Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-06-11 / nr. 45
CURIERUL DE IASSL ___n.________ pentru plata de 444.444 lei 44 bani subvențiunea pompierilor; s’a decisu a se numi D. D. Șendre și Gusti in Comissiune spre a propune mijloacele de operare. In ședința din 2 iuniu. Discutăndu-se asupra lecturei proceselor-verbale, s’a admisu a se supune procesele-verbale iaiăntei D. D-lor Consilieri și apoi in a 2-a ședință să se cetească. Luăndu-se in desbatere cestiunea inapoirei budgetului comunalu, s’a decisu a se ruga pe D. Ministru să’l aprobe fără schimbare, fiindu conformit cu legea; ear la intrebarea d-lui Ministru pentru 30,000 galb, cuveniți comunei de la compania căilor ferate, s’a otărit a se respunde că comuna va avisa la timpu, precum și asupra cestiunei puse de Ministeriu, pentru ce comuna caută in regiă serviciul eclerajului, ș’a desișit a se respunde, că făcăndu-se licitațiunea și cerăndu-se lumi esorbitente, s’a admis regia pentru a se pute constata căt poate costa acest serviciu. D. Primaru de la Consiliu elaborarea unui regulamentu de administrare a intereselor comunale, s’a numit o comisiune de 5 consilieri pentru această lucrare. Cerindu-se petițiunea D-lui Troscoveschi de a i se libera suma de 80 galb. pentru locul seu espropriat pe strada Arcul, s’a decis a se ascepta inapoirea banilor de la casa de consemnațiuni. S’a primitu propunerea D-lor Daniil și Maria Petrovici de a li se plăti 20 galb. pentru locul espropriatu in interesul lărgirei stradei Salhana. Nu s’a aprobatu resultatele mezaturilor ținute pentru repararea bisericei Sf. Dimitrie Misai și repararea șanțului din jurul cinterimului din Tatarași, nefiind preciurile avantagioase.—Ședința din 5 iuniu. D. Primar arătând că D. Emil Stunja cu ocasiunea celebrărei căsătoriei sale a oferitun Jece galb, pentru săraci, s’a decis a se distribui după dorința donatorului. Propunerea D. Dr. Fetu de a se dresa o listă de toți sărăcii s’a asumatu. S’au numit delegații ce trebue a asista la examinele școalelor primare. S’a decisu, in urma referatului D-lui Casier, de a se soma pe antreprenorii pieței Primăriei și a căminelor pentru neplata căștiurilor. Discutăndu-se cestiunea apei, s’a primitu propunerea: de a se aduce unuidraulic special, de a se trata cu D. Roznovanu pentru cedarea apei ce alimentează cișmeaua din casele sale, dăndui se in schimbu apa de la Golia și in fine a se însărcina o comisiune pentru cercetarea drepturilor private asupra cișmelelor. In cestiunea ecleragiului s’a numitu o comisiune de trei pentru regularea îmbunătățirilor serviciului cu personalul. S’a aprobatu resultatul mezatului pentru fanare, lampe și fitilu. S’a numit o comisiune pentru cercetarea fănarelor și a cantonierilor din Grădina Aleilor. In cestiunea teatrului pentru sesoana viitoare, s’a numit o comisiune pentru a propune toate ce ar găsi de cuviință. — Acestu estrasu l’amu primitu ca și de altă dată de la biuroul Consiliului comunal. Aru fi anse foarte de doritu, și s’ar face o mare mulțămire cetățenilor, dacă asemene estrade s’ar comunica regulatu și de acuma înainte, pentru că in foaia oficială unde ședințele se publică per lungum et latum, nu mai au nici unu interesu pentru cetățeni, fiindcă totdeauna aparu cate cu șase luni de iule mai târziu după data lor. Deci adăugăndu aci aceste puține cuvinte, n’am făcutu altă, decăt am arătatu on. Consiliu Comunal dorința generală a cetățenilor *** (Senator.) La curentu Universitatea din Iassi a ales de senator cu majoritate de voturi pe d. Cobălcescu profesoru și decanul facultății de stiințe. *** (Esamenele de vară) după ordinul ministerial s’au inceputu deja și urmează regulatu de la 6 luniu încoace, atăt in institutul Lyceului, căt și pe la alte școli. Cu regretare trebue înse să mărturisim, că nici chiar părinții nu se interesează să vadă resultatul studielor copiilor lor, așa, incăt esamenele, putem