Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-01-14 / nr. 5
larilor și altele care se supun aprecierii onor. Corpuri legiuitoare. Ministru instrumț, publice și de culte Christian Tell. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚI A. D. Jules Simon a dobândit in ședința din 17 curent, un bun succes in Adunarea națională. Cu toată oposițiunea d-lui de Broglie, și a altor membri din dreapta, amendamentul său atribuind guvernului numirea delegațiunii permanente a consiliului superior de instrucțiune publică, a fost adoptat cu 352 voturi, contra a 314. In faptă legea Broglie este restumată prin acest vot. D. Simon, după ce a făcut multe concesiuni, poate inevitabile, partidei din dreapta, a aratat o mare tărie, cănd a fost vorba de puntul esențial. Desbaterea proectului a fost întreruptă in 18 Ianuarie, pentru a da loc unei interpelări a dreptei, îndreptată in contra primarilor care refuză de a elibera mandate pentru lefile institutorilor congreganiști, cănd consiliul municipal a refuzat de a vota aceste lefi, cu toate că prefectul le a înscris de oficiu in buget. D. de Goulard s’a folosit de această ocasie spre a repeta dreptul că ea poate conta pe dânsul, și dreapta la răndul ei, a voit a esprima, printr’un ordin de zi motivat, toată încrederea ce ea acordează ministrului de interne. După respingerea ordinului de zi pur și simplu, ordinul de zi motivat, pentru lauda d-lui de Goulard, a fost votat cu 426 voturi contra a 80. Mai toată stânga s’a abținut de la vot. Cel de pe urmă articol a legei consiliului superior de instrucțiune, a fost in urmă adoptat, și Camera a hotărât că va trece la CURIERUL DE IAȘ Î zilei și nu face decât să se complice din ce in ce. Sinodul din Ierusalim a destituit pe patriarhul Chiril, care a sosit aici pe o navă a statului. Poarta ii voia la început se aprobe decisiunea sinodului, ănse in urmă a decis din contra. Guvernul rus a respins prin sequestrarea imobilului ce patriarhul Ierusalimului posedă in Caucas și in Besarabia. Aceasta perdere e foarte simțitoare pentru patriarh, căci aceste bunuri aduceau aproape un milion de franci pe an. Singurul motiv al destituirei patriarhului Chiril e refusul seu de a vota cu sinodul pentru escomunicarea esarcului bulgar, căci vrea să evite schisma. Rusia găsind această conduită foarte nedreaptă, l’a desaprobat prin sequestrarea bunurilor patriarhatului de pe teritoriul rus. Este evidente că acest litigiu eclesiastic ie chiar de acum un caracter nou și mai grav. Poarta a adresat o circulară tuturor guvernatorilor, ca să se informeze despre starea reservelor armatei și mai in particular ca se scie căți oameni ar pute fi mobilisați in cas de trebuință și ceți vor pute să fie puși pe drum in 10 zile de la convocarea lor. Această măsură surprinde toată lumea și, in cercurile diplomatice, e atribuita gravei situațiuni a Libanului, deși guvernatorele acelei provincie afirmă contrariu. Cu toate astea se observă mereu oarecari mișcări de trupe, destul de considerabile, spre Liban. (Rom.) GTIRI DIM VITRU. In ziua botezului Mântuitorului Nostru Isus Christos, la oarele 10 și jumatate de dimineață, Măria Sa Domnul, însoțit de adjutantul de serviciu, escortat de escadronul de gendarmi, a mers la sănta biserică Zlătari, unde, înconjurat de casele sale civili și militare, a asistat la oficiul divin, fiind față d-ni miniștri și înaltele corpuri ale Statului. După săvârșirea sântei Leturgii, a urmat procesiunea de la biserica Zlătari pănă la pavilionul de pe malul Dămboviței. Procesiunea s’a pus in mișcare in ordinul următor: Un detașament de gendarmi pedeștri; Toate drapelele corpurilor din garnizoană; Preoții cu sântele icoane urmați de inaltul cler după ordinul său ierarhie; D. Prefect a poliției capitaliei, d-nii adjutanți domnești și mareșalul curței, apoi, I. S. Domnul cu Prea S. S. mitropolitul primat, avend la dreapta și la stânga căte 6 ofițeri din diferitele corpuri ale garnizoanei, in urmă, d-nii miniștri, înalta curte de Casațiune și inalta curte de compturi. D. primar al capitaliei, și in fin D-nii înalți funcționari, ai statului, D-nii ofițeri superiori, curțile și tribunalele. La