Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-07-24 / nr. 80

are deschis stabilimente publice de cărciume in această, urbă e necesar a se ști dacă numiții au fost supuși unei cause prevăzută la art. 4 din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ, se denunțe Prof. Primăria Municipiului Iași. De cătră epitropia averii Bisericei Sfinții Voevozi (Roșca), urmând a se da in locațiune doua case aflătoare in strada Apeducul pe timp de trei ani, începători de la 26 Octomvrie, se deschide concurența vineri in 16 August vendoroarele 12 meridiane. Amatorii de a lua in locațiune asemine acarete se vor presenta in camera acestui oficiu la ziua și vara sus indicată cu garanția necesară pentru a se face adjudecarea. P. Primar: I. Antoniade. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. p. Șef, Popovici. No. 6016. 1874, Iulie 11. Primăria Corn. Burdujeni. No. 787. Din cauza neprezentării concurenților, nu s’au putut da in antrepriză, indestularea comunei cu pane de rănd și făină pe timp de un an începător de la aprobarea lucrărilor licitației de cătră onorabilul comitet permanent de județ. S’au destinat din nou termin in zilele de 1 și 2 cu adjudecația la 3 ale viitoare luni August, cănd urmează a se ține licitație in camera primăriei pentru asta antrepriză, se publică spre generala cunoștință pentru ca amatorii insoțiți de cuvenitele garanții să se presinte in aratatele zile , spre concurare, condițiile astei antreprize se pot vedea de către doritori in orice timp la primărie și la onorabilul comitet permanent, care la termin urmează a primi oferte pentru astă antrepriză. No. 790. Din cauza neprezentărei concurenților nu s’au putut da in antrepriza îndestularea comunei cu carne și lumănări de seu pe timp de un an, începători de la aprobarea lucrărilor licitației de cătră onorabilul comitet permanent de județ. S’au destinat un din nou termin in zilele de 2 și 3 cu adjudecația la 4 ale viitoare luni August, cănd urmează a se ține licitație in camera primăriei pentru astă antrepriză, se publică spre generala cunoștință pentru ca amatorii insoțiți de cuvenitele garanții, să se prezinte in arătatele zile spre concurare, condițiile astei antreprize se pot vedea de către doritori in orice timp la primărie și la onorabilul comitet permanent care la termin urmează a primi oferte pentru astă antrepriză. Primăria Comunei Deleni. No. 654. In această comună, au picat de pripas un cal, la păr murg închis, co imva și coada neagră cu ste albă in frunte, stricat de ham la pept și copita piciorului drept din năuntru albă. Se publică aflarea păgubașului vitei menționate in termen de 6 luni, conform art. 48 din legea poliției rurale. Primăria rom. Podgoriei Copou. No. 1054. Se publica conform art. 48 din legea Poliției rurale, aflarea păgubașului a unei vaci la por porumb, la trup mare, coarnele țapoșe mari, inserată la cornul stâng cu două feță, unul cu litera K. P. și altul cu doue litere necunoscte inserată și la ament două șoldurile la spinare, coada lungă, picat de pripas in astă comună. No. 957. In conformitatea art 48 din legea polției rurale se publică aflarea păgubașului a două vițăle la păr una plavană coarnile mici scurte și una gălbie, părțile despre cap, coarnele țapoșe, trimese de primăria urbei Iași cu adresa No. 5119, ca de pripas in astă comună. Primăria corn. Slulboca, No. 502. La 21 ale curentei luni Iunie, au picat de pripas in această comună una mănuată ca de 2 pe 3 ani, la trup de mijloc, un por murgă deschisă cu coada cam neagră, coama și coada puțin retezată, și potcovită de amândouă picioarele dinainte. Se publică un termin de 6 luni de zile, aflirea pagubașului, socotindu-se de la data Ioaei. Primăria Comunei Huși. No. 2084. La oborul