Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)

1870-06-11 / nr. 45

CURIERUL DE IASSL ___n­.________ pentru plata de 444.444 lei 44 bani subvențiu­­nea pompierilor; s’a decisu a se numi D. D. Șendre și Gusti in Comissiune spre a propune mijloacele de operare. In ședința din 2 iuniu. Discutăndu-se asupra lecturei proceselor-verbale, s’a admisu a se supune procesele-verbale iaiăntei D. D-lor Con­silieri și apoi in a 2-a ședință să se cetească. Luăndu-se in desbatere cestiunea inapoirei bud­getului comunalu, s’a decisu a se ruga pe D. Ministru să’l aprobe fără schimbare, fiindu con­formit cu legea; ear la intrebarea d-lui Ministru pentru 30,000 galb, cuveniți comunei de la com­pania căilor ferate, s’a otărit a se respunde că comuna va avisa la timpu, precum și asupra ces­­tiunei puse de Ministeriu, pentru ce comuna caută in regiă serviciul eclerajului, ș’a desișit a se res­punde, că făcăndu-se licitațiunea și cerăndu-se lumi esorbitente, s’a admis regia pentru a se pute constata căt poate costa acest serviciu. D. Primaru de la Consiliu elaborarea unui regulamentu de ad­ministrare a intereselor comunale, s’a numit o co­­misiune de 5 consilieri pentru această lucrare. Cerindu-se petițiunea D-lui Troscoveschi de a i se libera suma de 80 galb. pentru locul seu espro­­priat pe strada Arcul, s’a decis a se ascepta ina­­poirea banilor de la casa de c­onsemnațiuni. S’a primitu propunerea D-lor Daniil și Maria Petrovici de a li se plăti 20 galb. pentru locul espropriatu in interesul lărgirei stradei Salhana. Nu s’a a­­probatu resultatele mezaturilor ținute pentru re­pararea bisericei Sf. Dimitrie Misai și repararea șanțului din jurul cinterimului din Tatarași, ne­­fiind preciurile avantagioase.—Ședința din 5 iuniu. D. Primar arătând că D. Emil Stunja cu ocasiu­­nea celebrărei căsătoriei sale a oferitu­n Jece galb, pentru săraci, s’a decis a se distribui după do­rința donatorului. Propunerea D. Dr. Fetu de a se dresa o listă de toți sărăcii s’a asum­atu. S’au numit delegații ce trebue a asista la examinele școalelor primare. S’a decisu, in urma referatu­lui D-lui Casier, de a se soma pe antreprenorii pieței Primăriei și a căminelor pentru neplata căș­­tiurilor. Discutăndu-se cestiunea apei, s’a primitu propunerea: de a se aduce unu­idraulic special, de a se trata cu D. Roznovanu pentru cedarea apei ce alimentează cișmeaua din casele sale, dăn­­dui se in schimbu apa de la Golia și in fine a se însărcina o comisiune pentru cercetarea dreptu­rilor private asupra cișmelelor. In cestiunea ecle­­ragiului s’a numitu o comisiune de trei pentru regularea îmbunătățirilor serviciului cu persona­lul. S’a aprobatu resultatul mezatului pentru fa­nare, lampe și fitilu. S’a numit o comisiune pen­tru cercetarea fănarelor și a cantonierilor din Gră­dina Aleilor. In cestiunea teatrului pentru sesoana viitoare, s’a numit o comisiune pentru a propune toate ce ar găsi de cuviință. — Acestu estrasu l’amu primitu ca și de altă dată de la biuroul Consiliu­lui comunal. Aru fi anse foarte de doritu, și s’ar face o mare mulțămire cetățenilor, dacă asemene estrad­e s’ar comunica regulatu și de acuma înainte, pentru că in foaia oficială unde ședințele se pu­blică per lungum et latum, nu mai au nici unu interesu pentru cetățeni, fiindcă totdeauna aparu cate cu șase luni de iu­le mai târziu după data lor. Deci adăugăndu aci aceste puține cu­vinte, n’am­ făcutu altă, decăt am arătatu on. Con­siliu Comunal dorința generală a cetățenilor­ *** (S­e­n­a­t­o­r.) La­­ curentu Universitatea din Iassi a ales de senator cu majoritate de voturi pe d. Cobălcescu profesoru și decanu­l facultății de stiințe. *** (Esamenele de vară) după ordinul ministerial s’au inceputu deja și urmează regu­latu de la 6 luniu încoace, atăt in institutul Ly­­ceului, căt și pe la alte școli. Cu regretare tre­bue înse să mărturisim­, că nici chiar părinții nu se interesează să vadă resultatul studielor co­piilor lor, așa, incăt