Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)

1868-09-15 / nr. 25

2) Simon sin Ițicu contra epitropiei Sft. Neculai din Do­­rohoiu. 3) D. Grigorie Sturza cu D. Dimitrie Corne representante lui Mendel Pascal pentru bani. 4) D. Gh. Samias cu D. Costachi Eni, pentru bani. Joi, 19 Septemvri. 1) Aizic sin Avram, inculpatu pentru înșelăciune. 2) Gheorghie Manoliu inculpatu pentru delapidare de bani publici in timpul serviciului lui de primare. 3) Sfatul cu I­. Petrach­i Antonovici pentru împroprietărire pe o casă și 10 prăjini de pe moșia Hărtopile. 4) Zamfira Paladi inculpatu pentru furtu. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Oposițiune făcută de N­. I. Cigara contra decisiunei cur­­tei, No. 28, in procesul cu D. I. Scorparu pentru bani. 2) D. P. Casimir cu consiliul comunei Herța, pentru măr­ginirea ei in viitoru de a mai impune dări pe obiectele ce se impunu de proprietate. 3) D-na Maria Conachi cu D. Panaite Michail, pentru ur­mărirea unui imobil. 4) Clironomia reposat. Panaite Theodor, contra sentinței trib. Botoșani, pentru tradare onoarei epitropului loru Dimitrie Theodor in disposiția consoartei D-sale Maria Theodor. Sâmbătă, 21 Septemvrie. (Camera sub acusațiune.) La Curtea de Apelu Secția II. Luni, 16 Septemvrie. 1) Miltiadi Fabiano cu Matu Sopoff, pentru bani. 2) Gh­. Filipescu cu Baiu Botez-Forescu­, pentru bani. 3) Falicu sin Moscu cu D-na Olga Curtu, pentru bani. Marți, 17 Septemvrie. 1) Casa repos. Neculai Conachi Vogoridi cu Solomona Bru­­dineru, pentru bani. 2) Evreul Leibu Herșcu, inculpatu pentru delictul de furtu a nisce cai. 3) Herșcu sin Avram inculpatu pentru delictu de insultă și injurie monahilor din M-rea Neamțu Gervasie Giumigiu și Nicona. Mercuri. ÎS Septemvrie. 1) D-na Maria Mirișescu contra D-nei Aglaia Buchi, pen­tru pămentu. 2) Leca Cassian asupra D-lor Mendel­eaintropu, loan Dor­­nea, preotul Ioanu Bahrinu, pentru respectarea unui con­tractu. 3) Gheorghie Pavli contra D-lui Panaite Balșu, pentru bani. Joi, 19 Septemvrie. 1) Mihail Spiru primarele comunei Broscăuții, inculpatu pentru bataia ce a causatu mai multor individi. 2) Costachi Emanoil Primare de Fimisești, pentru maltrata­rea și arestarea jidovilor Moise Șmil sin David și Turcu­ sin Strul. 3) Gheorghie a Săvonei condamnatu că ar fi tăinuita boala dintre vitele sale. 4) Bereu Chisilovici inculpatu pentru furarea unor boi a lui lacob Florea. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Iosep Crinștanu cu Primăria Urbei Folticeni pentru pă­gubi decurse de la antrepriza statelor municipale. 2) D. Dionisie Ianopulo cu Lambru Aleora, pentru bani. 3) D. Costachi Gheorghiu cu D. Pavel Popov, pentru bani. 4) N­icu Grimbergu cu Sender Gold­stein și Maria Comilo­­vici, pentru bani. Sâmbătă, 21 Septemvrie. (Neterminate.) calibrul de iassi. 4) A. Călimănescu cu Rucsanda Obeleșteanu. 5) Opoziția lui Naftuli Buvin la falimentul lui Wolf Hendler. Sâmbătă, 21 Septemvrie. 1) Opositia Ana Viola cu Ghestler. 2) Oposiția Dimitrie Mavrocordat cu Iacob Son. 3) V. Savin cu Anton Cam­liano. 4) Oposiția Panaite Christe cu casa def. Al. Mavrocordat. La Tribunalu Secția III. Luni, 16 Septemvrie. 1) Cercetarea oposiției evreicei Isaia sin Marcu­ Haberman, pentru comand, făcutu de V. Gheorghiu grădinarii. Marți 17 Septemvrie. 1) Cercetarea contestație loan Buzdugan contra tabloului de ordine cred. loan Greceanu. Mercuri, 18 Septemvrie. 