Primăriei s’a adus un cal, in por murg inchs, cu pete albe pe spinare și inserat la șoldul stâng de dinapoi cu o literă formatul unei roate. Una capră stearpă, in pör sură, cu pete albe și ciuntă, și fiind ca in lăuntrul terminului de trei zile , publicat in oraș, nu s’au presentat nimenea de ai reclama, pe o parte s’au declarat de pripas, iar pe alta se publică spre știința păgubașului, pe cari se invită ca un termin de 6 luni să se presenteze la această Primărie cu dovezile cerute de legea Poliției rurale. Primăria Comunei Vaslui. No. 1312. Pentru motive, legale, se publică un din nou termen de la 1 cu supralicitație la 5 August viitor pentru dare in antrepriză a aprovizionări cailor pompierilor și a căruților de strade cu furajul publicat prin foaia curierului de Iași No. 71, d-nii amatori sunt rugați ca la sus citatele zile și se presinte in camera acestui post, întovărășiți de garanțiile solvabile, iar condițiile in detail se pot vide in toate zilele la acest post. Comisia Dispărțirea III Iași. No. 2025. In pretențiunea doamnei Elena Petrovici de o sumă bani, implinindu-se de la debitorele Const. Pavilescu, oferte casnice, se publică vânzarea lor in ziua de 26 a curentei, cu deșteptarea d-lor concurenți și chiar a debitorului, că licitația se va ține in piața Primăriei, in presență, și a d-lui judecător. Comisia (lisp. a IV Iași. No. 2952. La 30 a curentei, in piața Primăriei urmând a se vinde prin licitație obiectele sechestrate de la Periți Moscovici, in prezența d-lui Leiba sin Marcu pentru bani, se publică aceasta spre generala cunoștință. CURIERUL DE IASST V PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județului Iași Secția I, No. 807. Findcă reședința sau domiciliul d-lui loan Stamati nu este cunoscut in România, pentru a i se pute semnifica hotărârea Trib. Iași secția 1 in pronunțată la 28 Iunie a. e. No. 237 prin care se declară desfăcută căsătoria dintre d-sa cu lira Elena Stamati, lăsinduse drept de opozițiune și apel conform art. 154 p. c. si art 246 c c. Tribunalul conform art. 136 si 74 § 6 . c. publică aceasta sprie cunoștința lui Ioan Stamati, ca in termen de 2 luni si 8 zile, de la data aceste foi, să se presinte la birroul portărelului de ședință a acestui Trib, spre a -și primi copia emisei sentinti, dacă voește a uza de dreptul de opoziție și apel căci ia ne urmare va perde acest drept. Secția II-a. No. 724. Dna Zbța l. Andrei cu domiciliul și reședința necunoscută in Romania, este citată a se presenta înaintea scot a 2-a Tabla 20 a lunei August, anul 1874 oara 11 din zi cănd are a se judeca procesul dintre d-nei cu d-i iian Teodoresu pentru divers Tribunalul pe baza art. 75 al. 6 p. c. publică spre știință. No 1671. Prin tabloul de ordinea creditorilor def. falit Manoli Grigoriu, la activ figurează suma de 6641 i. v. compuși din numerar și creanțe active, iar la pasiv, intre cred unii Chirografuri, figurează și erezii def. Cost. Stefăniu cu suma dedentă de 47 lei 18 parale in numerarin și 270 lei 20 parale in creanțe active, si fiindcă erezii numitului Stefăniu și domiciliul lor nu se cunoaște, spre cunoștința lor se publică, ca să se presate a ’și primi copia tabloului, cunoscând că terminul de oposițiune curge de la data publicatunei. Secția IV-a. No. 1975. D-l Teodor Pașnicu cu domiciliul necunoscut, prin sentința acestui Trib. No 111 din 12 Fevruarie a. c. s’au condamnat la 3 luni inchhsoare corecțională și 40 lei noi amendă, cu restricțiunea art. 28 c. p. se publică spre deșteptarea numitului condemnat că in contra menționatei sentinți in termnul legiuit, are dreptul de opoziție și apel conform art 183, 197 și 198 p. p. Tribunalul județului Vaslui. No. 8077. Pentru satisfacirea d-lui Grigori Andrii domiciliat in