esamenele, putem u Zice, sunt cu totul negligiate de cătră ori-ce visitatori! *** (De la drumul de feru) primimu o mulțime de reclame din partea voiajorilor care remănu in fie-care zi fără de a pute căpăta vre­­unu biletu. In unul din numerile trecute amu re­­latatu deja despre această calamitate și credeamu că in curendu direcțiunea o va delătura prin des­chiderea unei al doile casse; ănse asceptarea noa­stră a fostu in zadaru. Eri earăși vre-o 30 per­soane, care au asceptatu la cassă mai bine de o jumătate oră, n’au pututu căpăta bilete și erau nevoiți a se întoarce cu bagaj­urile lor! Intrebămu dar, pentru­ ce avem­u­ noi drumul de feru? *** (Regulamentul birjarilor). Publicămu mai la vale noulu regulamentu al birjarilor, datu de On. Prefectură a orașului. Totul ce dorimu, este numai ca birjarii să se țină cu mai multă rigoare decăt pănă acuma — de acestu regula­­mentu, care preste totu este foarte bunu, dacă totuși poate să aibă ș’unu cl­suru, apoi acela este, că s’a scăpatu din vedere unu paragrafu de mare importanță, acela pentru dej­urne de noapte. Amu mai arătatu, că stradele noastre in timpu de noapte se află in absolută lipsă de birje, acesta este unu defectu foarte gravu, și deci nu putemu a nu mai atrage odată atențiunea în. Prefecturi: să fee decisiunea de a nu se mai lăsa stradele in timpu de noapte fără birje dejurie, cari să stee la disposițiunea cetățenilor in­coșuri estra­­ordinare. *** (De la grădina Primăriei.) "Pre­cum in nu­merul trecutu avu rămu neplăcerea de a esprima prin organul nostru nemulțămirea gene­rală, pre care o estraserama din multele reclame ale cetățenilor — pentru unele neregularități ce se petreceau in grădina primăriei și cu deosebire pentru lungile pause și puținele cântice cu cari publicul era amusatu sau mai bine desamusatu din partea muzicei, așa ș’acuma ne grăbimu a da locu din contra cu o viie părere de bine — mul­­țumirei publicului Iașanu pentru amusamentul ce­­ i se făcu duminica trecută seara tot in aceeași grădină a primăriei. De sine se înțelege că me­ritul principal al acestei seri — cea mai plăcută seară pănă acum in vara presentă — a fostu a orchestrei, care incepăndu mai nainte de 7 oare și pănă la 10 a esecutatu mai bine de 20 piese care de care mai frumoase; dacă ănsă ne-amu permite ai face și vr’o observație, aceea aru fi, că n’a căntatu nici o singură piesă națională, ceea ce negreșitu este o mare eroare, este o uitare că suntemu vi — țeara românească. Nu facemu insă nici o observație, pentru că muzica căntă nu­mai din complesență, și ca atare, nu ea are să cănte după cum vremu să jucămu noi, ci noi tre­bue să jucămu după cum căntă ea. Dar ori și cum ar fi, mulțămită cu deosebire d-lui I. col. Cos­­taforu, muzica in astă seară, spre laudă să’i fie Zisu, a corespunsu pe deplinu atăt chemărei sale căt și asceptărei publicului. — Tot in această seară amu mai observatu unele defecte prin a­­ceastă grădină, pre­cari insă timpul și spațiul nu ne permitu a le pune in vedere cu această oca­­siune, vomu reveni insă asupra lor intr’unu nu­mera mai de aproape. *** (Copila împușcată) despre care amu vorbitu in numeral trecutu, in urma rănei grave ce a primitu la capu, a și muritu la 8 curentu. După cercetările făcute, impușcătorul s’a desco­­peritu că este evreul Alter. S’a arestatu. *** (Nenorocire). O femee văduvă din Tă­­tarașu la 9 curentu trimețăndu pe doi copii ai sei la moara cu­ cai de a măcina nisce păpușoi, din intemplare roata si cuprinsă pe amendoi, așa incăt unul a și remasu mortu, iar celalalt a scă­patu, dar cu puțină speranță de viață. #** (C­o­m­u­n­i­c­a­t­u.) Primimu și cu această ocasiune dămu publicității unu Comunicatu al d-lui Prefectu de orașu, in care apără cu multă energie activitatea subalternilor săi. Admitemu totul ce se cuprinde in acestu Comunicatu, cu escepțiunea a celor doue șire din urmă, in care spune, că: „nu va tolera, ca să se arunce nici o insultă a­­supra funcționarilor săi.