1) Vând. moșiei Gropnița a lui Gr. Bisu pentru ch­r. def Dem. Branu. 2) Idem caselor Cost. Rizu, pentru Dem. Burduja. Sâmbătă, 21 Septemvrie. Idem caselor Sf. Gheorghiu și soția sa Rucsanda spre îndestularea lui C. Panaite­scu. La Tribunalu Secția a IV. Luni, 16 Septemvrie. 1) Neculai Țulucu, Ioan Zmău și Tanase Zglagovu cu ai lor pentru furturi de vite. 2) Buhla Sapira și Sura Telălița pentru furtu. 3) Grig. Ciudin și Grig. Botez pentru maltratare. Marți, 17 Septemvrie. 1) Ana Onuțu, liberă pentru rumperea unei petițiuni di­n dosariu. 2) Gr. Solomon Chetrariu,Vasile­ Dimitriu și Vasile Popes­­cu pentru maltratare. 3) Grig. Lazar pentru maltratare. 4) Gavril Dulichi pentru calomnie. Mercuri. 18 Septemvrie. 1) Teodor Bradea pentru maltratare. 2) Vasilie Ficiorul pentru maltratare. 3) Mihail Tironu și Toader Tisescu pentru maltratare. 4) Gh. a Nechitei și Toma Idieriu pentru maltratare. Joi, 19 Septemvrie. 1) Gheorghi a lui Vasile Ciubotariu pentru maltratare. 2) Sam­oil Grimberg pentru calomnie. 3) Zisu Feltu pentru furtu. 4) Limba Cioară pentru maltratare. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Arhimandritul Climentu Nicolau pentru injurie. 2) Grigorie Timotin pentru calomnie. 3) Solomon Perlitu Cof­tariu pentru ultraju. 4) Dimitrie Cozadini pentru maltratare. Sâmbătă, 21 Septemvrie. 1) Sergentul Gh. Suhureanu din batalionul I­ de vânători,­ Gheorghi și Neculai Tufescu pentru maltratare. 2) Catinca lui Vasile a Fiorii pentru deliciu de rănire. 3) Olimpiada Arnăutu pentru lovirea lui Tanasă Anastasiu 4) Ghidali sin Ghidali și Nastasia lui Dimitrie Mitoc pentru maltratare. La Tribunal­u Secția I. Luni, 16 Septemvrie. 1) Testa lui Iosep Rosental ,cu Meer Solomon divorți. 2) Verificarea seriilor depuse de esecul, test­­a lui Crețu Vasile. Marți, 17 Septemvrie. (nu­ e terminata.) Mercuri, 18 Septemvrie. 1) Herșcu Leibu contra succesorilor lui Ivil Dulgher pen­tru unu locu. 2) Carare Ch­iriachița cu I. Carare,* divorți. 3) Al. Fanu cu Maria Munteanu pentru oposiție. Joi, 19 Septemvrie. 1) Opus Cost. Pavli cu Statul pentru besmăn. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Cap. Al. Vlădescu cu soția sa, divorți. 2) Verificarea seriilor Tutorelui casei def. Vasile Crețu. Sâmbătă, 21 Septemvrie. 1) Dr. Max pentru anularea căsătoriei fiului său Al.­­Max. Consiliu de familie. Luni, 16 Septemvrie. 1) Consiliul fam. casei rep. Vasilie Carabulea. Marți, 17 Septemvrie. 1) Cons. fam. casei def. Teodor Popovici. 2) Idem. Neculai Lambrino. Mercuri, 18 Septemvrie. 1) Cons. fam. casei def. Nahman sin Burăhu Mihel. 2) Idem. Iosub Jovinschi. Joi, 19 Septemvrie. 1) Cons. fam. casei def. Evreului Leiba Iosipovici. 2) Idem. a casei def. Neculai Popovici. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Cons. fam. casei def. C­ostachi Corbu. Sâmbătă, 21 Septemvrie. 1) Cons. fam. casei Elena Neculau. 2) Idem. a casei def. Ifrosina Ghica. La Tribunal, Secția II. Luni, 16 Septemvrie. 1) Rosa Isorovitz cu Stavri Pavlov. 2) Margarint Popa Necolau cu Alter sin Zeilicu. 3) Speranța Marco cu casa def. C. Marco. 4) Ioan Cuza cu Iosep Misir pentru bani. 5) Rucsanda Balș cu Dana Ancei. 6) Opoziția falitului A. B. Rozinstain asupra sentenție pen­tru darea pe față falimentului. Marți, 17 Septemvrie. 1) Ana Captolanu cu casa def. C. Captolan. 2) Ana Borși cu casa lui Alter Inrest. 3) M. Gristienescu cu Profira Vărgolici. 4) V. Romanchevici cu Statul. 5) Opoziția lui Nassotz la sequestra pus pe averea lui A. B. Bozentain. 