Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-06-25 / nr. 71

CURIERUL DE IASSI. Clonesăr Formag’n, la altă parte cu casele lui Haim Basis, fațada dă in strada Marp, iar fundul in strada căsăpiilor, asupra acestui imobil nu există altă sarcină de­căt aceasta pentru care s’a pus in urmărire. Ast­fel dar pe baza celor pspuse mai sus și a jurnalului onorab. Trib. No. 826, se publică vânzarea acestei case in termin de 3 luni socotit de la data Ionei și a ge anonsa tot­o­dată că persoanele ce vor dori a cumpăra aratatul imobil, să se presinte cu garanț um­i p­rerute de lege, in sala de licitațiim» a acestui Tri­bunal la 24 Septemvrie venitor anul curant,, oarele 10 dp dimineață, rănd ve va adjudeca asupra aceluia care va da prețul cel mai a­­vantajos. Se somează pe toti aceia care ar pretinde viu un clrept, de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, h­oteest sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudeca fiind­ să se arate la Tri­bunal spre a’și declara preteritnnele lor, căci la din contra nu li se vor tine in samă. No 337. Pentru iudostul srpa d-lui Abra­ham Be>-1. de profesiune comvers«nt cu suma, de 314 florini. 85 creitar. sau 2204 lei 15 parale cursul Romăn cu fab­ru­l Zisu sin Moscu de profesiune croitor, dpb’tează mum­tului B °rl după trata cu date d­n 13 April» 1872, fără prpjndiți] trxpi timbrnHii, a rhpicnplilor de judecată, si acele de urmărire fi ito in acest, caz, ]n virtute[ sputintei No. 2 din 12 M[rt 1873 da’ă dp Tribunalul romerc'n] a linieru­­­lui Dorohoi, mm si a jurnalului onorab Tri­bunal Nr. 138 din 23 Ianuri anul curent. mn­ h;«t pe­cerires, sindicului falitului Zisu sin Moșcu cro­t,nr, prin care s’a incuviințat sil­nica com­opropre a imobilului minutului fa­lit pentru zioa de 11 Iunie curent, fiind ziua văn’ărei, inse din cauza Tpspi d» con­­curenți, nu r’«u putut­ efectua vânzarea vor­bitului imobil. Ast­ Miu dar Tribunalul prin jurnalul No. 2057 di n trei»si zi, a ordo­nat a se fac« noi afip’e și publicatini pen­tru vănzarea acelui imobil care este: uns casă 8­tuetă in m­iba Doroho­i, strada initării, compusă din 3 odăi și o sef­tă construcția de cărămidă acoperită cu șindilă cam veche, de desuptul acestor case este o pivnită construc­­ția de cărămidă și piatră a căriea fațadă dă in zisa stradă, de o parte se învecinează cu casele d-lui David sin Moș­u Huget, de altă parte cu ulița ce dă in strada Pitării si fun­dul cu un loc desert intre alții. Sereim­ a-­supra acestui imobil sunt 44 galbeni, inpru­­mutați de numitul falit de la d-n» Elena Po­­ritarm pe timp de un an după obligația in­­scrisă la 23 Decemvrie 1867 sub No. 70 așa­dar se publică vânzarea acestei case la cea inter zi, după aspirarea terminului de 30 zile de la data fonei, iar prețul de la rara are să se inceapă vânzarea este de 2500 franci, se anunță tot­o­dată că persoanele ce vor dori a cumpără zisul imobil, să se presinte cu garanțiunele cerute de ]pge in sala de li­­citațiune a acestui Tribunal, parele 10 de di­mineață, cănd se va adjudeca asupra per­soanei ce va oferi praful cel mai avantajos. Se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirip, privilegiu, bipotecă sau ori­ce alt drept asupra imobilului urmărit, ca înaintea adjudecațîunei să se pref;nțe la Tribunal spre a’și arata pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor mai ține in sumă. No. 341. Pentru despăgubirea Statului și acoperirea d­eicitului in sumă de 19,899 lei 73 bani, ce există asupra d-lui Dimitrie Co­­lescu proprietar domiciliat in Dorohoiu, fost comptibil la casieriea generală al acestui județ, in virtutea jurnalului onorar. consiliu de miniștri No. 13 