comuna Drugușenii cu suma de 115 galb. și procentul lor de 2 lei la suta pe lună considerat de la 12 Main anul 1873 și pănă la numerare plus 60 galb clausa penală precum și toata cheltuielile de esecuțiune și timbru de la d l Alecu Gb Cuza domiciliat in comuna Chetrești conform obligații din anul 1873 Main 12 transcrise de Tub. jud. Vaslui sub No. 31 la 22 Maiu anul 1873 pentru care se mănduse pe d-l Cuza conform art. 496 și 497 pro. civ. de a plăti arătații bani, la neurmarea sa sau pus in urmărire imobilul care e hi polecat prin menționata obigație și anume partea de pamânt numită Râdnești aflătoare in comuna Chetrești plasa Stemnica județul Vaslui in mărime de 110 fălci pământ arătură și fânaț fiind și ea la 15 fălci pădure, insă numai o falce pădure mare, iar 4 fălci mărunțică, osebit de 40 fălci pământ dat foștilor clăcași după legea rurală, care imobil se megieșește pe din ani cu moșiea Alicseștii partea d-lui Gh. Țincanu și pe din jos cu moșiea Chetreștii răzăși, car la capătul despre apus cu moșiea Hirsova și la capătul despre răsărit cu moșiea Brăhășoaea, acarete pe acel imobil sunt: o casă in sat cu 2 odăi păreții de vălătuci acoperită cu rogoz in stare proastă, un grajdin și o șură proastă îngrădite cu gard de muele prost, o vie ca de 2 pogoane, osebit sunt 2 case in sat una pentru crâșmă iarăși proastă și una fiind începută, numai acoperemănt de scânduri. Sarcini asupra acestui imobil și cunoscute prin lucrările Trib. sunt: 1 in privilegiul de obligațiune colectivă a fraților Cuzești din 13 August 1853 al 2-le garanta de 30 022 lei vechi înscrise la No. 24 anul 1868 April 1, al 3-le creanța de 900 galb. împrumutați de la d-l Costachi Voinescu înscrise la No. 28 anul 1872 Aprilie 29, al 4-le creanța de 400 galb. inprumutați de la d l Leon Leff, înscrise la No. 75 anul 1873 Noemvrie 5 cesionată acum are creanță d lui Alecsandru Țurcanu. Trib, conform certrei d-lui creditor pune in vânzare zisul imobil, se publică in termen de 3 luni conform art. 510 p. c. cu deșteptare ca doritorii de al cumpara să se presinte in camera Trib. de județul Vaslui la 2 a lunei Noemvrie ziua Sâmbătă vara 12 de dimineață 1874 fiind preparați cu garanțiile cuvenite, semănduse tot acum pe toți acei ce vor ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al 3-le de sub art. 506 a proc. civ. se -și arăte pretențile la Trib. inlăuntrul termenului căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fixale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present vor fi pe conta noului cumpărător. No 8076. D na Ruxanda Tetala din orașul Vaslui avănd a lua de la D-l Ștefan Angheluță suma de 650 galb, căpițe și deosebit procent câte 1a 2 la sută pe lună pe timpul căt nu va fi plătit și pănă la numerătoare, plus taxele de timbru și portărei, conform obligatiunei hipotecară ce posedă, cu d na din 1871, transcrisă de Trib. Vaslui sub No. 24 acelaș an, și invitănduse prn comandamentul făcut conform art. 496 și 497 pro. civ. pe d-l Angheluță la plata ce debtează și la neurmarea sa, d-na creditoare, au cerut a se urmări imobilul dipotecat prin menționata obligație, care imobil se numește Portarii din moșiea Portarii comuna Zăpodeni, plasa Mijocu județul Vaslui, in 3 deosebite hlizi sau trupuri, și se megieșește fiecare hisă despre răsărit cu moșiea Olăneștii a răzeșilor de Portari, despre apus cu moșiea Zepodenii și Mărășăuți despre miazăzi cu râzășii de Portari, și despre miazănoapte cu răzășii de Zepodeni, find pe acea parte și puțină pădure tăetă hinciag, ear acarete sunt o casă cu 4 odăi, pereți de cărămidă, acoperită cu șindilă, o altă casă pentru slug, cu 3 odăii, păreții de cărămidă negata, o pivniță sub ele cu un hambar de scânduri, și acoperit tot cu șindilă, 2 coșare