6) Dimitrie Anghel cu C. Bason. Mercuri, 18 Septemvrie. 1) Gh. Crețu cu Col. N. Mavrichi. 2) V. Stamboleanu cu Bela Leea Sfarui. 3) M. Leiba sin Zeilicu cu Tanase și N. Bohm­an. 4) Statul cu Moise Dulberg. 5) Carl Dornburg cu Statul. Joi, 19 Septemvrie. 1) Ghitla lui Iancu cu Iosef Mendel Blumental. 2) A. Barbu cu St. Emandi și Consoarta sa. 3) V. Pogoru cu Statul, pentru bani. 4) Opoziția Rucsanda Bărbierița la urmărirea lui N. Marino. 5) V. Ivanovici cu Ioan Visarion. Vineri, 20 Septemvrie. 1) Lupii Ciuntu cu Avram Grosu. 2) M. Avramovici cu Veniamin Costachi. 3) Casandra Grigorovici cu Gh. Candre. Prefectura Județului Iassi. Fiindcă la terminul de 14 Septemvrie nu s’au pututu termina cu pregătirile necesare pentru es­­posițiunea de vite, producte și obiecte de indus­trie, cu concursul de pluguri, s’au terminatu pen­tru­­ Ziua de 22 Septemvrie. Persoanele ce voru­a concura la această esposițiune, să trimeată pană la 18 Septemvrie, ear­a vitelor in dica de 20 Septemvrie, directu Ai localul Monastirei Galata de lăngă Iassi. La 29 Septemvrie se va ține licitațiune pen­tru arendarea proprietăților statului anume: Schitul Gherăesci a Mitropoliei din jud. Covur­­luiu și Boteștii ai scoalelor din jud. Tutova pe termin de patru ani, incepători de­la 23 Aprilie viitoru 1869, tot cu condițiile ce s’au publicatu in Mo­nitorul Oficialu sub No. 107, 109 și 113 din 1867. Curtea de Apelu din Iassi. La 29 Septemvrie se va ține licitațiune, pen­tru a se da in antrepriză 28 staj. lemne, pentru incăldirea odăilor ocupate de această Curte și acei cu jurați, și 15 stat, pentru judecătorii de pace. Amatorii se vor presenta in Camera Secțiunei I a acestei Curți cu legiuire garanții. Tribunalul Scoția a III-a din Iassi. La 10 Decemvrie, este vendarea a unei vie si­tuate in comuna Galata, jud. Iassi a D-lui Iosef Pavlicovschi, pentru îndestularea D. Iulius Herțeg. La 14 Decemvrie este vendarea­­ imobilului care sunt nisce binale in despărțirea III, strada Nem­­țască, inscrise la No. 2560 și 2561 a evreicei Reiza N­ascalovschi tutricea casei defunctului ei soțu Hascal croitorul, pentru îndestularea D-nei Ecaterina Enghel, epitroapa casei defunctului Er­nest Enghel. Epitropia Sf. Spiridon. La 8 Octomvrie, este de a se ține licitațiune, pentru darea in antrepriză a facerii reparați­uni­lor necesare la O­pi­ciul infirmilor de la Galata; amatorii­ de a lua această antrepriză se vor pre­senta in camera Epitropiei generală cu garanții in valoare de 10 galbeni. împeru­sinî și reclame *). Respunsu La Articululu­i­ lui Gustav Schüller in Curierul de Iassi, No.­ 21 din 8 Septemvrie. In articulul ce ați data in Curierul de Iassi No. 24, di­­ceți că prin esprimarea mea dau a ințelege că onorab, Pri­mărie aru fi tovarișe cu I­­nii farmaciști.—Se vede că n’ați ințelesu prea bine sensul­­ li sei suplici, căci acolo nu există nici unu atacu­ri contra vre­unei autorități. Iar ceea ce am ditit despre D-nii farmaciști vedu că am făcutu o foarte mare nedreptate D-lor-sale, căci acum se arată că numai D-voastră ve interesați atătu de multa despre apa de friguri inventată de mine. Aseminea­­ ziceți că D-nii farmaciști au alte ocupațiuni, iar nu se urmărească inventațiunile mele. *) Pentru toate articolele care se publică sub această ■T« rubrică, redacțiunea nu are nici o responsabilitate, ci numai autorul articolului. in adevăr, domnul meu așa este însă afară de D-ta._La întrebarea ce-mi faceți că pentru ce vendu 5 dramuri de țipirigu cu 6 lei 18 parale, ve potu respunde tare multe: 1) Că nu sciți cu toată analiza făcută din ce se compune această apă afară de țipirigu, ceea ce voiu dovedi la tim­pul cuvenitu. 