pavilionul Dămboviței, unde venise și Măria Sa Doamna cu principesa Maria și cu doamnele curței sale, începu măreața ceremonie a sănțirei apelor. In momentul cănd Em. La mitropolitul primat a pus sănta cruce in apă și cănd intonă cântecul. In Iordan boteam dute Tu Doamne, tunurile de la dealul Spirei începură a da salvele obicinuite. La terminarea ceremoniei, 1.I. L. S. Domnul și Doamna cu principesa Maria a băut din Aghiasmă și sărutând sănta cruce Em. Sa a invocat binecuvântările a tot-Putintelui asupra I. I. L. S. și a principesei Maria. Procesiunea urmând acelaș ordin, s’a reîntors apoi la biserica Zlătari, I. L. Domnul, după aceasta, încalecă și merse pe piața teatrului, însoțit de D-un ministru de resbel și înconjurat de statul major general, a privit defileul trupelor garnizoanei comandate de d. general Solomon, care in timpul desfilărei, s’a pus la stingă Măriei Sale. I. S. Doamna cu principesa Maria, însoțită de doamnele curței Sale, a asistat intr’o trăsură deschise la acest defiliu. In acea zi, la carele 6, I. L. Domnul a întrunit la prănz pe d. ministru de resbel, pe d-nni general Solomon și Cornescu cu toți d-nii ofițeri superiori și șefii de corpuri din armata permanente și teritoriale, din miliție și garda orășenească, in număr de 90 persoane, la o luna deliberare. Luni in 20 Ianuarie Adunarea se va ocupai cu interpelarea Johnston, adresată d-lui Jules Simon, pentru reforma făcută in invățământul secundar. Comisiunea celor treizeci a avut in 17 Ianuarie o ședință generală foarte importantă. După ce a votat preambulul proectului presentat de anteia ei sub comisiune, iar nu proectul întreg, după cum am zis un numeral trecut, comisiunea a votat anteiul alineat art. 1, care zice că președintele republicei nu va putea lua cuvântul la tribună, decât numai după ce va fi prevenit mai antei pe președintele Adunărei. Al doilea alineat a adus cestiunea asupra puntului de a se ști dacă va fi sau nu permis președintelui republicei de a lua parte la discuțiunea interpelărilor. După o desbatere destul de vie, urmarea deliberării asupra acestui punt, a fost amănată la 20. GERMAnIA. Desbaterile care se continuă de căteva zile in camera deputaților din Prusia, asupra proectelor de lege anticlericale, interesază in cel mai mare grad opinia publică in Germania. Cei intei oratori care au luat cuvântul, in numele partidei clericale, a partidei liberale, și a celei progresiste, au pus cestiunea pe adevăratul ei terem. D. Reichensperger, in numele partidei catolice, a tratat negreșit aceste proecte de revoluționare, și s’a silit a lipsea usa ultramontanismului cu acea a opiniei conservatoare. Partida națională liberală, prin organul d-lui Bennigsen, a susținut teza guvernului, insă d. Dunker, in numele progresiștilor, s’a pronunțat in contra proectelor de lege, care-i par că identifică ierarhia eclesiastică cu birocrația autoritară. D. Dunker reclamă ca unica soluțiune a situațiunii critice produsă de decretele Vaticanului, separarea complectă a statului de Biserică. In ședința din 17 curent, ministrul de Culte, d. Falk, s’a silit a dovedi că această separare absolută nu este cu putință in condițiunile societăței moderne, și că interesul conservațiunii, precum și acel al progresului liberal, cere imperios menținerea supremației statului asupra Bisericei, care după el, nu’i decât o corporație, ca și altele. Nici o reformă nu s’ar putea realiza din biserică, fără inițiativa și sprijinul puterei civile. In cursul discuțiunii, d. de Boon, ministru de resbel, și președintele consiliului, a fost adus, prin oarecare asusiuni a oratorilor clericali, a afirma din nou deplina înțelegere și solidaritatea tuturor membrilor ministeriului, in ceea ce privește procesele de legi care fac obiectul deliberărilor Camerei. D. Stumm, însărcinatul de trebi german pe lângă sfantul Scaun, a părăsit Roma, in urmarea alocuțiunii papale. Contele Taufkirchen, trimisul bavarez, deși se află in Roma, n’a primit insă misiunea de a representa colectiv pe Germania la Vatican. RUSIA. Jurnalele din Viena se ocupă, cu părtinirea lor obicinuită, de misiunea contelui de Șuvalov la Londra, și