de la f­­evr. 1873, bazat pe art. 25 din legea de urmărire și § 2 de sub art. 57 din regulament, acte care servă ca titlu psed­itori, a demis unei Curt"’ de A­­pel din Uși No. 70, din 28 Martie 1875 in­vestită cu formula eseentorie, cum și a jur­nalului onor. Tribunal No. 841, din 12 A­­prilie a. c., prin care incuviniază silnica es­­propriere a imobilului urmărit de St’t care este: Părțile de moșie din trupul Pasatul (Noua Suliță). I) Una parte situată lăngă sat, învecinată la răsărit cu moșiea Buda mică, a fraților Ră­ut­ești, la apus cu moșiea La­­covița, la miază-zi cu mo­șiea lui Iordachi Stărcea și la miază-noarte cu moșiea d-lui Alcaz sau­a def. S. Molbanu, in mărime so­cotit aproximativ ca la 1 6 fălci, din care par­te hueiag. Il-Ua) Uua parte situată in to­loacă, învecinată la răsărit cu moș­ia Buda a d-lui Alcaz sau S Hóiban, la apus cu fron­­tierea Bo­­nvinei (Austria), la miază-zi cu partea d-lui loan Ursaici și la miază-noapte cu d-nul loan Mihailje, in mărime socotin­­du-se aproximativ ca la 6 fălci, osebite sar­cini asupra acestui imobil sunt o garanție volantă pe suma de 405 galb., înscrisă de acest Trib, la No. 29. Se publică clar vân­zarea acestei pă­­ți de moșie in termin de 2 luni comutate de la data Ionei, ca peroa­nele ce vor dori a cumpără pxpusul imobil să se presinte cu garanți unele cerute de lege in sala de licitaț uie a acestui Tribunal, la 24 August viitor anul curent, vara 10 de di­mineață, cănd atuncea se va adjudeca asu­pra persoanei care va oferi prețul cel mai favora­bl. Tot odată sa somează pe toți a­­cei ce ar pretinde vre­un drept din cele e­­numerate la art. 506 alin. 3 proced. civilă, ca inaintea adjuderațiunii să se arăte la Tr b. pretențiunele lor, căci la din contra nu li se vor ține in samă. Tribunalul județului Neamț. No. 7788. D-oa Mariea B j m, domiciliată in comuna Vădureli l» acest județ, prin pe­­tițiunea înregistrată No. 2970, de la 17 M­irt an. curent, separațiunea patrim­onului său din averea soțului ei, Ios­n B­run, domiciliat tot in comuna Vădurelile, mărginit in următoarele bunuri: I) una casă cu livadă și alte ate­nanse cu locul ei de 116 prăjăni, N­)­ca 20 fălci, pămănt cuprinse in fone de zestre, III) 2 boi mari, 2 june. și una vacă, Ban costul lor de 110 galb. IV) 4 boi și 2 vaci sau costul lor de 80 grib. și V) suma de 95 galb. pri­miți prin Tribunal de la def. Alecu Ureche in urma căsătoriei. Judele instructor Trib. Iași. MANDAT DE ADUCERE, fip. 1063. Noi P. Stoica, judec?,tarul de instrucțiune pe lângă Tribunalul județ. Iași, măndăm și ordonăm tuturor agenților pate­rei publ­ce, de a pune urina și a aduce îna­intea noastră pe Vasile Barău, cu domiciliul necunoscut, spre acest finit am sub­semnat mandatul de fată și sîgdat cu s;g­ lul nostru Datu in Palatul Justiției din Iași, in 21 Iunie 1876. No. 1064. Noi P. Sto­ca, judecătorul de instrucțiune pe lăngă Tribunalul județ. Uși, măndăm și ordonăm tuturor agenților pate­rei publice, de a nu ne măni și a­ aduce îna­intea noastră pe Gheorghe Dascîne, cu do­miciliul necunoscut, spre acest finit am sub­semnat mandatul de față și sigilat cu sigi­­lul nostru. Date in Palatul Justiției din Iași, in 21 Iunie 1876, Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 1005. Fiind­că d-nîi Gustav Rainer și Econom Meer Hofer nu’și au domici’ul cunoscut in Romănia, spre a li se putea in­­mina coma de pe sentința Tr.b. I ° și seri­a a II-a sub No. 173, din 4 Maiu 1876, d«tă iu procesul dintre d-neslor cu d, Gheoredi» UHnescu, al cărui dispositiv pot«­­ se admite în parte reclamațîea d-lui Gh UHnescu și se rondeamnă 1 in pe d-ns .,ponora M«er Ho­fer op nlăt.pască d-lui Gh. Uanpsru