Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)

1876-11-26 / nr. 129

CURIERU DE IA SSL cemvrie a. c., oara 10 ante-meridiane, să se presinte in camera acestui Tribunal, spre a fi față la judecata procesului in care este in­culpat pentru delictul de furt, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 182 pr. penală, No. 15,225. D. Strul­oevod, cu domici­liul necunoscut, este citat că la 4 Decemvrie a. c., ora 10 ante m., să se presinte in ca­mera acestui trib, spre a fi sate la judecata procesului in care este inculpat pentru de­lictul de furt, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. Tribunalul județului Suceava. No. 10,577. Prin sentința No. 369, pro­nunțată de acest trib., la 4 Octomvrie anul curent, pe basa art. 238 al. 3 și 60 al. uit. din cod. pen., l’au condamnat pe numitul Șmil sin Mendel Foma, cu domiciliul actu­­alminte necunoscut, la închisoare corecțională pe timp de 10 zile, pentru că a maltratat prin lovituri pe Sașa Cheila soția lui Avram Ciubotariu, se publică dar aceasta spre cu­noștința numitului inculpat, că in caz de a nu fi mulțumit cu zisa sentința, are dreptul de oposițiune la acest trib, in termin de 5 zile, conform art. 183 pr. pen., și apel la curtea de apel din Iași, conform art. 198 și următori acea procedură, un termin de 10 zile, terminele se vor socoti de la data Ioaei. Tribunalul județului Vaslui. No. 17,187. D. Vasile Busdugan din ora­șul Vaslui, urmănd a se îndestula de la d. Gheorghi Vasiliu din orașul Vaslui, soțul ră­posatei Maria Vasiliu și succesorul averei rămasă după răposată cu suma de 30 galb, căpițe și deosebit procent de 1­0 la sută pe lună, considerate de la 16 Martie anul 1867, conform obligației hipotecară din 1867, Mar­tie 16, investită cu formula executorie la No. 72 din anul curent 1876, plus tacsele de timbru și portărei, trib. având in videre ce­­rirea făcută de d. Vasile Busdugan, credito­­rile prin petițiunea din 1 Noemvrie anul cu­rent, înregistrat la No. 7412, și vezind că s’a îndeplinit disposițiunele art. 496 și 497 pr. civ., și representantul debitorului nici in urma primirei comandamentului prealabil, nu a sa­tisfăcut pretențiunea creditorului, s'a pus in urmărire imobilul ipotecat prin menționata obligație, care este­ o casă sub No . , situ­ată in urba Vaslui, strada Carol, pe loc su­pus desmănului cătră proprietara Vaslui, con­strucție de vălătuci, acoperită cu șindilă ve­che, conținând patru odăi și alte atenanse in dos, megieșindu-se in partea despre mează­noapte cu casile d-lui Grigore Stavăr, despre răsărit și mează zi cu grădina caselor­ d-lui Iorgu Gh. Motaș, se publică vânzarea zisei case in termin de 3 luni de zile, conform art. 510 din pr. civ., ca deșteptare ca doritorii de a cumpără, să­ se presinte in camera trib. jud. Vaslui, la 28 a lunei Fevruarie anul 1877, ziua Luni, ora 12, preparați cu garan­tele cuvenite, cănd urmează a se face adjude­carea, se somează tot odată pe toți acei care vor ave vre­un drept din acele prevăzute la punctul al 3-le de sub art. 506 proc. civ., să și­ le arăte la trib. in­lăuntrul terminului căci in urmă nu li se vor mai ține in sumă, toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present, vor fi pe conta noului cumpărător. No. 17921. Prin sentința acestui Tribunal No. 4 din 22 Septemvrie a. c, declărănduse in stare de falit pe comersantele din acest oraș Aba­sin Șmil. Tribunalul incunoștiin­­țază prin aceasta pe toți cei socotiți credi­tori atăt din principate căt și din afară din principate ca in cele 3 zile după espirarea celor 20 și 120 zile prevăzute de art. 230 codul comercial, să se presinte in camera a­­cestui Trib, cu creanțele ce vor fi avend, îna­intea sindicilor și a d-lui jude comisar spre verificare. ESTRACTE, No. 17919. D-na Edela I. losib Zingher, născută Rosemblat, din comuna Ghergheleu plasa Mijlocu acest județ, soția d-lui loseb Zingher, domiciliat tot in zisa comună cu pe­tițiunea ce au