u Zice, sunt cu totul negligiate de cătră ori-ce visitatori! *** (De la drumul de feru) primimu o mulțime de reclame din partea voiajorilor care remănu in fie-care zi fără de a pute căpăta vreunu biletu. In unul din numerile trecute amu relatatu deja despre această calamitate și credeamu că in curendu direcțiunea o va delătura prin deschiderea unei al doile casse; ănse asceptarea noastră a fostu in zadaru. Eri earăși vre-o 30 persoane, care au asceptatu la cassă mai bine de o jumătate oră, n’au pututu căpăta bilete și erau nevoiți a se întoarce cu bagajurile lor! Intrebămu dar, pentru ce avemu noi drumul de feru? *** (Regulamentul birjarilor). Publicămu mai la vale noulu regulamentu al birjarilor, datu de On. Prefectură a orașului. Totul ce dorimu, este numai ca birjarii să se țină cu mai multă rigoare decăt pănă acuma — de acestu regulamentu, care preste totu este foarte bunu, dacă totuși poate să aibă ș’unu clsuru, apoi acela este, că s’a scăpatu din vedere unu paragrafu de mare importanță, acela pentru dejurne de noapte. Amu mai arătatu, că stradele noastre in timpu de noapte se află in absolută lipsă de birje, acesta este unu defectu foarte gravu, și deci nu putemu a nu mai atrage odată atențiunea în. Prefecturi: să fee decisiunea de a nu se mai lăsa stradele in timpu de noapte fără birje dejurie, cari să stee la disposițiunea cetățenilor incoșuri estraordinare. *** (De la grădina Primăriei.) "Precum in numerul trecutu avu rămu neplăcerea de a esprima prin organul nostru nemulțămirea generală, pre care o estraserama din multele reclame ale cetățenilor — pentru unele neregularități ce se petreceau in grădina primăriei și cu deosebire pentru lungile pause și puținele cântice cu cari publicul era amusatu sau mai bine desamusatu din partea muzicei, așa ș’acuma ne grăbimu a da locu din contra cu o viie părere de bine — mulțumirei publicului Iașanu pentru amusamentul ce i se făcu duminica trecută seara tot in aceeași grădină a primăriei. De sine se înțelege că meritul principal al acestei seri — cea mai plăcută seară pănă acum in vara presentă — a fostu a orchestrei, care incepăndu mai nainte de 7 oare și pănă la 10 a esecutatu mai bine de 20 piese care de care mai frumoase; dacă ănsă ne-amu permite ai face și vr’o observație, aceea aru fi, că n’a căntatu nici o singură piesă națională, ceea ce negreșitu este o mare eroare, este o uitare că suntemu vi — țeara românească. Nu facemu insă nici o observație, pentru că muzica căntă numai din complesență, și ca atare, nu ea are să cănte după cum vremu să jucămu noi, ci noi trebue să jucămu după cum căntă ea. Dar ori și cum ar fi, mulțămită cu deosebire d-lui I. col. Costaforu, muzica in astă seară, spre laudă să’i fie Zisu, a corespunsu pe deplinu atăt chemărei sale căt și asceptărei publicului. — Tot in această seară amu mai observatu unele defecte prin această grădină, precari insă timpul și spațiul nu ne permitu a le pune in vedere cu această ocasiune, vomu reveni insă asupra lor intr’unu numera mai de aproape. *** (Copila împușcată) despre care amu vorbitu in numeral trecutu, in urma rănei grave ce a primitu la capu, a și muritu la 8 curentu. După cercetările făcute, impușcătorul s’a descoperitu că este evreul Alter. S’a arestatu. *** (Nenorocire). O femee văduvă din Tătarașu la 9 curentu trimețăndu pe doi copii ai sei la moara cu cai de a măcina nisce păpușoi, din intemplare roata si cuprinsă pe amendoi, așa incăt unul a și remasu mortu, iar celalalt a scăpatu, dar cu puțină speranță de viață. #** (Comunicatu.) Primimu și cu această ocasiune dămu publicității unu Comunicatu al d-lui Prefectu de orașu, in care apără cu multă energie activitatea subalternilor săi. Admitemu totul ce se cuprinde in acestu Comunicatu, cu escepțiunea a celor doue șire din urmă, in care spune, că: „nu va tolera, ca să se arunce nici o insultă asupra funcționarilor săi.