suma de 158 galb., 24 fri v. cu trocptilp. conf. dori­­siunpi Curiei de Apel din Dai­seri, a II-a No. 227 din 1873, plus 24 lei vpehi plata citatielor și 100 franci cheltuili de judecată și plata de advocat, conform cu zisa decizie, ne condeamnă asemenea pe d-n. Eleonora M«er Hofer se plătească d-lui Gh. Uonescu suma de 87 1/3 galb., cu procente de la 20 A»gust 1874, data recl­am­a­ți­ei până În nu­­merătoare, aceasta după obliga­ța din 7 0.t. 1866, 2-lea) se condemnă pe Franz Rainer, Gustav Reiner si Eleonora M»er Hofer, să plătească d-lui Gh. Uonescu 40 g­ la 20 lei v., după obligația din 18 Martie 1867 d» la data reclamați»! 20 August 1874 și până la numerătoare, conform obligației din 7 Oriom. 1867, se mai condeamnă pe Eleonora Mi­er Hofer, Franțî Riner și Gustav Rainer, la 100 lei noi rhririi»li de judecată și plata de ad­vocat către Uhnescu, reapinge realimafia Hr Gh. Uhnescu in contra­ct nui Elena M­iai­­lescu ca tntrice minorilor so­­fii, remăne ca la urmărire să-și aleagă averea datornicilor de unde urmează a se îndestula. Cu drept de anei, spre cunoștința numiților d-ni se pubecă acesta, conform art. 137 combinat cu art. 75 alin. 6 proced. civilă, iar copiile cu­venite de pe menționata sentință stau in can­­celarea acestui corp, de unde le vor putea primi ori cănd le vor cere, alipindu-se tot odată și estract de pe aceasta pe ușa Trib. No. 644. In baza hotărărei Tribun. Iași secț. I-a No. 250, din 17 August 1874, in­vestită cu formula eseratore No. 87, prin care 'condeamnă pe d-nul Neculai Mancașî, se plătească d-nei Ana Popovici suma de 3500 lei vechi, cu procente de la 8 Iunie 1867 data obligației, din care se va scăde cu suma de 812 lei vechi, după chitanțele ce posedă, 10 galbini ce inausi reclamanta au declarat că i-a primit, cu 20 la sută con­siderat ca salariul său și tot odată , mai condeamnă la 40 lei noi cheltuili de jude­cată. In baza autorizației de esecutare a zi­sului Tribunal No. 1983, somnăndu-se pe d. N. Mancașî cu domiciliul necunoscut la pMă, după cum probează foaea Curierului de Ieși No. 68 din 18 Iunie a. c. și ne­fiind urmă­tor: S­ub-semnatul Portărel Trib. Iași, după cererea d-nei Ana Popovici, in numele legii deniar aplicat, serhastru pe band re d-nul No­­cula. Muncași are a lua prin lucrările Trib. Uși­i»cl. a II-a, d« la casa de consemnații după tabuul de ordine a creditorilor insol­vabilului loan Stroesco, pănă la concurența sumei ce d-na Ana Popovici are a mai lua de la d-nul N. Maria și capital și procent. Finii pentru care am dresat acest proces vorb­i­m­ 3 exemplare, din care unul cu o­­seb­tă adresă se va inainti d-lui Prim-Pre­­ședinte a Trib. Iași secț. a II-a, cu rugă­­minte a interveni prin locul competent a ne trimite banii ce se vor fi cuvenind d-nei Ana Popovici. un exemplar se va publica prin foaea oficială, fiind că domiciliul d-lii N. Mancași este necunoscut, iar originalul se va lipi la dosar. Portărel, 8. Bagatlou. Judele de pace ocolul II din Iași. No........... Conform art. 152 proc. penală d-nii Moise N­aop, Moise Morariu și Aron Paucăr, cu domiciliul necunoscuți, sunt litati a se preseseaza in oficiu nostru in ziua de 30 a. c., oara 11 din zi, ca martor in pro­cesul dintre Frați Soponariu cu Fro­m B­er­­cu pentru insultă, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 2082. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proced. civilă, d-nul Neculai Coroi, fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut, este citat, a se presenta in pretorul aceistui oficiu, in ziua de 3 Iulie viitor oarele ii din zi, rănd­are a se judeca oposițiunea sa fă­cută contra cărții de judecată No. 546 di­n 1866, dată in procesul cu d-nul Samoil Gol­­dental pentru bani. La neurmare se va ju­deca in ]ip«ă conform Hgei. No. 2008. Prin cartea de judecată No. 357, pronunțată la 28 Maiu a. c., pe baza art. 1170, 1088 codul civil, 150, 146 proveci, civilă, s’au condemnat pe d-nul C. Dude­scu fost cu domiciliul in acest ocol și acum ne­cunoscut, se plătească d-lui Ignaț­i »pia su­ma de 137 lei noi, cu procent leg «I de la reclam­ație până la numerătoare, plus 12 lei noi el», tu el­e de jud­cată, cu oposiție și apel conf. art. 29 și 23 proc. civila. No 2005. Nou prm art. 12 și 75 alin. 6 proced. civilă, d-nul Bereu Ghimbarg, fost cu domiciliul in acest ocol ear acum necu­­cunoscut, este citat a se presenta in pretorul acestui oficiu, in ziua de 28 a curentei luni Iunie a. c., oarele 11 din zi, cănd urmează a se cerceta reclamațiunea d. Nasem Burich, pentru restituirea unei chitanțe de un galb, ce eaa eliberat pe ordinul infățoșitoriului, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă. Judele de pace ocol. VI din Iași. Nu............ D-nul N. A. Tabără, conform art. 75 alin. 6 proced. civilă, este citat, a se present­­ in pretom nostru in ziua de 2 Iulie vi’tnr a. c., oara 11 dimineață, cănd are a se judeca procesul intentat de d-nul Berco Poít pentru bani, la neurmare,se va judeca in lipsă, conform legei. Judele plasei Cărlîgătura județul Iași. No. 544. D-nul Gheorghe a Dăscăl­ies cu drunic’Hul necunoscut­, pare clat ca in ziua de 9 Iulie viitor, oara 10 dimineață, să se presinte in camera acestui oficiu, cănd este a se cerceta procesul intentat contra sa de către d. Rota Francisco administrator moșiei Popești pentru bani, cunoscănd că la neur­mare procesul se va judecat in lipsă. No. 545. D-nul Vasile L’țe, cu domici­liul necunoscut, este citat a se presanta in pretorul nostru in ziua de 9 Iulie viitor 1876, oara 10 dimineață, cănd este a se judeca procesul reclamat contra­­s. de administra­torul moșiei Popești, Francisco Rota pentru bani, in cas contrar se va judeca in lipsă. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă Vineri, 18 Iunie, M. S. Domnitorul a bine-voit, a asista la examenile gene­rale de la liceul Sf. Sava, școala nor­mală a Statului și școala normală a so­ci­etății pentru învățătura poporului. La oarele 2 post-meridiane, Măria Sa sosind la liceul Sf. Sava, a fost primit la scară de D. ministru al instrucțiunei publice, de D. Gr. Stefanescu, membra consiliului permanent de instrucțiune, de D. director al liceului cu întregul corp profesoral. După aceea, Măria Sa, însoțit de per­sonalul ce L’a intimpinat la primire, a descins in clasa VII, unde se ținea e­­xamenul de cosmografie, apoi in clasa IV la examenul de fizică și in fine, in clasa V la examenul de limba elenă. După ce Măria Sa a pus diferite în­trebări școlarilor și a constatat cu o deosebită plăcere progresul făcut de șco­lari, inbârbătăndu’i la munca intelectuală și lăsând o vi­e impresiune de mulțu­mire in corpul profesoral și in școlari, s’a retras, la oarele 3%, spre a merge la școala normală a Statului. La oarele 3 și sosind la școala nor­mală a Statului împreună cu D. minis­tru instrucțiunei și D. G. Stefanescu, membru consiliului,Măria Sa a fost mai ăntăi primit la intrare de catre directo­rul școalei împreună cu corpul profeso­ral, iar la intrare in salonul de recep­­țiune a fost intimpinat printr-un imn căutat in cor de elevii școalei, după a­­ceea directorul școalei raportând pe scurt Măriei Sale despre situațiunea ge­nerală a acelei instituțiuni pedagogice, ăncâ de la epoca inființărei ei in anul 1867 Măria Sa a bine-voit a visita apoi ex­­pozițiunea produsului anului școlar de toate