adresat Trib. la 11 Noemvrie a. c. 1876, înregistrată la No. 7675, însoțită de autorisația pretinsă de art. 628 pr. civilă, au cerut separarea patrimoniului seu din a­­verea soțului seu după foaia dotală din 25 Fevruariu 1872, transcrisă de Trib. Tatovala No. 1192 pe suma de 400 galbeni, această cerire fiind adusă a se pune in curs, pe da o­ parte sau afipt, iar pe de alta s’au publi­cat conform art. 629 și 630 procedura civilă. No. 17917. D-na Ghitîa Șeivah, din aceat oraș, soția d-lui Moise Șeivah tot din acest oraș Vaslui, cu petițiunea dată Trib. la 12 Noemvrie a. c. 1876, registrată la No. 7715, insoțită de autorisațiunea pretinsă de art. 628 pr. civilă, au cerut separea patrimoniului seu din averea soțului, mărginită după foaia do­tală din 3 August 1871, in sumă de 380 gal­beni, valoarea averei mobilă cuprinsă in men­ționata foae și compusă din efecte și bani, a­­ceastă cerire fiind adusă a se pune in curs, pe de o parte s’a afipt, iar pe de alta s’a publicat conform art. 629 și 630 procedura civilă. Prim Procuror trib, județul Iași, No. 6955. Văzând că prin decisiunea Cur­­ței de Apel secția I, No. 270, din 26 August 1875, s’a condamnat pe Idei sin Avram Leib, in etate de 20 ani, domiciliat in Iași disp. 4, de profesie mașinist, la 50 lei noi amendă, cu restricțiunea art. 28 codul penal, pentru maltratare. Considerând că numitul condam­nat nu se află in acest oraș, după cum re­­sultă din procesul verbal ce s’a comunicat de comisia a 4-a, cu adresa No. 4869, din anul curent. Având in vedere contra numi­tului condamnat, este emis mandat de ares­tare No. 6062, din anul curent, prin care se ordonă arestarea lui, pe termin de 10 zile, pentru amenda sus­citată de care este in­solvabil, după cum se constată din procesul verbal ce s’a comunicat de casieria generală cu adresa No. 4730 din 1876. Văzănd dis­posable art. 28 codul penal și 193 pr. pen. Requerem ca toți agenții auxiliari Ministeru­lui public, să pue mâna pe numitul condam­nat ori­când și ori­unde s’ar afla, și se’l a­­ducă la acest Parchet, spre demarșa legală. Dată in orașul Iași, astăzi in 16 Noemvrie 1876. Procurorul Tribunalului Bacău. MANDAT DE ARESTARE. No. 3842. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 324, din 27 August 1875, prin care numitul Ioan Tudnachi, de ani major, cu domiciliul necunoscut, cu meseria de agricultor, s’a condamnat la o lună închi­soare, găsit culpabil pentru furtul unei vaci, fapt prevăzut și penal de art. 309 cod. pen., și văzind art. 193 și 24 proc. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice de a pune mâna pe numitul și a-l conduce la penitenciarul Bisericanii, din județul Neamț, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului peni­tenciar a’l primi și deținea timpul condam­­națiunei, cerem tuturor depositarilor for­ței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finit l’am subscris și revestit cu sigilul nostru. Dat la parchet la 9 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 12.414. Prin sentința No. 324, din 27 August 1875, numitul Ioan Tudurachi, in etate majoră, cu domiciliul necunoscut, cu profesie de agricultor, găsit culpabil pentru furtul unei vaci, s’a condamnat la 6 luni în­chisoare, si 100 lei noi amendă, cu restric­ția art. 28 din cod. pen., in virtutea art. 309 din cod. pen. MANDAT DE ARESTARE. No. 4048. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 106, din 16 Fevruarie 1876, prin care numitul Costachi Pandelei, cu do­miciliul necunoscut, s’a condamnat la 3 ani închisoare corecțională, găsit culpabil pentru deturnare de bani publici, percepere de dări ilegale și falsificare de bilete de plată de dări cătră Stat, fapt prevăzut și penal de art. 140, 141 și 127 cod. pen . și văzind art. 193 și 24 pr. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței pu­blice, de a pune mână pe numitul și a’l conduce la penitenciarul Bisericani din jud. Neamț spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului panitenciar a’l primi și deținea timpul con­­damnațiunii, cerem tuturor depositarilor for­ței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finit l’am subscris și revestit cu sigilul nostru. Dată la parchet la 23 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 15,657. Prin sentința No. 106, din 16 Fevruarie 1876, numitul Costache Pandelea, cu domiciliul necunoscut, in etate majoră, cu profesie de agricultor, găsit culpabil pentru faptul de deturnare de bani publici, perce­pere de dări ilegale și falsificare de bilete de plată de dări cătră Stat, s’a condamnat la 3 ani închisoare corecțională, in virtutea art. 140, 141 și 127 comb. cu 40 cod. pen. MANDAT DE ARESTARE. No. 3843. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 304, din 22 August 1875, prin care numitul Israil Cupfersmit, de ani major, cu domiciliul necunoscut, cu meseria liberă, s’a condamnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru fașificarea unui pașaport, fapt prevăzut și penal de art. 129 din cod. pen., și văzind art. 193 și 24 pr. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tu­turor portăreilor și alți agenți ai forței publi­ce de a pune mana pe numitul și a-l con­duce la penitenciarul din orașul Bacău, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului penitenciar a’l primi și deținea timpul con­­damnațiunei, cerem tuturor depositarilor for­ței publice să dea ajutor pentru esecutarea a­­cestui mandat, spre care finit l’am sub­scris și revestit cu sigilul nostru. Dat la parchet la 9 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 12.415. Prin sentința No. 304, din 22 August 1875, numitul Israil Dupferschmit, in etate majoră, cu domiciliul necunoscut, cu profesie liberă, găsit culpabil pentru falsifi­­carea unui pașaport, s’a condamnat la 3 luni închisoare, in virtutea art. 129 din cod. pen. Juidele de pace ocol. I din Iași. No. 4871. In baza jurnalului nostru No. 4863 din anul curent și a facultăței ce ne dă legea de proc. penale, prin art___măn­dăm și ordonăm prin aceasta tuturor portă­reilor și agenților administrativi, a face de a se aduce înaintea noastră pe mărturii Cos­tachi de la Milo, Cost. Gheorghiu, Vasile Ștefania și Avram sin Șubăr pentru ziua de 4 Dechemvrie viitor, oara 11 din zi, cănd are a se judeca contravențiunea comisă de inculpatul Alecsandru Petrovici prin faptul că a insultat și maltratat pe pacientele Șmil Rosental, după cum aceasta sa constatat din procesul verbal a d-lui sub-comisar disp. I A. Zelescu. Judele de pace din Huși, cu plasa Prutu, jud. Fălciu. No. 5062. D-l Sergent Gheorghe Dolhascu, fost domiciliat in comuna Fălciu și acum necunoscut, este citat­a sa prezenta in camera acestui oficiu la 9 Dechemvrie viitor anul curent, vara 10 din zi, cănd are ași depune știința in calitate de martor la cele ce va fi întrebat, la neurmare se va aplica rosti­rea legei. No. 5132. D. Neculai Hristescu fost cu domiciliul in Huși și acum necunoscut, este citat ca la 1 Dechemvrie viitor, oara 10 di­mineață, anul curent, să se prezinte in ca­mera acestei judecătorii, orașul Huși, cănd urmează a se cerceta procesul intentat asu­­prăi de d. Dimitrie Marin Ionescu pentru bani, cunoscând că la neurmare, se va ho­tărî conform cu legea. Judecătorul de pace al urbei Roman. No. 6156. D. Haim Berla cu domiciliul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 26 Noemvrie a. c., oara 10 dimineață, să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față ca inculpat pentru contrav. art. 1, 4 și 7 din reg. po­liției comunale, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 147 pro­cedura penală. No. 6161. D. Heșcu Croitoriu, cu domi­ciliul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 26 Noemvrie a. c., oara 10 dimineață, să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față ca inculpat pentru contrar. art. 1, 4 și 7 din reg. po­liției comunale, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 447 pro­cedura penală. No. 6114. D. Baron Zepelin, cu domici­liul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 29 Noemvrie a. c. oara 10 dimineață să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față la judecata procesului ce i s’au intentat de d. Mendicu Bringuze pentru bani, cunoscând că la neur­mare se va judeca in absență, conform art. 28 procedura civilă. Consiliul de higienă publică și Salubri­tate din orașul Iași. Sumarul ședinței din 1 Octomv. 