nu par departe de a vedea, in cestiunea Asiei centrale, origina unui conflict grav intre Rusia și Anglia. In vreme ce ele vorbesc de greutățile nepomenite pe care adjutantul împăratului Alecsandru ar intimpina pe lângă oamenii de stat englezi, acest din urmă a și trecut prin Berlin in 17 curent, venind din Londra, spre a se inturna la Petersburg. Tot aceste jurnale, întemeiate pe spusele unei turcești, anunță nu numai că Kmenii a luat ofensiva și au făcut să se retragă trupele rusești, care nu vor putea lucra pănă in primăvară dar și că chinezul din Yarkand cuceritorul Turckestanului chinez, cu care Rușii au indheeat"de curând un tratat de amiciție, merge in fruntea unei armate de 20.000 de oameni asupra Turcestanului rusesc, și se silește de a chema la răscoală pe toate orașele anecsate sau proteguite de Rusia. Toate aceste noutăți nu merită nici cea mai mică crezare. Ele sunt inventate numai pentru a demonstra că cestiunea ciumatului Kiva, trebue să fie semnalul unei revolte generale in Asia centrală. Este ănse sigur că nici un conflict nu este de temut din această parte intre Rusia și Anglia, care au amăndoue interes să vadă ordinea și pacea domnind la marginile posesiunilor lor asiatice. ORIENTUL, Se scrie de la Constantinopole ziarului „Vidovdan“ din Belgrad: Gestiunea religioasă e mereu la ordinea ȘTIRI LOCALE. *** (Numire in funcțiune). Aflăm că d. Vasile Gheorghian este numit procuror de secție pe lângă Curtea de apel de aici in locul lasat vacant prin demisiunea d-lui I. Cornea.—D. I. Barontzi dănd demisiunea din postul de procuror de secțiune pe lângă Tribunalul de Iași, acest post a rămas pănă acuma vacant. *** (Școala) de Telegrafie și serviciu poștale, s’a început cursul de la 10 al unei curente. Dorim succes bun acestei nouă instituțiuni a cărei utilitate e recunoscută. *** (Teatru Național). Observăm cu mulțumire, că onorabila direcțiune teatrală,se încearcă a satisface pe publicul Iașan prin representațiunea pieselor național. Astfel in decursul acestei săptămăni, s’a jucat de doua ori piesa, „Porcarul și Măria Sa“ de D. V. Alecsandrescu Urechiă, dramă in 3 acte, bancă și cu balet național. Ne reservăm pentru numerul viitor a vorbi mai in detail despre meritul literar a acestei piese, care la prima vedere ne a făcut impresiuni unui op slab, și fără valoare dramatică. (Bibliografie). Anunțăm cu plăcere că, cu începutul acestei luni a apărut de sub piesă „Fascicul al II le din Esplicațiunele Codicelui Roman“ de Dr. E. Filipescu Dubău, op despre care am relatat in unul din numerele anului trecut a ziarului nostru. După cum ni se promite acest op va apărea regulat in fascule pe fiecare lună. *** (Strada Sf. Vineri), este atât de stricată in partea de lângă ulița mare incăt mai nu este chip a circula pe ea. Sunt mai cu samă căte-va gropi care dacă vor fi lăsate să se tot mărească vor face acea uliță atăt de fregventată cu totul impracticabilă. In așteptarea paveluirei generale a stradelor noastre nu e de nevoe să neglijăm cu totul întreținerea celor ce avem. (O întâlnire neașteptată). Vineri pe la carele 12 din zi, un vagabond să furișază in odaea din față a antreprenorului Restaurațiunei otelului Vangheli, pe cănd acesta împreună cu soția sa erau ocupați in bucătăria de alăturea. Căt de mare a fost surprinderea acelei femei când intră in odaea ei și se intălnește c’un necunoscut nalt și gros indrcănd o blană care’i veni puțin comodă... furat de un singe rece căuta să’și măntue treaba aruncând pe umere un suman al seu pentru a-și dosi lucrul furat. Grație ... nu serentului de oraș a cărui ajutor au fost invocat in zadar, ce acelei femei curagioase care puse măna pe el . . . și’n ajutor cu alți, și după trecere mai bine de o jumatate oară a fost tradat serjentului de pe strada Mare și dus la poliție. In No. 2 a ziarului nostru aratasem lipsa de serjenți in timp de noapte, pe unele strade, pe strada Mitropoliei lipsesc ziua, și aceasta favorește mult potlogarilor deoarece intră prin casele oamenilor in mijlocul zilei. Avis locului competent! (Progres). Dacă trebue să credem ceia ce mulți ne asigură, atunci vom atrage atențiunea locului competent asupra unui fapt important dar numai puțin indrăsneț. Tutunul de contrabandă ne vine in hârtii cu etichete falsificate.