mari, sub un acoperemănt acoperite cu stuh, ograda casilor, îngrădită cu gaz de mele spinuit, o casă pentru crășmăm Sat, păreții de vălatici, cu 3 odăi, acoperită cu 2 vii in mărime ca la 13 pogoane, iar sarcini privitoare pe acel fond și cunoscute prin lucrările Trib. Vaslui sunt: 1-i garanții in valoră de 10.000 lei vechi dată pentru dl Dmitrie Grigoriu, al 2-le idem pentru valoră de 20 mii lei, dată pentru dl Vasile Solomon fost, subprefect, al 3-le idem pentru valora de 20 mii lei dată pentru defunct. Costachi Irimescu fost subprefect, al 4 le garanții în valoare de 100 galb dată pentru d-l Mhai Ciurea, al 5-le garanța in valoră de 682 galb. dată pentru posesieă moșiei Delenii, al 6 te garanța in valoră de 400 galb dată pentru sechestrarea căști uirii moșiei Delenii, al 7-ie 300 galb. luați împrumut de la d-na Sofiea Gărlea cu obligațiea No 47 din 1870, al 8 le idem luați împrumut de la d na Sofia Gărlea cu obligațiea transcrisă la No. 36 din 1671, al 9-le de 14200 lei noi transcrisă sub No. 8 la 1872, dată pentru dl Mihai Ciurea, arendaș moșiei Deleștii, și al 10-lea asigurarea a 1630 galb. luați de la d-l Panaite Macri, cu obligațiea de la 1873 transcrisă sub No. 46 Tribunalul conform certrei d nei creditoare, pune in vânzare imobilul aratat cu sarcinele ce poartă, se publică in termen de 3 luni, conform art. 510 din pro. civ. cu deșteptare ca doritorii de a ’i cumpără și după ce se vor încredința și insuși de la fata locului, apoi înzestrați cu garanțiele cuvenite, să se presinte in camera Trib. de județul Vaslui la 31 a lunei Octomvrie, ziua Joi oara 12 ani. când urmează a se face adjudecarea provizoriu, semănduse tot acum pe toți acei ce se vor socoti in dreptul prevăzut de punct. 3 de sub art. 506 a procedurei, se -și arăte pretențiunele la Trib. in termenul legiuit, căci in urmă nu li se vor considera. Toate dările fixale și comunale, privitoare pe acel fond si neplătite pănă in present, vor fi pe conta noului cumpărător. Procurorul Tribuna unui județ. Dorohoi. MANDAT DE ARESTARE. No. 72. In baza art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul decisiunei Curții apelative din Iași No. 72 din 8 Mart 1873 ce condamnă pe Șloim sin Hascal de 28 ani croitor fost domiciliat in Dorohoi, la închisoare corecțională o lună zile pentru maltratarea mamei sale vitrige Riva Mendel. No. 823 Aseminea in temeiul sentinței acestui Trib. No. 42 din 1 Fevruarie a. c. ce condamnă pe Gheorghi a Arsoaei agricultor fost domiciliat in comuna Losna, la închisoare corecțională pe 3 zile pentru lovire cu voință pe Ananiea Strătianu cerem, ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus nunuții la arestul preventiv din reședința Dorohoi, randăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus nuniții la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare cănd la expirare se vor libera de nu vor fi deținuți pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentelor mandate. No. 2928 Prin sentinta No. 42 din 1 Fevruarie 1874 numitul Gheorghiu a Ursoai domiciliat in comuna Losna iar cele alte date Statistice, nu sa cunosc nefind interogat găsit culpabil pentru faptul că au lovit cu voință ne Ananiea Stratîan, sa condamnat la închisoare pe timp de 3 zile, in virtutea art. 238 combinat cu 60 al. uit. o. p. osăuda lui se începe de la data arestărei și se termină la panirarea celor 3 zile, cănd se va elibera dacă nu va fi reținut de o altă cauză. Procurorul Tribunalului jud. Fălciu. REGUISITOR DE ARESTARE. No. 1628 Noi Procurorele Trib. de prima instanță al județului Falciu, avănd in videre decisiunea sub No. 4 pronunțată de Curtea cu Jurați loaă in ședința din 15 Mirt definitivă și executorie ce condamna pe Constantin Croitoriu la reclusiune de 