1876. Președința D-lui Vice-prezident, Dr. Gr. Flaișten. Membrii presenți și anume: D. Dr. Lefter, Dr. Iuliano, Dr. Filipescu, Dr. Rateu, Dr. Russ, Chimist Șteiner, medic veterinar Tănăsescu, inginer Boguș. Absent: arhitect Gruber. Ședința de deschide la 7 V8 ore sala. 1) Se citește procesul-verbal a șe­dinței precedente și se aprobă. 2) D. Vice-prezident supune refera­tul comisiunei ce au fost după votul con­siliului însărcinată cu inspecțiunea cimi­tirului catolic din acest oraș, din acest referat rezultă că numitul cimitir nu în­trunește condițiunile cerute prin lege și regulamentul in vigoare, fiind situat in­lăuntrul orașului, la o depărtare însem­nată de la șanțul și inconjurat la ambele laturi cu case particulare. Consiliul in unanimitate a decis, a se aduce la cunoștința D-lui Primar, că con­siliul nu poate permite pe viitor înmor­mântarea in cimitirul actual catolic, ci a­­semenea înmormântări să se facă la ci­mitirul Eternitatea din Tatarași, sau de nu, epitropia Catolică se caute un loc afară din oraș, conform prescripțiunelor regulamentului cimitirelor. 3) Asemenea s’a supus referatul co­misiunei însărcinată cu inspecțiunea ci­mitirului israilit, din care s’a văzut că acest cim­irim se află dincoace de șanțul orașului, și că pe partea sa longitudina­­lă, el dă spre o stradă și e incunjurat de mai multe locuinți private. Consiliul bazat pe constatarea locală făcută și pe puterea regulamentului Ci­mitirelor , in unanimitate a decis­ că nu poate permite in viitor înmormântarea in cimitirul actual și a se ruga pe D. Pri­mar ca D-sa se indatorească pe epitro­pia israilită, a căuta un alt loc pentru înmormântări in condițiunele regulamen­tului in vigoare. 4) S’a supus referatul d-lui chimist comunal Stenner, relativ la analiza ce a făcut terei străine ce se vinde pe la mai multe stabilimente din dispr. a III a, s’a constatat că ea este bună și nu conține nici o substență vătămătoare sănătăței; consiliul luând cunoștință de aceasta a trecut mai departe la ordinea zilei. 5) S’a supus petițiunea epitropiei a­­verei bisericei și a școalei armene, ‘reco­mandată de Primărie cu resoluția No. 16,546, asociată și de un plan de cin­tirim, ce această comună dorește a în­ființa pe locul aprobat de Consiliu și de D. Primar. Consiliul după o observațiune ce a fă­cut planului, in unanimitate l’au apro­bat cu aceasta ănsă, a schimba parche­tul destinat a servi pentru înmormânta­rea morților de boale epidemice, din par­tea stăngă in partea dreaptă spre dru­mul ce merge spre Ofric. 6) Asemenea s’a supus referatul co­misiunei însărcinată cu inspecțiunea lo­cului ce Epitropia protestantă a propus spre a înființa un nou cimitir pe el, și consiliul luând cunoștință de conclusiu­­nele acestui referat, in unanimitate a de­cis­ că nu poate admite cererea epitro­piei a înființa cimitir pe locul ce a pro­pus, neintrunind prescripțiunele regula­mentului cimitirelor, nici condițiunile hi­­gienice. 7) S’a supus proiectul de regulament pentru higiena halei și a piețelor publi­ce din acest oraș, prelucrat de comisiu­­nea însărcinată cu această lucrare. Consiliul după cetirea proiectului in total, s’au votat pa articule cu mici mo­dificări, afară numai de articulul final, ce consiliul a regulat a se face întrebare D-lui Primar, dacă amenzile contraveni­enților trebue a se prevede de consiliul de higienă, sau de Consiliul Comunal. Cestiunile înscrise la ordinea zilei e­­puisindu se, D. Vice-prezident a rădicat ședința la 10 oare. Vice-prezident, Dr. Flaișten. Secretar, I. Dumbrava. No. 860. 