Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)
1877-04-08 / nr. 37
va fi, sunt câteva lucruri certe in lume și in lege. Cert este că zestrea teatrului nu este averea consilierilor, și ei sunt numai administratori; cert este că cel ce primește in mâna sa, averea altuia trebue să o dea înapoi; cert este ca d. Aslan a primit ia măna sa zestrea teatrului și nu poate să o rețe fără a fi pedepsit de lege. Aceste sunt lucruri certe și știute da d. Cristodulo-Cerkez. Dară iasă va mai fi și un primar sau un ajutor de primar care să fi avut trista onoare da a fi participat la perderea zestrei prin neluare de garanție, și acestui primar sau ajutor de primar se va face proces, dacă comuna nu sa va pute dispăgubi de la d. Aslan. D. Cristodulo-Cerkaz voește să știe dacă făcănd proces comuna să dispăgubești de cheltuelile ce le va face. Consiliul insă sa poate să știe dacă ari să se despăgubiască sa nu; ceia ce știe insă este că d. Aslan are oarecare rost in societate, face oarecare galanterii in lume, prin urmare nu este o persoană pauperă care să nu aibă de unde plăti 30—40 lei cheltuelnie de judecată. Chiar dacă ar fi că d, Aslan este pauper astăzi, insă pentru aceasta consiliul nu poate renunța la proces, fiindcă prin aceasta s’ar prescrie dreptul comunei la averea sa. JD. Iorga găsește că nu este aici chestiunea de a se ști de ce natură trebue să fie procesul, ci chestiunea este că zestrea teatrului fiind avere publică trebue să fie urmărită, fără a căuta dacă d. Assan este solvabil sau nu. Dacă nu se va găsi la d. Aslan avere, se va găsi la acela care voind să iudatorească rpe d. Aslan ’i a încredințat zestrea teatrului fără nici o garanție, căci dacă ar fi luat garanție de la d. Aslan comuna astăzi n’ar perde nimic. Pentru curântul de insolvabilitate a d-lui Aslan comuna nu poate să renună la proces, și deaceia consiliul trebue să’și facă datoria până la sfârșit; de aceia d-sa propune că chestiunea aceasta să ia amăta până la ședința viitoare, cănd să se presinte consiliului lămurire de chipul cum s’a dat d-lui Aslan zestrea teatrului, cine a dat-o, iu ce an și dacă trebuea să se deie ca garanție sau fără garanție. Cu chipul acesta se împacă și dorința d-lui Cristodulo-Cerkez și consiliul știe mai bine cine este cel culpabil. Să pune la vot propunerea d-lui Iorga și se primește in unanimitate. D. Primar arată că d. Conduri a fost antreprenor a unui venit comunal, și a depus ca garanție o casă din Galați. D-lui a căzut din contract, căci nu s’a ținut de condițiile lui și casa a fost scoasă la vânzare. Când s’a făcut comandamentul, urmașii d-lui Conduri, căci d. Conduri este mort, au inchiriat casa pe 7 ani. Facânduse văudarea casei, adjudecația s’a făcut asupra comunei și la ordonanță nu s’a zis nimica despre respectarea acelui contract. D. Cătănescu, advocatul comunei, crede a pute dovedi că contractul este simulat, și de aceia cere autorizarea consiliului pentru sfărâmarea acelui contract. D. lanov propune a se da autorizație d-lui Cătănescu de a face proces pentru sfărâmarea contractulu, insă din condiție ca toate cheltuelile procesului să le poarte d-lui, și comuna să’l despăgubească și să’i plătiască și onorarul numai cănd d-sa ar câștiga procesul. D. Cristodulo- Cirices propune ca taxele timbrului și cheltuelile de drum să se poarte de comună, iar onorarul să se plătiască d-lui avocat numai cănd d-sa va câștiga procesul. Această propunere o face căci sânt multe șanse pentru resiliarea contractului, insă d. Cătănescu sau alt avocat să poate să nu aibă destula mijloace de a face sacrificii pentru o mună. S’a pus la vot propunerea d-lui Cristodulo- Cerkez și s’a respins cu majoritate de 6 voturi, votând pentru d-nii Cristodulo-Cerkez, Manserov, Hazu și D. Primar. S’a pus la vot propunerea d. lanou și s’a primit cu majoritate de 6 voturi, contra d-nii Cristodulo-Cerkez, Manj ?rov, Hazu și d. Primar. Ședința să rădică la 5 ore. Consiliul de higienă publică și Salubritate din orașul Iași. Sumarul ședinței din 1 Martie 1877. siliul luând cunoștința da aceasta a trecut mai departe la ordinea zilei. 