“ Aici respundemu d-lui Prefectu numai arăta, că cele arătate și observate prin Ziarul nostru n’au fostu, nu sunt și nu vor fi niciodată insulte provenite din văntu, ori supte din dejetu, ci copiile cele mai fidele de pe reclamele cetățenilor, la a cărora serviciu amu supusu noi acestu Ziaru chiaru de la prima sa aparință. *** (Prefectu prădatu.) Pe la 2 a curentei, evreul Davidu GhenZer, fiindu angajatu la d. Leonu Negruzzi de a face oareși cari lucruri, avu ocasiunea să intre in casă, de unde a și furatu mai multe lucruri de valoare, bijuterii și a. La 3 curentu el fu surprinsu in delictu flagrantu de cătră însuși d. Leon Negruzzi chiaru la biuroul d-sale, unde culpabilul tocmai deschidea unu saltaru cu bani. Făcandu-să cercetarea, s’a găsitu asupra evreului o pungă de ibrișinu ca cea a d-lui Negruzzi. *** (Strada Lipoveană). De cănd există Iassii, nici măcar o peatră nu s’a aruncatu pe strada lipoveană, cu toate că locuitorii de pe acea stradă plătescu regulatu contribuția șoselelor încă de la 1852, fără ănsă ca să se poată și ei bucura de avantagiul pavagiului. Auzimit că plângerile locuitorilor in această privință stau cu grămada și ăncă să inmulțescu mai pe fiecare Ji la an. Primărie, dar nu li se dă nici o satisfacție. Oare ce se fie causa? *** (Furtu la Palatul Administrative) Dumineca trecută noaptea spre luni s’a furatu din paravana salei Palatului adm. o sobă mare de feru care servea pentru camera secț. IV corecțională. Furul încă nu s’a descoperite #** (Rectificări). Monitorul in numeral 118 a publicatu in lista deputaților coll. 111 de Iasi pe d. Mărzescu in locul d-lui Holbanu. In numeral din urmă a rectifiatu aceasta greșală.—Noi ăncă amu publicata in lista senatorilor din anul trecutu pe d. Vasile Adamachi in locul d-lui Vasile Niculescu senator de Botoșani. Se rectifică. *** (Desfidere.) In numeral 37 alu Ziarului nostru s’a publicatu o notiță sub titlul „întâia punere in aplicație a legii militare la comunele rurale din județul Romanu“. In acea notiță se vorbea despre oarecari abuzuri și nedreptăți ce s’ar fi făcutu comunelor de cătră sergenții instructori și Comandantul lor. — Noi amu fostu primitu acea relatare in scrisu de afară și amu publicat’o in original tocmai precum ni se trimisă. In urma cercetărilor făcute cu multă rigurositate de cătră autoritatea competentă s’a doveditu insă, că din cele relatate nimicu nu era adeveratu. Prin urmare aducemu la cunoșcința publicului această rectificare fide demnă și rugamu totodată pe an. noștri corespondenți a nu ne mai pune in asemene neplăcute posițiuni de a desfide ceea ce amu relatatu odată cu alte cuvinte de a ne comunica numai și numai scrii positive. *** (Dați in judecată). Preutul Eftime din com. Miroslava și loan Călugăreanul sunt dați in judecată pentru abuzurile comise cu ocasiunea alegerei primarului acelei comuni. *** (Mortu pe drumu). La 28 Maiu preutul Pangradi Popovici din Comuna Potingeni inpreună cu preuteasa sa venindu de la Podu Iloaii, pe cale preuteasa coborindu-se din trăsură, pe dată a căzutu moartă. Causa morții se zice că nu se scie de oară ce nu s’a făcutu nici o constatare. *** (Lipsă de preutu). Comuna Mironeasa care are la o sută douezeci de locuitori, deja mai bine de doi ani de uole se află in absolută lipsă de preutu, așa incăt la coșuri de neapărată trebuință trebue să alerge locuitorii după atare preutu din satele vecine, iar serviciul bisericei il indeplineșce numai unu bietu dascal. Aducem la cunoscința locului competentu. Prefectura Poliției Iassi. Regulamentul pentru birjari se publică ai cea mai josu in toată a lui cuprindere spre genarala cunoscința. REGULAMENTU PENTRU BIRJARI. 1. ) Se vor înființa 3 condici in Poliție, 1-a pentru birjarii cu 2 cai, a 2-a pentru aceia cu unu calu, și a 3-a pentru căruceri, fie care condică incepe cu No. 1. 