2) Că D-voastră cumpărați câte unu cosciugu incarcatu de romaniță de pe la babe, cu unu leu sau 50 parale, și vindeți unu pachețel cătu unu degețelu de damă cu 20-25 parale.—iar eu sunt silita a cumpăra atâta țipi­­ngu, cătu și celelalte ingridența de la alții cari nu-mi văndu tara de folosu.—Asemenea se’ndreptă c’unu șipușoru de apă pentru friguri de multe ori și 5 persoane, care costă pe fie­care persoană toată lecuirea de friguri cate 51«/­ parale Socotescu dar că este destul de eftim­ de scăpatul de o asă boală periculoasă cu atătu de puțină cheltueală.—Diceti că mă lauda că amu vindecata 800 de bolnavi luăndu plata numai de la 200, și găsiți această plată foarte respectabilă. Toată lauda din partea mea este de prisosu, căci afară de D-­la D-le Schüller care ve simțiți jigniți in interesele D-v. prin vendarea apei mele de friguri, suntu prea mulți care s'au indreptatu cu această apă si me laudă fără nici o pă­rere de zeu pentru acei 6 lei 18 parale, căci multi din­­tr’ănșii au cheltuitu căte 3—4 galbeni pentru china și fos­­foru și la urma urmii totu au trebuitu să se îndrepte cu țipirigul meu. D-voastră ați constatata suma de 1290 lei că ași fi că­știgatu pe apa mea de friguri cu înse se potu asigura că amu cheltuitu la 40 galbeni din pungă, căci bolnavii ce au venitu să se vindece la viea mea, nu au adusu cu sine tră­­iști pline de nutrimente. — Iar la acei cu familii grele și sărăci, pe lângă că le-am datu medicamente gratis pe-a casă apoi le-am datu și parale pentru intrețirea lor pană la in­­senătoșare, de asemenea le duceam insu­mi pe la mai mulți chiar la domiciliul iîe loru acea apă fără nici o gratificare. —Amu vroitu a trece cu viderea acestu puncta, dar văden­­du-me provocații suntu forsatu alu arăta; imi spuneți­ să punu mana pe peplu și se mărturisescu că am vroitu să-mi umplu punga cu bani. — La o aseminea ecspresiune sunteți in mare eroare d-le Schüller, eu nu amu necesitate să-mi umplu punga, căci punga mea este și va fi tot­deauna um­plută (însă după posiția mea), și nu credu că ati vădutu vre­unu sinetu cu iscătitura mea ne achitata, și­­ prin­­ ur­mare nu­ am inventata această apă pentru a stringe bani spre achitarea datorielor pe care nu le amu, ce numai am­ vroitu a scapa pe bolnavi de liina și fosfora și tot­odată a dovedi cum ca apa inventată de mine este foarte folositoare din punctata de vedere cunoscuta. De­și onorabila primărie mi-au inchisu taraba, dar fiți prea siguru, D-nul meu! că prin această măsură nu me poate declara de falita.—Poate ve temeți, D-le Schüller, ca să nu-mi umplu punga prea tare numai dintr’unu singur articul farmacisticu ? (după spunerea D-lui Himistu).—Apoi dar câte pungi trebue se umpleți d-voastră pintr’atătea ar­ticole ce le posedați in farmacie fără să ve­zi lipsescu eu? Vedu că cei­lalți D-ni Farmaciști nu pre aleargă pentru o picătură de apă ce pică din ciutura D-lor­ sale pentru ca se o lingă in pripă se nu apuce a se usca de soare, și D-v. ve temeți se nu ve calicescu cu apa mea de friguri, care nu se poate privi in altfel decât o picătură cădută din ciutura farmaciei D-voastră.—Diceți că spirtul de tipirigu sau des­coperita in anul Domnului 1756.