4) S’a supus referatul d-lui Ulrich medicul vaccinator, prin care cere a se mijloci la Primărie de a-i elibera suma de 30 fl. pentru a pute se procure vaccina animală, spre reinoirea celei umane. Consiliul cu majoritate de 7 voturi contra d-lui Edlipescu, a decis a se ruga pe d. Primar de a elibera in primirea d-lui Ulrich suma de 30 fr. pentru procurarea vaccinei, a cărei intrebuințare, se va controla de către d. Vice-președinte. 5) S’a supus referatul d-lui Dr. Steller Chimistul comunei prin care aduce la cunoștința consiliului ca costul total al medicamentelor eliberate pe câmpul comunei bolnavilor germani din această urbă pe anul expirat 1876, este de 6314 lei 54 bani, pentru 4777 ordonanțe ce s’au controlat de d-sa și că acest număr sunt intrate și ordonanțele liberate elevilor Școalei de Meserie Comunale. Consiliul avand in vedere aretarea d-lui Medic dasp. III-a ca costul medicamentetelor liberate elevilor din Școala de Meserie, aproximativ amenta se urcă la cifra da 250 fr. avand in vedere că comuna in budgetul anului expirat 1876, n’a avut afectata de căt suma de 6000 franci, prin urmare a resultat un plus de 314 lei 54 bani, care trebuea se achita; in unanimitate au hotărât ca pe deoparte să se roage pe d. Primar de a regula plata numai de 314 lei 54 bani ce s’a cheltuit mai mult, peste cifra budgetară mai vertes ca după cum s’a arătat in anul trecut prin raportul general, au resultat o iconomie de 865 lei 65 bani, apoi prescrierea ordonanțelor gratuite, nu se va pute niciodată echilibra cu suma budgetară in mod exact, iar pe de altă parte spre a nu se încărca comptul medicamentelor ce se dau săracilor, cu acele liberate elevilor scoalei de meserie; consiliul au votat a se face cunoscutilor farmaciști respectivi ca pe viitor se presinte acele ordonanțe cu osebite corupturi. 6) D. Vice-președinte a făcut cunoscut că s’a presentat d. Dr. Leo Rabiner cu certificatul de libera practică in România, cerend a fi trecut in tabloul personalului medical din acest oraș coniform art. 17 din regulamentul serviciului sanitar; consiliul in unanimitate admite înscrierea d-sale. 7) S’a supus adresa Primăriei Iași, prin care face cunoscut că in locul dlui Architer Gruber, membrul din Consiliul de higienă, recomandă pe d. Arhitect Bădărău, și consiliul a luat act de aceasta. 8) S’a supus suplica mediatoarei Salea Stamei,prin care cerea i se permite permutarea ei din desp. I-a in a 111-a in strada Dancu. Consiliul cu majoritate de 5 voturi contra d-lui Iuliano, obținuți: d. Dr. Ratea și medic Veterinar Tănăsescu, a respins această cerere. 9) S’a supus adresa Ministeriului de Interne, (Direcția Generală a Serviciului Sanitar) No. 136 cu care a inapoit neaprobat proectul regulamentului de concursul pentru verificatorii de morți și vaccinatori din această urbă, cerend mici modificațiuni. Consiliul făcând aceste modificațiuni in sensul cerut de d. Ministru de Interne, a decis a ia înapoi regulamentul citat iarăși Ministeriului spre cuvenita aprobare. Cestiunele de la ordinea zilei epuizănduse d. Vice-președinte a rădicat ședința la 9% care sara. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. Măria Sa a cere de la ministeriu să respecte libertatea electorală. înălțimea Sa a declarat că, ca Principe constituțional, este pentru alegeri libere și sa asigurat că miniștri vor respecta această voință a Sa nestrămutată. Presa romană este poate cu intenție puțin preocupată de ceea ce se’ntâmplă împrejurul țerii. Departe de a’și aținti privirea la Calafat, a cărui apărare eventuală a fost încredințată unuia din cei mai buni și inteligenți militari, pressa noastră dispate cu generositatea ei cunoscută alegerile la Senat și ceea ce ea numește „crimele“ cabinetului trecut. Paralel cu lupta jurnalistică, a cărui importanță sau adâncime e afară de cadrul foii noastre, ministeriul de resboiu desvolta o deosebită activitate pentru repedea concentrare a trupelor, care ușor va succede, considerând spiritul de disciplina și supunere a soldatului romăn. In fine ministeriul nostru de externe, condus de astădată de D. Cogălniceanu, a cărui tact și vederi drepte nu sunt contestate de nimenea, a comunicat agenților din străinătate intenția guvernului de-a nu viola nici unul din interesele naționale ale ambelor părți, de a menținea pacea și a păzi stricta neutralitate. Se înțelege de sine, că purtarea României, care astăzi face, nu politică de simpatii ci numai de rațiune, se va îndrepta după avizurile puterilor și după interesul, ce ele il vor arăta pentru statul nostru. Nimeni nu va pute pretinde, că România să se jertfească pentru Europa cănd aceasta ar binevoi a sta cu mările iu sin, și nimeni nu i-o va putea ține de rău, dacă lasată in voia propriei sale sorți, va alege cănd va calea, ce i se va păre mai conformă cu interesele ei. In privirea acestei politice „ cașuiste“ Românul scrie următoarele: " Ceea ce credem că voiesc alegătorii proprietari, ceea ce după noi, suntem in drept a aștepta de la Cameră și de la guvern, este o politică bazată pe menținerea drepturilor garantate nouă prin tratatul de la Paris. Să se facă tot ce va fi prin putință, pentru a se feri țara de relele unui resboiu purtat pe tărâmul românesc, și a apăra locuitorii ei de năvăliri armate. Dacă vom fi nevoiți, prin pozițiunea teritorului, de a concede trecătoare beligeranților, să n’o facem decăt numai daca vom dobândi, prin legături temeinice, asigurare că drepturile statului romăn au să rămână neclintite in orice eventualitate. Isbutind a obține aceste resultate, ne vom putea ferici c’am scăpa de multele și grelele primejdii ce ne-ar aduce atât politica aventuroasă, căt și cea umilitoare. Nimeni nu va pute învinovăți că neam căutat garanțiile in propriele noastre mijloace, ci in invoire cu cei cari ar primi a se înțelege cu noi pentru paza drepturilor noastre, și aceasta mai cu samă dacă puterile garante nu vor voi sau nu vor putea să ne dea nici o altă chiăzășie. Suntem siguri că guvernul a cerut și cere de la toți să ne chiazășuiască de orice implicațiune in evenimentele resboiului. Dacă ei vor tăcea sau vor respunde vigăni t, părerea noastră este să nu mai sperăm nimic. Dacă vreuna din puteri ar nesocoti drepturile noastre, demnitatea noastră națională și chiar propria noastră siguranță ne impun datoria d’a ni le apăra inșine. In fine, dacă vr’una din puteri ne-ar da in schimb—cu reserva ce noi am arătat in privința acțiunilor și mișcărilor sale,—o demnă și reală garantare a tuturor drepturilor noastre, fi-va oare rațional, fi-va prudent, fi-va posibil a refuza ? fi fost chemat se zice la prefectură și prevenit a limpezi isvoarele știrilor de senzație, care neliniștesc fără cauză publicul. Chiar dacă aceasta nu s’a intemplat, totuși lumea era in drept s’o creadă, atăt de neliniștite erau știrile, comunicate de biuroul din Viena și atăt de puțin vrednice de crezare. Pozitiv este, că resboiul nu se va declara imediat. Daily News primește o telegramă din St. Petersburg, in care se zice, că mai sunt formalități de îndeplinit, până se va ridica arms. Mersul evenimentelor va fi probabil aceasta: „Rusia va lămuri