1876, Noemvrie 20. Sumarul ședinței din 15 Octomv. 1876, Președința D-lui Primar Gr. Tufescu. Membrii presenți: D. Dr. G. Flaislen Vice-prizident, Dr. Lefter, Dr. Russ, Dr. Iuliano, Dr. Rateu, chimist Steiner, ve­terinar Tănăsescu, arhitect Gruber și in­giner Boguș. Absent D. Dr. Filipescu. Ședința se deschide la 7’/2 ore. 1) Să citește procesul-verbal a șe­dinței anterioare și se aprobă. 2) D. Prezidente arată, că epitropia comunităței israelită a protestat la Con­siliul comunal, atăt in contra votului con­siliului de higienă dat in ședința sa de la 1 a curentei, relativemente la cimiti­rul israilit pe care consiliul il declarase, necorespunzător cerințelor higienice și re­gulamentului in vigoare, căt și in contra decisiunei D-lui Primar, prin care au o­­bligat pe epitropia comunităței israelită de a înființa un cimitir nou in timp de 15 zile. D. Prezidente mai comunică că D-lui bazat pe votul Consiliului Comunal dat in chestiunea de fața, s’au transportat chiar astăzi in persoană la zisul cimitir, unde fu acompaniat și de D. Dr. Flaiș­len și de D. inginer Boguș, precum și de representantul epitropiei israilce D-un avocat Mărzescu, spre a face constatare locala, din care au resultat că pe cin­tirim mai este un loc slobod ne­ocupat de mormănturi; acest loc vine de o par­te spre marginea orașului și spre deal, iar de alta spre șesul Bahluiului și spre vale, examinănd pămăntul s’au găsit că acel din partea spre vale este foarte u­­medos și in urmare in considerațiune hi­gienice ne-apt la îngropare, iar pe par­tea din deal pămăntul s’au găsit in con­­dițiuni cerute spre a putea servi la în­groparea­ morților. D. Prezidente espuind această consta­tare și arătând dificultățile ce ar esista in timpul ernei de a înființa un cintirim, comunicând și greutățile materiale ce e­­pitropia israilită pretinde a suferi actu­­a­lmin­te, propune de a mai tolera provi­­sorminte și numai pe locul cel din deal înmormântările in acest cintirim. Consiliul după o lungă discuțiune, sus­ține votul său anterior , in aprrciare în­­să al dificultăților și greutăților espuse, admite iu unanimitate propunerea făcută de D. Prezident. 3) D. Prezidente a arătat că la hală și cele­lalte piețe publice se vănd și a­­cum harbuji, timpul present însă fiind destul de rece, consumatorilor li se poa­te întâmpla lesne de a capata friguri. Consiliul a hotărât a se face invitare­a-lor sub-perceptori de barieri de a nu mai permite introducerea in oraș a har­bujil­or. 4) După aceasta s’au supus adresa Primăriei urbei Iași No. 8275, prin ca­re respunde că penalitățile ce trebue a se prevede in proiectul de regulament pentru higiena halei și a pieților publice din acest oraș, incumbă in sarcina Con­siliului Comunal și consiliul luând act de aceasta, a trecut mai departe la ordinea zilei. 5) S’a supus consiliului proiectul de regulament pentru prostituțiune, din par­tea comisiunei ce a fost însărcinată cu modificarea lui, s’au cetit in totul și lu­ând pe urmă in desbatere după articule, s’au admis cu mici modificări pănă la art. XI, rămăind a se continua desbate­­rile in ședința viitoare. Ora fiind înaintată, D. Prezident a ră­dicat ședința. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. No. 861. 1876, Noemvrie 20. Sumarul ședinței din 6 Noemvrie 1876. Președința D-lui Vice-Prezident Dr. G. Flaișlen. Membrii presenți și anume: Dr. Dr. Lefter, Dr. Russ, Dr. Iuliano, Dr. Fili­pescu, chimist Steiner, inginer Boguș și arhitect Gruber. Absenți: Dr. Dr. Ratea și medicul veterinar G. Tănăsescu. Ședința se deschide la 7a/g­ore sala. 1) Să citește procesul-verbal a șe­dinței anterioare și se aprobă. 