lucrările scriptice precum: desemne caligrafii, planuri geometrice, tabele de comptabilitate, etc., exprimând osebită plăcere, mai ales pentru progresele gă­site in desemn și cerând D-lui profesor Stăncescu mai multe explicațiuni a­­supra metoadei cu care lecțiunile sale erau conduse. In salele de examene, Măria Sa a bine­voit, ca și la liceul Sf. Sava, a face mai multe întrebări elevi­lor din toate clasele asupra diferitelor studii din programul școalei exprimând mulțumiri­i-lor profesori pentru stăruin­țele ce depun. Au inspectat apoi pe elevii sub arme precum și tot materialul școalei și, ară­tând in mod solemn înalta mulțumire directorului școalei pentru buna ingrijire și disciplină in care au găsit condusă școala. S’a retras la carele 5, trecând la școala normală a societăței pentru în­vățătura poporului. Sosind aci, Măria Sa, însoțit tot de D. ministru al instrucțiunei și alte per­soane notabile, a fost intimpinat de D. D. Bozian președintele societăței, de D. G. Cariagdi, vice-președinte, de mai mulți alți membri din comitet și de directorul școalei cu corpul profesoral. In curtea școalei, elevii fiind­ sub arme au făcut Măriei Sale primirea militară, esecutănd diferite mișcări. La intrarea in sălile școalei, Măria Sa a fost intimpinat printr’un imn cău­tat de elevi, după aceea au trecut in sala de examen, unde directorul școalei a prezentat Măriei Sale pe D­ui, pro­fesori și programa studiilor. Profesorul de limba romănă și peda­gogie chestionând pe elevi asupra gra­maticei române, apoi câți­va elevi, după dorința exprimată de Măria Sa, au re­citat diferite poesii populare și eroice; de toate chestiunile puse, elevii sau a­­chitat cu succes. Trecând apoi la exa­menele de geografie, Maria Sa a invitat pe d-nul profesor a examina pe elevi după nouele metode asupra geografiei țerei. Un elev a tras pe tablă contu­rul țarei și Măria Sa. Având un mare interes pentru acest studiu, a bine-voit a pune însuși mai multe chestiuni și, in urma respunsurilor date, Măria Sa a încurajat pe elev cu laude, manifes­tând in acelas timp D-lui ministru al instrucțiu­iei și D-lui președinte al so­cietății deplina Sa satisfacțiune pentru succesul cu care constată că se propun studiele in această școală. Măria Sa a examinat apoi o mică expozițiune de producte manufacturale (pălării și alte articole de păslă) efectuate de elevii școalei, in atelierul fundat de D. C. G. Porum­baru pe lăngă acea școală, unde elevii fiind puși să lucreze in prezența Măriei Sale, directorul școalei de pe Mă­riei Sale diferite explicațiuni asupra pro­cedurilor prin care trecea materia primă pănă la confecționarea păstei. La 6­2 ore, Măria sa retrăgându-se, a exprimat înaltele sale mulțumiri D-lui Bozian, președintele societăței, pentru solicitudinea ce poartă acestei școale și pentru buna ei conducere. „Tot­ d­a­una am purtat, zise Măria sa un viu interes școalelor normale desti­nate a da invețători sătești. Aci e fun­damentul instrucțiunei poporului Fiu­ sigur, D-le președinte, de nestrămutata mea protecțiune. Elevii prezentând arma, Măria sa a’a retras in strigătele unanime ale publi­cului asistent de: Trăiască România, Trăiască Măria sa Carol I, Trăiască M. S. Doamna. Sâmbătă, la 19 Iunie curent, M. S. Domnitorul a bine-voit a prezida ședin­ța consiliului de administrație a­l Socie­tăței Geografice Române“, care s-a ținut in unul din saloanele Universităței. La 9 V1 ore dimineața, Măria Sa, so­sind la palatul Universității, a fost în­tâmpinat de bi­roul societăței și de con­siliul de administrație. D. vice-președinte, principele A. Can­­tacuzino, supune Măriei sale că la ordi­nea zilei a ședinței este