situația printr’o notă cătră puteri, apoi va rechema ambasada să din Constantinopole, și pe toți consulii săi din imperiul turcesc, după ce va fi pus mai intăi pe supușii săi sub protecția altor ambasade. Aceasta va dura câteva zile. Apoi imperatul va porni la Chișinău, de unde se crede că va fi datată și declarația de resboiul. Presa engleză este toată contra Rusiei, esceptănd foaea Daily News. „Times“ vorbind despre ținuta probabilă a Angliei in fața resboiului, ce va avea loc, recomandă o strictă neutralitate, pe câtă vreme lupta va fi îndreptată numai contra căușelor turburărior. Roua administrație turcească Lee cu neputință apărarea cauzei otomane. „Romanul“ aduce știrea că la 10/22 April Maiestatea Sa împăratul Rusiei va sosi la Chișinău pentru a inspecta armata. Președința D-lui Vice-Prezident Dr. Gr. Flaisten. Membrii presenți , și anume: Dr. Lefter, Dr. Rass, Dr. Iuliana, Dr. Filipescu Dr. Rateu Dr. și Chimist Ștener, Medic și Veterinar Tănăsescu. Absenți: D. Inginer Boguș, D. arhitect Bădărău. Ședința de deschide la 7 V2 ore sala. 1) Se cetește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă. 2) D. Vice-prezident, supune adresa Primăriei Iași No. 1442, prin care arată că măsura propusă in privirea umflărei meilor și vițeilor cu un fel de foi, n’ar fi esecutabil, fiindcă tăerea meilor și vițeilor se fac și’n ogrăzi private și’n urmare nu s’ar putea controla; consiliul susține cele emise la ședința trecută, și decide a se ruga pe d. Primar de a indatori pe casa și de a efectua umflarea meilor și vițeilor prin un tub mic de tenebe. 3) S’a supus adresa Primăriei Iași respunzătoare la votul consiliului de a invita pe Epitropia sf. Spiridon de a curăți latrinele ospitalului cu aparate pneumatice, prin cari face cunoscut, ca curățirea latrinelor stabilimentelor pendinte de Epitropia Casei Sf. Spiridon se face cu aceleași metoade cu care și antreprenorul face serviciul seu la urbă. Și ceaTipografia Naționala, strada Sfantul Ilie. No. 213, 1877, Aprilie 5. . PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Prin decretul No. 749, termenul alegerilor senatoriale s’a scurtat, anunțăndu-se începerea alegerilor in modul următor : a) Colegiul I in ziua de 9 Aprilie Sâmbătă; b) Colegiul II in ziua de 11 Aprilie Luni; c) Colegiul Universităților in ziua de 13 Aprilie Mercuri. Principele Dimitrie Chica, prezidentul comitetului electoral, format din cele doue partite „Centru“ și „Dreapta“ in vederea viitoarele alegeri senatoriale, a avut onoarea de a fi primit de Măria Sa in audiență particulară. Principele Dimitrie Ghica a rugat pe CURIERUL DE IASSL Revista Externă. Pauza grea și atentivă intre ruperea relațiilor diplomatice și declararea răsboiului, pare a fi sosit acum. Ziarele din străinătate , nu mai cuprind nici o speranță de pace, iar articolele lor de fond, in nesiguranță de ceea ce se va intampla, incep a zugrăvi eventualitățile resboiului cu mai multă sau mai puțină cheltuială de fantazie. Unele vei deja zecile de milioane de moametani din India departată și pana la Maroc, ridicăndu-se ca un singur om la desfășurarea flamurei verzi a prorocului și implănd nefericita Europă cu riuri de sânge și de flăcări, incăt după cuvântul biblic, neamuri streine vor intra cu plugul pe locurile unde au stătut orașele noastre, și turmele de vite ale triburilor asiatice vor paște iarba, resărită din ruinele sfinte ale civilizației. Astfel se va ridica in contra crucii întreg Aliormanul și astfel se zugrăvesc ca pe o pănză albă umbrele negre ale viitorului. Un redactor din Iași, care primind depeșile biuroului de corespondență din Viena, se făcuse resunetul multor fantazii jurnalistice, al Noutăți. *** Serbare națională. Astăzi fiind aniversara nașterei M. S. Pre