“ Aici respundemu d-lui Prefectu numai arăta, că cele arătate și observate prin Ziarul nostru n’au fostu, nu sunt și nu vor fi nici­odată insulte provenite din văntu, ori supte din dejetu, ci copiile cele mai fidele de pe recla­mele cetățenilor, la a cărora serviciu amu supusu noi acestu Ziaru chiaru de la prima sa aparință. *** (Prefectu p­r­ă­d­a­t­u.) Pe la 2 a cu­rentei, evreul Davidu GhenZer, fiindu angajatu la d. Leonu Negruzzi de a face oareși­ cari lucruri, avu ocasiunea să intre in casă, de unde a și fu­­ratu mai multe lucruri de valoare, bijuterii și a. La 3 curentu el fu surprinsu in delictu flagrantu de cătră însuși d. Leon Negruzzi chiaru la biu­roul d-sale, unde culpabilul tocmai deschidea unu saltaru cu bani. Făcandu-să cercetarea, s’a găsitu asupra evreului o pungă de ibrișinu ca cea a d-lui Negruzzi. *** (Strada Lipoveană). De cănd există Iassii, nici măcar o peatră nu s’a aruncatu pe strada lipoveană, cu toate că locuitorii de pe a­­cea stradă plătescu regulatu contribuția șoselelor încă de la 1852, fără ănsă ca să se poată și ei bucura de avantagiul pavagiului. Auzimit că plângerile locuitorilor in această privință stau cu grămada și ăncă să inmulțescu mai pe fie­care­­ Ji la an. Primărie, dar nu li se dă nici o satis­facție. Oare ce se fie causa? *** (Furtu la Palatul Administra­tive) Dumineca trecută noaptea spre luni s’a furatu din paravana salei Palatului adm. o sobă mare de feru care servea pentru camera secț. IV corecțională. Furul încă nu s’a descoperite #** (Rectificări). Monitorul in numeral 118 a publicatu in lista deputaților coll. 111 de Ia­si pe d. Mărzescu in locul d-lui Holbanu. In nu­meral din urmă a rectifiatu aceasta greșală.—Noi ăncă amu publicata in lista senatorilor din a­nul trecutu pe d. Vasile Adamachi in locul d-lui Vasile Niculescu senator de Botoșani. Se rectifică. *** (Desfidere.) In numeral 37 alu Zia­rului nostru s’a publicatu o notiță sub titlul „în­tâia punere in aplicație a legii militare la co­munele rurale din județul Romanu“. In acea no­tiță se vorbea despre oarecari abuzuri și nedrep­tăți ce s’ar fi făcutu comunelor de cătră sergenții instructori și Comandantul lor. — Noi amu fostu primitu acea relatare in scrisu de afară și amu publicat’o in original tocmai precum ni se trimisă. In urma cercetărilor făcute cu multă rigurositate de cătră autoritatea competentă s’a doveditu­ insă, că din cele relatate nimicu nu era adeveratu. Prin urmare aducemu la cunoșcința publicului a­­ceastă rectificare fide­ demnă și rugamu totodată pe an. noștri corespondenți a nu ne mai pune in a­­semene neplăcute posițiuni de a desfide ceea ce amu relatatu odată­ cu alte cuvinte de a ne co­­­­munica numai și numai scrii positive. *** (Dați in judecată). Preutul Eftime din com. Miroslava și loan Călugăreanul sunt dați in judecată pentru abuzurile comise cu ocasiunea a­­legerei primarului acelei comuni. *** (Mortu pe drumu). La 28 Maiu preutul Pangradi Popovici din Comuna Potingeni in­preu­­nă cu preuteasa sa venindu de la Podu Iloaii, pe cale preuteasa coborindu-se din trăsură, pe dată a căzutu moartă. Causa morții se zice că nu se scie de oară­ ce nu s’a făcutu nici o con­statare. *** (Lipsă de preutu). Comuna Mironeasa care are la o sută douezeci de locuitori, deja mai bine de doi ani de uole se află in absolută lipsă de preutu, așa incăt la coșuri de neapărată trebuință trebue să alerge locuitorii după atare preutu din satele vecine, iar serviciul bisericei il indeplineșce numai unu bietu dascal. Aducem la cunoscința locului competentu. Prefectura Poliției Iassi. Regulamentul pentru birjari se publică ai cea mai josu in toată a lui cuprindere spre genarala cunoscința. REGULAMENTU PENTRU BIRJARI. 1. ) Se vor înființa 3 condici in Poliție, 1-a pentru birjarii cu 2 cai, a 2-a pentru aceia cu unu calu, și a 3-a pentru căruceri, fie­ care condică incepe cu No. 1. 