5 ani pentru tâlhărie, și No 1430. Asemenea avănd in vedere sentința No 104 a Trib local din 20 Fevruarie a. c. defintiva și esecutorie ce condamnă pe Teodor Radu fost in comuna Hurdugei acest, județ și acum cu domiciliul necunoscut, la amendă de 60 lei noi, pentru furtul a 3 bdeti de vănzări de voie dintr’o condică din casa notarului Gh. Climescu, prescriptul verbal redactat de Primăriul comunei Hurdugii sub No. 117 ce constată că e insomabil de plata amenzii condamnat de disposițiunile art. 28 c. p. și 193 p. p. m»ndăm și ordonăm tuturor portăreilor și agenților paterei pubice, de a pune mâna și conduce pe sus numiții condamnați cel 1 pvndat din arestul județan, la penitenciarul Bsericani districtul Neamț și pe cel al 2-lea la casa de arest din Huși unde se vor primi și reține de Derectori și îngrijitori ziselor case de opreală, spre ași face osănda la care s’a condamnat prin menționatele sentinți a căror estracte anexărd se vor transcrie in regi frele inchisoarei incepănd acesta osânda de la încarcerarea lor. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 243. Prin decisiunea Curței Juraților acest, județ No. 4 din 15 Martie 1874, Constantin Croitoriu de 38 ani, născut in Huși și domiciliat in Iași muncitor, culpabil pentru că in sara de 14 Dechemvrie 1866 introducănduse in casa lui Dumitru Vernicov din Huși inpreună cu alți complici prin violență asupra numitei persoane, răpind mai multe obiecte și bani cu cuget de a și le însuși pe nedrept, s’a condamnat la reclusiune de 5 ani in virtutea art. 318 din e. p. calculată această pedeapsă de la data încarcerării și se termină la inplinirea acelei osănzi, când se va libera dacă nu va fi deținut pentru alte cauze. No. 1481. Aseminea prin sentința Trib. local No. 104 din 20 Fevruarie 1874 numitul Teodor Radu de 20 ani născut și locuit la Hurdugi acest district agricol culpabil pentru delictul de furt a 3 bilete de vânzare de vite dintro condică din casa Notarului Gh Climescu s’a condamnat la amendă de 60 lei noi in virtutea art. 308 combinat cu 63 și 60 ah ultim din c. p. cu aplicarea art. 28 din c. p. la caz de insolvabilitate. Procurorul Tribunalului județ. Neamț. MANDAT DE ARESTARE. No. 1958. In baza art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței tribunalului coracțional local din 31 Octomvrie 1870 se condamnă pe Berlă Hanmi Idăl domiciliat in comuna Buhuși la închisoare corecțională de o lună pentru maltratare. No. 1978. Asemenea in temeiul sentinței No. 155 din 17 Fevruarie 1872 se condamnă pe Gheorghi a Preutesei domiciliat in Păstrăveni, la închisoare corecțională de 6 zile pentru maltratarea lui Gheorghi Bocancea. No. 2131. Aseminea in temeiul sentinței No. 385 din 16 Octomvrie 1873 se condamnă pe Strul Hârtie domiciliat in comuna Isvoarne, la inchisoare corecțională de 6 zile pentru că au servit de tainnitori la furtul a niște popușoi de pe tabla d-lui Arghir Seferiu de pe moșiea Girovii de cătră Gh. Ilie Morariu și altul. No. 1969. Aseminea in temeiul sentinței No. 594 din 4 Noemvrie 1871 prin care condamnă pe Iosub Etlingher de 18 ani curajar in orașul Piatra, la inchisoare corecțională pe 3 luni și amendă de 33 lei 50 bani pentru furtul a o părechi hamuri și un porumb de la evreul Lapusin Iancu, cerem, ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numiții la temnița corecțională situată in orașul Piatra, mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numiții ?a zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la punerea in arest cănd la expirare se vor libera de nu vor fi deținuți pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la caz de necesitate pentru esecutarea presentelor mandate. Anexăm și estrade de pe sentințele citate mai sus. Procurorul