— Ve credu D-le Schüller, ănse apa pentru friguri inventată de mine s’a descoperitu de cătră mine in anul 1868. Bine-voiți, ve rogu ami dovedi că până la această discoperire sau cutarisit cineva cu asemenea. •— Cătu, D-voastră ca farmaciștii ve sprijiniți interesele nu e de mirata, ănse sănătatea și vieața unui norodu intregu este multa mai multă decât interesile D-tale.­La cuventul „alu doilea patrie“ care însemnați cu un serenism, ve res­­pundu că suntu prea sigur că nici unu romănu nu­ ar plenge căndu D-voastre v’ați­­ întoarce la cea d’ănteiu.—Iar căt pentru pretenția D-voastră că de ce nu­ am publicata in­venția mea, este foarte nedreaptă că nici o invenție nouă nu se publică; credu c­ă și d-voastre aveți destule articole in farmacie care sunt nepublicate de la inventarea lor chiar și până astăzi. La severșitul articolului d-voastră, că publiculu romănu este martor spre a putea destinge adevărul de minciună, ve respundu că mulți bolnavi de friguri, care după publi­carea articolului d-voastre, au cumpăratu țipirigu și s’au unsu in mai multe rinduri și descoperindu acea minciună despre care vorbiți, au venitu pe urmă la mine ca sei în­drepta cu țipirigulu meu. Iată clar că aceasta este causa pentru care nu am pu­blicatu după sfatul D-tale prin foi oficiale următoarele: Ca, toți bolnavii de friguri să-și cumpere de 43 parale țipirigu, care nu folosesce nimica la D. farmaciștii Schül­ler, și se cumpere totu mereu pănă-și voru freca pungele loru cu desăvârșire, și la urmă după ce-și voru stoarce pungele se vie la mine spre ai îndrepta gratis cu țipirigul meu. Fiți dar prea siguri, D-le Schüller că cu toată oposiția din partea D-v. apa mea pentru friguri este și remăne bună căci au data prea multe probe, și va remănea nemuri­toare cu toate țipirigurile D-voastre. Primiți, ve rogu­l-le Schüller cu această ocasiune sin­­cerile mele felicitări la umplutul pungilor pentru articulile celelalte din farmacia d-voastră in chipul in care mi-am­u umplutu eu prin vendarea apei mele de friguri. A. de Vespianschi. VARIETĂȚI. — (Nenorocire). La 1 Septembre trecutu, la oarele 10 de dimineață, la vadul Birsescii, pe apa Oltului, in districtul Argeșu, după cum comunică prin telegramă D. prefecții de veltea, a avutu locu o tristă întâmplare. Pe podul plutitorii de la Topo­­logu, imbarcăndu-se unu numera aproximativu de șese-deci persoane, precum și mai multe vite spre a trece la Tărguiu-Reureni, pe la mijlocul apei s’au cufundatu podul. Causa acestei nefericiri este că unu calu a inceputu a asversi cu picioarele din’apoi, din care speriindu-se­­ cei aflați pe podu s’au retrași­ in grămadă cătră una din estremi­­tăți, și astu­felu ingreuindu-se pe o parte podul a inceputu să se afunde lăsindu-se in apă. Vădindu aceasta s’a inspăimêntatu încă mai multu mulți­mea, a inceputu a striga și a sări in apă. Cei cari au avutu curagiulu se remăie pe podu, au scăpatu cu toți, căci podul a­ plutitu pe apă pană ce s’au opritu de o răgăliă. Aflăndu-se in pălciul Reureni această catastrofă, suprefectul de Topologii care era acolo, a trecutu numai decătu Oltul și luăndu mesure ca să se dea totu adjutorul necesaru ce­lor in nevoia, au constatu imprejurarea. Atătu prin luntrile aduse numai decătu, cătu și prin mijloculu cariilor cea mai mare parte din cei aflați au scăpatu de periclu. Dincolo de Oltu s’au gă­­situ patru oameni înecați, și după căte se scie pană acumu mai lipsescu ăncă vr’o cinci sau șase.

Next