aprobarea de cătră consiliul a chestiunilor ce au a se pune in studiu spre a fi desbătute in viitoarea adunare generală din Octom­­bre, căt și așezarea programei pentru aceasta întrunire generală. Se pun in desbatere cele patru ches­tiuni ce vor forma obiectul discuțiilor și deciziunilor adunărei generale și se primesc in unanimitate. In urmă, D. secretar supune la cuno­ștința Măriei Sale și a consiliului un proiect de program pentru ordinea lu­crărilor adunărei generale din Octombre care asemenea se primește. Ordinea de zi fiind epuizată, M. S Domnitorul ridică ședința la orele 10 3­ 4. După aceasta, Măria Sa, urmat de biurou și de întregul consiliu, a părăsit palatul Universității, după ce insă a vi­zitat sala unde peste curând se vor a­­șeza biblioteca, arhivele și cancelaria societăței. D-nui ministru de interne au adresat D-lui ministru de justiție o scrisoare, in care supune serioasei atențiuni a aces­tui din urmă starea tristă, in care se află penitenciarul de la Văcărești, unde se află o mulțime de oameni închiși, a căror arestare preventivă se prelungește fără nici o sumă, numai din cauza ne­­ertatei neglijențe a judecătorilor, însăr­cinați de a le cerceta cauzele. Acelaș­i­ ministru au adresat prefec­ților de ținuturi o circulară analogă cu aceea a D-lui ministru de finanțe, pri­vitoare la cestiunea monopolului tutunu­rilor, făcăndu-li aceleași recomandații și reamintindu-li aceleași îndatoriri, pre­ciș, care ar fi fost părăsită de turci cu pierderi însemnate. In fine Românul publică următoarele te­legrame: • Viena. 3 Iuliu Wiener-Zeitung publică următoarea telegramă din Viena: Intărirele de la pasul Z­okar au fost luate de Turci. Sârbii au fost puși pe fugă cu perderi de 2000 oameni. Belgrad, 3 iuli u. După o crâncenă bătă­lie, care a durat 3 oarp, la turș, generalul G<rnajrif a luat asediul (lagăr) turcesc de la Babina-glava, împreună cu toți caii și ba­­gag­ii lor. Anglia. Anglia va urma 75,000 de oa­meni pentru Orient. Muntenegru. In 2 iulie la 6 oare di­mineața au avut loc inaintea rezidentei prin­țului un seviciu de vin solemn. înaintea unei nenumărate mulțimi de oameni s’au cetit pro­clamația, in care li se anunță Montenegre­­nilor, cum că i s’au declarat râsboiu Turciei. După cetire urmară aclamații entuziastice. O jumătate oară mai târziu, armia și ștabul erau așezați in ordine de râsboiu cănd sosi și principele călare cu steagul de resboiu in mănă și intimpină astfel armata: „Fii salu­tată oaste ! Mergem in numele lui D-zeu! B­uraktar *­! primește steagul“ de resboiu A­­poi împreună cu armia principele se puse in mișcare spre Herzegovina. Muntenegru, inainte de-a declara rasboiu, au îngrijit a înarma și organiza insurgenții din Herzegovina, cu care­­ și-va întruni ar­mata la punctul Bonjani. In 3 Iulie deja Muntenegrinii au trecut peste frontierele țe­rei lor cu ale lor trei corpuri de armată din care unul e comandat de Petrovici, altul de Dankovici, al treilea de principele ănsuși. Armata împreunată cu insurgenții formează de­o­camdată un număr de 15,000, cărora Turcii le opun 12,000 așezați la Podgorița și Scutari. Ali-Pașa comandantul trupelor turcești va încerca sa intre in Muntenegrul, descoperit de trup și să ocupe Otinje. Turcii Muktăr-P­șa au plecat la Niș, s’au trimis trupe considerab­ia la marginele Serbiei. Proclama­ția de resboiu a Sultanului către po­poarele sale au fost primită cu entuziasm din partea Musulmanilor. Generalul unguresc Klapka va intra in serviciul turcesc, in care se mai află in însemnate ponturi militari po­loni, astfel Mustafa Gdaddin Pașa (rec­e Borzecki) șeful stabului general in tabara de la Niș, și Hamdi Pașa (rec­e Freund) șeful stabului lui Mukhtar-Pașa. Austro-Ungaria. Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungu­rească pare a se mai teme și de înecă­rile românilor din Transilvania. Astfel Porti- Naplo relatează, că mai mulți notabili ro­mâni, cari au ținut o conferență la Alba­ Iulia (Karlsburg) ar fi hotărât a aștepta des­­voltarea împrejurărilor, siguri fiind că Ro­mânia va intra asemenea in­a­ți­u­ne, spre a crea un mare regat daco-romănesc. Ziarele ungurești nu știu ce vorbesc. Revista Esternă Resboiul oriental. Încă la 1 iulie agen­tul serbesc­ din Constantinopo, Magazinovici au primit răspunsul negativ la ultimatul principe­lui. In urma acestuia Serbii au declarat res­­boiu, iar Turcia va publica o circulare, prin care va da responsabilitatea resboiului asu­pra Serbiei și va declara pe principele Milan de bani înaltei Porți. După declararea res­boiului Serbiei, deci și a ataca pe Turci la trei puncte se vede că au și făcut-o aceasta căci pănă astăzi pănă și șchioapa de cores­pondență romănă aduce trei șîiri al căror u~ hităte organisT nu se vede. Reproducem din Alegătorul Liber aceste știri: „resboiul au fost declarat și imediat armata serbâ a și trecut fruntaria despre mează-zi, și a ocupat după cum ne spune o telegramă a noastră din București din 22 a curentei, căte­va po­­sițiuni strategice însemnate de pe teritoriul turc, urmând câteva ciocniri fără importanță. O altă telegramă iasă din aceeași zi tot din București, nu comunică, că lăngă eidin Serbii au fost puși pe fugă de trupele tur­cești pierzând 2000 oameni“. O tel­gamă din București datată din 23 iunii spune că generalul Cernaief, ar fi a­­tucat cu corpul seu o tabană turcească des­ Noutăți. *** Școala comunală de Mese­rii. Esamenele anului scolastic curent se vor ținea, la acea scoală, sâmbăta și duminica viitoare, in 26 și 27 iuniu. Cu aceasta ocasiune se țin­e spuse, in tot timpul essamenelor, obiectele confecțio­nate de elevii școalei. Suntem siguri că publicul nostru nu va lipsi de a visita școala in acele doue zile pentru a-și pu­te da sama de progresele junilor mese­riași Români. Esposițiunea conține obiecte a trei a­­teliere: acel al ciobotăriei, al croitoriei și al tenech­ogiei. Atragem in deosebi luarea a­minte a publicului asupra obi­ectelor ce fac parte de atelierul tene­­chogiei. Acest atelier înființat abia de 3 luni, cu toate scurtimea timpului, figu­rează in mod satisfăcător la esposițiune atăt prin varietatea obiectelor cât și prin esecuțiunea lor bună și solidă. Serată muzicală. Mâne­cara va ave loc in grădina Primăriei o serată muzicală in beneficiul d-lui Beranek, cu tombola și focuri benegale. Diverse. Jidovul talmudist. Broșu­ra germană de Dr. August Rohling (pro­fesor in Münster) a fost tradusă in lim­ba românească de mai mulți studenți in teologie. Ediția ăntăia trecăndu-se cu desâverșire in timp foarte scurt, tradu­cătorii anunța editarea din nou a bro­­șurei. Ea va apare in zilele ăntăie ale lui Iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea, se pot adresa la D-nul loan Șerbu, absol­vent in teologie in Blaș. E de­sigur caracteristic pentru simțemintele, cu ca­re românii intimpină pretutinderea inva­zia evreiască, că ediția ăntăia a acestei cărți s’au trecut toată in Transilvania, căci și in această țară au început a se imbulzi in orașe și sate cetele interna­­ționalei iudaice, poporul menit de biblie de a domni asupra pământului întreg. Talmudul, după cum se știe, e un fel de enciclopedie ebreiască, conțiind fel de fel de tractate asupra cestiunilor contro­versate fie religioase, fie de drept, iar multe din cele cuprinse in Talmud a trei *) Purtilor da steag.

Next