Tribunalului județ. Roman. No. 1846. In basa art. 193 din Proced. Codului Penal. In temeiul sentinților pronunțate de Tribunalul local și decisiunelor Curții de Apel din Uși de pe care se alătură estrade pe lângă acesta. Avemd in vinere că indivizii Herșcu Stoleriu condamnat la amendă de 37 lei noi, Alexandru Baraboiu la 50 lei vechi, Moche sin Leizer la 22 lei 22 bani, Straisin Bercii la 40 lei noi, Iancu Leiba la 36 lei noi, Hilrn V gder la 10 lei noi, Fnlca soția lui H. Croitoriu la 10 lei noi, Hîrșiu Croitoriu la 10 lei noi, Eduard Zeltner la 30 lei noi, Leiba Zudei la 10 lei noi, Strul Casapii la 5 lei noi, fost domiciliați in Roman și județ acum fără domiciliu cunoscut după cum constată agenții respectivi și astfel ia ia putințe a se mijloci de a dreptul inpliuirea amenzei. Invităm orice agent in drept al locului unde numiții s’ar afli domiciliați a împlini da la numiții sumele văzute in dreptul flacărie. Asemine invităm autoritatea locului unde numiții s’ar afli domiciliați spre a ne anansa ea să putem la cas de insolvabilitate a înlocui amenda prin închisoare, conform art. 28 Codul Pen. ESTRACTE DE DECISIUNE. _____ No. 394. Prin decisiunea curtii Apelative din Iași din 9 Octomvrie 1869 Eduard Zoltner de 24 ani născut in Iași locuit in Roman oficiant Telegrafului culpabil pentru maltratarea D. Ioan Dimbravă, s’a condemnat la amendă de 30 lei noi, in virtutea art. 238 182 și 60 alin. ultim din Codul Penal. — Este regulă generală, că un acuzat aici, niciodată nu poate fi inocent. — D-zeule! ce țară ! — Deci nu trebui sa te crezi in Franța. Această justiție, ce e dreptul, este puțin cam repede, dar ea face frică, iată importantul. Grație acestei legi a lynchului, trăim in liniște , și tot este ceva bun, cănd poți lasa ușa deschisă. Aceste deslușiri tot nu pre asigurară pe onestul dl. Jamin, deși interlocutorul seu pretindea că această justiție sumară permite de a trăi destul de liniștit. Singulară liniște, iși zisă el, ah ! cănd eram grefier tribunalului de prima instață...“ El se opri in această reflecțiune ce-l tulbura și mai tare. Pe urmă el mai intrebă pe compatriotul seu asupra chipului cum se viețuește la nisipișuri. „Iată cum, respunsă celalt, in timpul zilei se mergem la clema lui, și... — lartamé, ine rog, dar ce este acea clemă? — Ai dreptate, uitasam că ești incă nou; clema este întinderea acordată fiecăruia minor pentru a o lucra; sunt ca la treizeci de picioare de pământ in lat, și lungimea căt o vo ești de mare. — Dar cine o dă ? Și cui trebue să te adresezi pentru a capata o clemă ? — La nime. Sosești pe un teren, iți depui uneltele, înfigi un băț in pământ, cu o tăbliță in capăt, și pe tăbliță se scrie data zilei cănd ai venit. După aceste formalități, ce după cum vezi, nu sunt lungi, ești stăpân pe moșia ta; nimenu are dreptul ca se vie și se lucreze fără învoirea ta. Atâta numai lucrul trebue să’l începi cel puțin in cele dintăiu trei zile; altfel se poate intâmpla să ți’l eie. — Dar colibele, au și ele posesori? Nu poate cineva să se facă stăpân de la sine singur? — Da, fiecare iși are a sa; dar fiind că cea mai mare parte sunt niște bordee făcute de lemn, cei ce le părăsesc le dău și ei la noul venit. Acum sunt trei sau patru deșerte; vei face bine se’ți alegi una, n’ai de căt se pui intr’așa ceva din lucruri, și ești deplin stăpân. — Bine zici, voiu face așa, dar unde așa pute găsi și eu o clemă. — Căt pentru aceasta, nu’i nici odată lipsă ; vei găsi ori și unde; n’ai decăt să te înaintezi puțin mai inăuntru, suindute in susul Yulei, acel mic părâmaș ce l’ai văzut la Marysville. — Și ce trebue se faci pentru ca se poți scoate aur ? Căci nu cunosc de loc această breaslă, și trebue se’mi dai puține secțiuni. — Numai un singur chip