2. ) Fiecare proprietara a unia sau mai multe trăsuri de birjă, se va înscrie cu numele, pronumele, locuința și naționalitatea in condica specială pentru trăsură sau trăsuri. înaintea deplinirea acestei formalități nu poate exercita profesiunea de birjari, macar de ar și avea patentă. Proprietarii de trăsuri de birjă respundu pentru vezetele lor in cazul art. 4, 9 și 8, acesta din urmă numai incăt privesce despăgubirea mușteriilor. 4. ) Este opritu proprietarilor de trăsuri de birjă a lua dreptu vezetei copii mai mici de 15 ani, surdo-muți sau indivizi care nu sciu de locu românește. 5. ) Fiecare trăsură trebue să aibă tarifa aneosată la acest regulament, lipită de capră in vederea necesară a muscereilor și numeral pe trăsură denapoi. Contravenirea se pedepsește cu amandă și la casa de recedivă cu oprirea de a eși pe stradă pănă la îndeplinirea prescripțiunei de mai sus, și închisoarea prevăzută de legea penală. 6. ) Este opritu sub penalitate de amendă țogorărea de pe capră a vereteului și mănatul cailor mai tare de cătrn trupul măsurat, fără prejudiciul penalitățior prevezute de Codul Penal, pentru cașurile cănd s’ar naste daune s’au nenorociri. 7. ) Asemenea se va pedepsi cu amandă vereteul care va pocni din bici in locuri unde suntu adunate trăsuri mai multe, incăt s’ar putea sperie caii și astfel a produce nenorociri sau încurcături. 8. ) Sunt opriți birjarii a se opri in strade cănd nu au muștereii se desemnează următoarele piețe de stațiuni: piața teatrului, piața cabinetului de Istoria naturală, piața palatului de justiție, și piața Sf. Vie. 9) Este dator orice birjar îndată după pogorârea muștereului din trăsură, a se încredința dacă nu au rămas vreunu obiectu in trăsură, și găsindu vreunul ar depune imediatu in postul de poliție cel mai apropietu Contra venirea la acest art, se consideră ca furtu, conformu legei penale. 10) Este dator birjarul de a merge cu orice persoană ar voi a se urca in trăsură și oricănd s’ar presentă unu muștereu. Contravenirea se va pedepsi cu amandă și la căzu de recidivă cu închisoare conformu legei penale. Comunicatu. Prin „Curierul de Iassi“ s’a publicatu câteva notițe atingetoare de personalul și administrațiunea Poliței locale. Astfel unul asupra Sub-Comisarilor și altul asupra neprivigherii birjelor. Pentru cașul d’Enteiu se face cunoscutu ci Sub-Comisarii de obștie, deși reu și tănliu plătiți, ei’și indeplinescu strictu datoria, celu puținu de căndu funcționeazi sub-scrisul ca șefu de Poliție nu s’au ivitu plângeri in contra întregului corpu, nu numai, dar nici in contra unui anume din elu. Dacă ănsă vre-unu cetățanu aru avea vre-o plângere temeinică nu are decăt a se adresa cătră sub-scrisul, și agentul culpabilu s’au neglijenții va fi pedepsitu imediatu. Sub-Comisarii și Epistații sunt funcționarii cei mai impovorați după cum obștesce să scie, prin urmare remarca că, nu aru avea treabă este gratuitu. Intru căt privesce privegherea asupra birjelor, se face cunoscutu că s’au lucratu și publicatu prin „Progresu,“ unu regulamentu pentru birje de strade, s’au inființatu condici, și regulatu numerisarea din nou a trăsurilor. Regulamentul este depusu in toate posturile de Poliții și să presintă oricărei persoane la cerere. Tăblițele de tarife s’au comandatu din nou pentru că prin acelea vechi nu se prevedeau tacsele pentru drumul de ferit, din această causă unele trăsuri sunt lipsite de tăblițe căci pănă la confecționarea acelor nouă trebuesce cătra timpu și acelea vechi sunt stricate. In sfărșitu, este rugată onorabila redacțiune „Curierul“ precum și oricare cetățanu a se adresa cu ori ce plângere privitoare la personalul și administrațiunea Poliției la subscrisul, înainte de a arunca un publicu desaprobare și critică fără anume arătare de facto, căci pe căt sub-scrisul este decisu a nu suferi nici cea mai mică abatere, pe atăt, nu poate permite a se insulta și calomnia fără motivu funcționarii sei. Prefectu Poliției Iassi, L. C. Negruzzi.