—rată că contrabandiști au găsit mijlocul pentru a nu li se pute imputa c’ar disprețui cea ce este național; și celora ce le este dat a vinde, găsesc că nu este un pacat a profita, deoarece armele țetei nu lipsesc de pe pachete. Aici vom observa că tutunul de și s’a mai eftinit; cel indigen se vinde tot cu același preț, așa inincăt prin aceasta să face o mare nedreptate tocmai acelora ce nu sunt in stare a plăti scump, și din nefericire sunt mulți! *** (Fugit din Rusia). Alaltă ori parchetul precedă in urma unei denunțări a consulatului Rusesc la o cercetare in contra unui supus rus D*** care de mai mult timp se află in Iași și care era bănuit că ar fi comis o substracțiune de vro 150,000 ruble. După o cercetare minuțioasă nu s’a putut descoperi nimica grav in contra numitului; o perechiziție din cele mai riguroase nu au dat nici un resultat; nu s’au găsit la el alte parale decăt acele ce le declarase, dar nici decum sume colosale ca acele ce se pretind că ar fi fost deturnate de el și că le avea cu sine. Apoi faptul pentru care este urmărit și care l’a făcut se fugă din Rusia este de așa natură incăt nu este sigur dacă el ar putea fi urmărit după legile noastre, depeșa procurorului de Chișinău fiind foarte concisă nu se putea ști anume ce fapt comisese, atâta se spunea că a fraudat statul cu 150,000 de ruble la niște velnițe cu rachiu. Cum și ce zel s’a întâmplat asemene fapt nu este cunoscut. Față cu o asemenea neclară imputare ce se face D-lui ***, și nedescoperindu-se la el nimic ce s’ar putea pune in bitineală parcheta au găsit de cuviință a’l lăsa deocamdată liber. Noi credem că această măsură este pe atât justă căt și umană, căci nu se poate cere ca autoritățile unei țări să estradee oameni refugiați pe teritorul ei, cănd sunt urmăriți pentru fapte ce nu sunt pedepsite de țara in care s’a refugiat, înainte de a se dobândi o deplină convingere despre aceasta, o estradare ar fi neomenoasă. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Monitorele oficiale de la 10 (22) curente publică medierea consiliului de miniștrii prin care se fișează prețurile vănzării de sare gemă in consumațiunea interioară și in esport pe chiligrame. Estragem următoarele pasagii: De la 1 Ianuarie, 1873, vânzarea sării în saline se va face pe chilograme. Prețul pentru sare gemă, destinată consumațiunii din vitru, precum și acel al sării de mare, ori ea i-ar fi destinațiunea este: Lei 6, bani 30 suta chilograme pentru sarea gemă. Lei 3, bani 15 suta chilograme pentru sarea de mare. Sarea destinată esportațiunii se vinde numai la gurele ocnelor și pe prețurile următoare : Pentru Turcia. Lei 5, bani 50 suta chilograme, sare de Slănic și Telega-Doftana, esportată prin orice port. Lei 4, bani 35 suta chilometre, sare de Ocnele-Ilari, esportată prin orice port și sarea de la salinele din Tărgu-Ocna, esportată atăt in Turcia cât și in Rusia. Pentru Serbia. Prețul net al sării destinată a se importa in Serbia este de tei 3, baui 95 suta chilograma. Cumpărătorii insa sunt datori a se conforma următoarelor concițiuni: A face in scris declarațiune ministeriului financelor de cantitatea sării ce voește a cumpără pentru Serbia, cu arătare anume a punctului de export de țară și a punctului de import in Serbia. Punctele de import in Serbia va trebui să fie totdeauna cele de sus pe porțile de fer. Un fapt scandalos. Mai multe ziare din capitală relatează o crimă scandaloasă comise de un actual deputat al camerei noastre, e vorba de violarea unei copile nevrăsnice. Cazul este atât de odiosiu căt, deși dat publicităței prin mai multe foi, nu ne incredem a’l reproduce in toate detailurile și a numi pe făptuitori pănă cănd nu ne vom încredința pe deplin despre existența sa. Un bal pentru binefacere va avea loc la București in ziua de 20 Ianuarie in sala teatrului celui mare. M. S. Domnul și Doamna vor onora balul cu prefeța lor. Prețurile de intrarea unei persoane, respectiv familie; lojele costă 80, 50 și 20 lei noi plus prețul intrărei. Cu asemene prețuri se poate