2) D. Vice-prezident espuind consi­liului, că in urma titnguirei făcută de că­tră D. Dr. Bucșinescu contra d-lui far­macist Blaustein dat judecăței la Tribu­nalul respectiv, pentru că in farmacia sa nu s’au preparat niște medicamente după prescripțiuni, și Tribunalul acum prin a­­dresa No. 6032, a cerut de a i se co­munica deslușiri asupra următoarelor puncte: 1) Dacă există o composițiune deo­sebită avănd o formulă și un nume spe­cial de tinctură ante-d­olor îna Davilla, și 2) Care e formula acestei composi­­țiuni. Dacă astă composițiune subpt for­mă de rețetă a fost publicată și comu­nicată oficial tuturor farmaciștilor și in specie farmacistului Blaustein, și in fine dacă composițiunea (rețeta) făcută de D. Blaustein astfel precum se constată din raportul expertului Steiner, e in adevăr un ante-h­olerine și dacă acel ante-eho­­lerina in composițiunea făcută de D-nu Blaustein, a fost dat vre-odată ca doc­torie ante-d­olemină de D. Dr. Davilla. D. Vice-prezident arată că s’a cerce­tat la arhivă și nu s’a găsit monitorele medicale din anul 1866, unde să pretind că ar fi fost publicate aceste composi­­țiuni, și Consiliul avănd in vedere expunerea D-lui Vice-prezident, in unanimitate a decis­ că pe de o parte să se ceară de la Ministeriul de Interne (direcțiunea ge­nerală a serviciului sanitar) deslușirile mai sus arătate, iar pe de alta să se comunice Tribunalului acest vot a con­siliului. 3) S’a supus referatul d-lui chimist Steiner, prin care a adus la cunoștință resultatul analizărei chimice ce a făcut liquidului numit apa luxoase, preparat de D. M. Seraslavitz și H. Reisner. Consiliul avănd in vedere conclusiuni­­le referatului d-lui chimist, in unanimi­tate a hotărit că nu poate permite nu­­miților mai sus a fabrica și vinde acel liquid. 4) După aceasta s’a supus de cătră D. Vice-prezident proiectul regulamentu­lui pentru prostituție votat in ședința pre­cedentă pănă la art. 11 s’au urmat dis­cuțiune după articole pănă la finele re­gulamentului, pe care afară de mici mo­dificări, consiliul l’au admis in unani­mitate. După care apoi D. Vice-prezident a rădicat ședința la 10 ore. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. No. 862. 1876, Noemvrie 20. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Ziarele din București a început a vor­bi despre o broșură in limba franceză a­­părută zilele acestea, sub titlul „la Rou­­­manie devant la conference de 1876, par un ancien diplomate. Autorul găsind de prisos de a o trimite și ziarelor de dincoace, suntem siliți a ne mărgini la unele pasaje­reproduse de jurnalistica bucureșteană. Broșura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabilește că România va continua a se bucura sub suzeranitatea forței și sub garanția puterilor de privilegiere și imu­­nitățile in a căror posesiune este; și cu articolul 26 prin care se prevede că ea poate avea o armată națională, organi­­sată pentru a ținea liniștea inlăuntru și a păzi mărginele. Apoi mai citează articolul 2 și 43 din convenția de la Paris, in care amintin­­du-se tratatele cu Bayazez I, Mahomed II, Selim I și Suleiman II, se recunoaște, autonomia țerei sub suzeranitatea for­ței și sub garanția puterilor precum a­­semenea dreptul de avea armată. După citațiile acestea autorul zice: „Dreptul public positiv privitor la neu­­tralitatea Romăniei nu conține de­căt a­­ceste stipulațiuni. Aci este virtualizer basa fundamentală a politicei de neutra­litate a acestei țări, politică eminamente conservatoare și respectând legea inter­națională. Din nenorocire termenii, con­dițiile, mărginele și garanțiile acestei ne­utralități convenționale nu sunt specifi­cate in angajamentele internaționale. Știm că datoria neutrilor consistă mai cu samă de a se abține de a lua parte la ostilități, neutrarum partium esse, ne­utri parti, belli causa favere, cum zice Wolff, și de a nu suferi ca beligeranții să aducă vre­o atingere la privilegiele neutralității, violând prin acte ostile te­ritoriul statului neutru. „De la începutul resbelului turca­­sărb purtarea Romăniei și a guvernului său n’a încetat de a fi corectă și con­formă cu obligațiunile legei internațio»

Next