este; vino mâine cu mine la nisipișuri; și ai se ne vezi cum lucrăm. — Bine. — Acum haide se’ți caut o casă; vrau se’ți arăt toate colibele ce sunt deșerte.6 Atunci ei eșiră amândoi, și străbătură tabăra. Pe ici colo se vedeau lumănări arzind prin corturi. Afară, erau aprinsă două focuri mari imprejurul cărora ședeau ici colea, cate cinci șese oameni, bănci, fumănd, vorbind și strigând; din crișmă se auzea niște înjurături și un tumult sălbatec. „Ce vuet este acesta? zise dl. Jamin. — Sunt jucătorii de cărți, ii zisă tovarășul seu; ei sunt mai gata se’și peardă tot aurul ci s’a aflat peste zi. „Ce, și aici sunt case de joc? — Sunt mai multe decăt orice, și aceste case sunt cele mai bune năsipișuri din California, pentru că mai toți minorii iși aduc acolo aurul lor.“ In acest moment, două lovituri de pistoale resună la oarecare depărtare. — Ce se fie oare? zise dl. Jamin oprinduse cu oarecare spaimă. O I nimica, respinsă conductorul seu continuând a merge, sunt niște jucători care nu se înțeleg intre dânșii. — Și se ceartă cu pistoalele? — Da, singurul argument ce se cunoaște pe aicea, mai este incă și nava la un bun cuțit-poward ce ai văzut la brăul mai multor minori, dar aceștia sunt mai cu samă Mexicanii ce se servesc cu dănsele, și se joc destul de frumos. — Știi că această casă samănă cu o peșteră de a tâlharilor? — In adevăr, cam samănă puțin, dar nu trebue se te îngrijești nici de cum. — Trebue se mă îngrijesc incă pre mult, pentru că am se trăesc aici. D-zeule! cum se fac eu oare? — Te vei deprinde ca și cei aici. Și mie la început mi s’a părut ceva cam curios, dar in cătva timp m- am deprins. .. Poftim, iacă colibele slobode, visitearele, și alegeți una.“ Alegerea se făcu indată, puțin ’l interesa, ori și care ar fi fost, căci toate bordeele erau tot una. „Iată-te de acum proprietar, ii zisă tovarășul seu ; după cum vezi, in California nu pre sunt scumpe locuințele. Pe mâine dar voiu veni sa te ieu, și vom merge împreună la nisipișuri.“ Dl. Jamin se aruncă pe gravul de frunze ce ținea loc de pat, și mulțumită oboselei, el adormi indată. A doua zi dimineață, tovarășul seu după cum ii făgăduise venise-l scoate, și amândoi se însoțiră cu alți patru minori ce făcură tovărășie pentru exploatarea câtorva nisipișuri situate pe țermurile Jiului la Fiume, in apropiere de isvor. Ei traversară mai multe cleme dintre care unele incă erau in exploatație și altele părăsite. Pamântul era pre tare sseermolit, niște gropi adânci, o mulțime de bolovani îngrămădiți unul peste altul, și niște urme negre brăzdau stăncele bortilite de prav, atestau pretutindene niște grele încercări ale căutătorilor de aur. Aceia pe care ii urmase dl. Jamin intreprinsesă o luare foarte mare, să iezască fiul, pentru ca poată abate o parte dintr’ănsul, și de na aveau trebuință de o asociațiune mai ma, in acest moment locul ce și-l alese era mar c. Trei minori intrară in apă pănă la esne, și începură a scoate nisipul, sau cu lopată de fer, sau cu un soiu de cofă de in. Cei alți doi se așezară lângă instrumntul ce era destinat pentru a lămuri nn.1: acesta era un rocker, adecă un fel de igăn cu trei rânduri, și semana cu ciurue ce se intrebuințază pe la mori pentru a osebi tărițele, zeița și făina plită. Partea deasupra, era o pănză de fer, destul de ră pentru ca se poată trece petricelele de frimea unui centimetru; al doilea pănză, uzată dedesubtul celei din tăiu, era mai asă; și in fine, cea de pe urmă, nu lasă treacă decăt apa și mâlul. Minorii cerau in fiu aruncau necontenit la nisip in ker, unul din cei doi oameni ce ședea pe il legăna rockerul, pe cănd celalt turna apă pentru ca se roae pământul și măce erau amestecate cu nisipul, și să-l i se treacă prin cea de pe urmă țeseta (Va urma).