • D-ra Adriana Stănescu. voce. 20.30 • Conferinţă : prof. Mircea Mariaş : Creaţie şi contemplaţie în artă. 20.15 : D .Const. Repta. flaut. 20.35 ; Muzică vocală (discuri) 21.00 Radio jurnal (II) 21.15 D. Gh Loghin : Prezentarea piesei .Bogdan Dragoş” 21.30 : Seară de teatru : „Bogdan Dragoș“ adaptare radiofonică după mesa lui Mihail Eminescu, de George Dem. Lohin, interpretată de artiștii Teatrului National din Iași. * 22:15 : Muzică variată (discur). * 22:30: închiderea emisiunii