2. ) Fie­care proprietara a unia sau mai multe trăsuri de birjă, se va înscrie cu numele, pronu­mele, locuința și naționalitatea in condica specială pentru trăsură sau trăsuri. înaintea de­plinirea acestei formalități nu poate exercita profesiunea de birjari, macar de ar și avea patentă. Proprietarii de trăsuri de birjă respundu pen­tru vezetele lor in cazul art. 4, 9 și 8, acesta din urmă numai incăt privesce despăgubirea muște­riilor. 4. ) Este opritu proprietarilor de trăsuri de birjă a lua dreptu vezetei copii mai mici de 15 ani, surdo-muți sau indivizi care nu sciu de locu ro­mânește. 5. ) Fie­care trăsură trebue să aibă tarifa aneo­­sată la acest regulament, lipită de capră in ve­derea necesară a muscereilor și numeral pe tră­sură denapoi. Contraveni­rea se pedepsește cu amandă și la casa de recedivă cu oprirea de a eși pe stradă pănă la îndeplinirea prescripțiunei de mai sus, și închisoarea prevăzută de legea penală. 6. ) Este opritu sub penalitate de amendă țo­­gorărea de pe capră a vereteului și mănatul cai­lor mai tare de căt­rn trupul măsurat, fără pre­judiciul penalitățior prevezute de Codul Penal, pentru cașurile cănd s’ar naste daune s’au neno­rociri. 7. ) Asemenea se va pedepsi cu amandă vere­­teul care va pocni din bici in locuri unde suntu adunate trăsuri mai multe, in­căt s’ar putea spe­rie caii și astfel a produce nenorociri sau încur­cături. 8. ) Sunt opriți birjarii a se opri in strade cănd nu au muștereii se desemnează următoarele piețe de stațiuni: piața teatrului, piața cabinetului de Istoria naturală, piața palatului de justiție, și piața Sf. Vie. 9) Este dator ori­ce birjar îndată după pogo­rârea muștereului din trăsură, a se încredința dacă nu au rămas vre­unu obiectu in trăsură, și gă­­sindu vre­unul ar depune imediatu in postul de poliție cel mai apropietu Contra­ venirea la acest art, se consideră ca furtu, conformu legei penale. 10) Este dator birjarul de a merge cu ori­ce persoană ar voi a se urca in trăsură și ori­cănd s’ar presentă unu muștereu. Contra­venirea se va pedepsi cu amandă și la căzu de recidivă cu închisoare conformu legei penale. Comunicatu. Prin „Curierul de Iassi“ s’a publicatu câte­va notițe a­­tingetoare de personalul și administrațiunea Poliței locale. Astfel unul asupra Sub-Comisarilor și altul asupra neprivi­­gherii birjelor. Pentru cașul d’Enteiu se face cunoscutu ci Sub-Comisarii de obștie, de­și reu și tănliu plătiți, ei’și in­­deplinescu strictu datoria, celu puținu de căndu funcționeazi sub-scrisul ca șefu de Poliție nu s’au ivitu plângeri in contra întregului corpu, nu numai, dar nici in contra unui anume din elu. Dacă ănsă vre-unu cetățanu aru avea vre-o plân­gere temeinică nu are decăt a se adresa cătră sub-scrisul, și agentul culpabilu s’au neglijenții va fi pedepsitu imediatu. Sub-Comisarii și Epistații sunt funcționarii cei mai impo­­vorați după cum obștesce să scie, prin urmare remarca că, nu aru avea treabă este gratuitu. Intru căt privesce pri­vegherea asupra birjelor, se face cunoscutu că s’au lucratu și publicatu prin „Progresu,“ unu regulamentu pentru birje de strade, s’au inființatu condici, și regulatu numerisarea din nou a trăsurilor. Regulamentul este depusu in toate posturile de Poliții și să presintă ori­cărei persoane la cerere. Tăblițele de tarife s’au comandatu din nou pentru că prin acelea vechi nu se prevedeau tacsele pentru drumul de ferit, din această causă unele trăsuri sunt lipsite de tăblițe căci pănă la confecționarea acelor nouă trebuesce căt­ra timpu și acelea vechi sunt stricate. In sfărșitu, este rugată onorabila redacțiune „Curierul“ precum­ și ori­care cetățanu a se adresa cu ori­ ce plângere privitoare la personalul și administrațiunea Poliției la sub­scrisul, înainte de a arunca un publicu desaprobare și cri­tică fără anume arătare de facto, căci pe căt sub-scrisul este decisu a nu suferi nici cea mai mică abatere, pe atăt, nu poate permite a se insulta și calomnia fără motivu func­ționarii sei. Prefectu Poliției Iassi, L. C. Negruzzi.

Next