înălțatului nostru Domn, se va ține la Mitropolie un Te-deum, la care vor asista autoritățile statului. D. Prefect de județ va primi felicitările in sala de tron a palatului administrativ. *** Numire. D. Georgian, fost agenta Roma, e numit prefect al județului Iași, in locul d-lui Șendrea demisionat. *** Teatru. Mâne vn 9 a curentei, trupa franceză va reprezenta opereta Girofle Girofla, in care va debuta primul comic D. Riga. In curănd va debuta și D-ra Rolland. *** Decorații. Prin Innalta decisiune Măria Sa Domnitorul a bine-voit a da inalta autoritatiune majorilor Răsu Michail și Schina Nicolae de a purta „Crucea de Comandor al ordinului Regal de Isabela Catolică“ pe care Majestatea Sa Regele Spaniei a bine-voit a le acorda pentru partea activă ce a luat in campania de Nord precum și in marea bătălie Ergueta și la luptele pentru deblocarea localităților Hemani, San Sebastian și Gaetaria. ANUNCIURI. Bii Iliei Si flB 1312318 Üi viitor, foastele case a Zalariului din strada Sf. Vineri. A se adresa în proprietara lor, Maria Albineț, la Beilic, strada Bucșinescu. (90—6). De inchirietiX etiS da Albneț, lângă d-nul Mustea. Proprieti Gh. Popovici, stabilit in aceiași casă, in etajul de jos. * (85—3). 0 tp de vânzare, pe loc 103pod. V 1 EL ă se adresa la administrațiunea acestei foi. (88—3). De inehiret. «SSi Halanga, situate in Sărărie, compusă din 4 odăi, % antrete, o camară rece, spălătorie, bucătărie, grajdiu, șură, magazie (la lemne și pivniță, in care locuește actualminte d-nul Alexandru Brânză, se dau cu chirie de la 23 April viitor, a se adresa la subsemnata domiciliata pe strada mare, in ograda Sf. Dimitrie pronumit Balș. (68—7). Ecaterina Boțan De arendat neștii Buhlei, Crăeștii și Holmu din dist. Roman, situate in depărtare de 3 care de la Roman pe șosaua județană, posedând velniță și moară de vapor stabilă, 900 fălci arătura și 250 fălci fălci, este de dat in arendă de la 23 Aprilie anul 1878 înainte. D-nii arendași doritori sunt rugați a se adresa pentru condițiuni la proprietarul acestei moșie D-nu Colonel A. Millo in Iași, domiciliat in casa și strada Coroi. De inehiriet, mit casele Bancei situate in Iași, desp. III-a strada Bancei, anunță că de la Sf. Gheorghe anul curent fiind că espiră mai multe contracte a chiriașilor, au de inehiriet următoarele apartamente și anume : dugheana din colțul caselor unde locuește acuma D-nul I. Lowandowschi, dugheana unde locuește D. Fridman, Dugheana D-lui Clapsi din etajul de sus, locuințele d-lor D. Vortmin, D. Șnirer, I. Rapp și I. Leibovici. Doritorii ce vor vor a lua cu chirie aceste apartamente să binevoiască a sa presenta la locuința proprietarilor, domiciliați in Iași desp. IV, vis-a-vis de Hanul Turcesc. Moses Candel, Sura Leia Candel, 11 © venzare țji, Iași, disp. ln strada Păcurari, cu două fațade, compuse din o casă cu 4 odăi, grajdiu, de cărămidă incăpători de 12 cai, șură, bucătărie, ogradă spațioasă, o magazie mare de cărămidă cu 2 ogege lungi care au servit odinioară de pităria Mihalea, locul gospod și mai multe alte atenansa in ogradă. Doritorii de a le cumpără sunt rugați a se adresa la proprietarul lor domiciliat pe strada Lăpușneanu. Gh. Caracaș. COMPANIA CAEI FERATE Lemberg-Cernauți-lasi LINIILE ROMANE închirierea restauratiunei de la gara din Botosiani. Restaurațiunea de la gara din Botoșani este de in ehiriat cu începere de la a. c. Doritorii de a închiria această restaurațiune, vor trimete ofertele lor cu inscripția „Ofertă pentru închirierea restaurațiunei de la gara din Botoșani“, cel mult până la 15/21 Aprilie a. c. la subsemnata Direcțiune, unde se pot vedea condițiunele de închiriere. Iași, 4/16 Aprilio 1877. Direcția de Exploatare. (87-3). Calea ferăta Lemberg-Cernăuți-Iași. CLVSHE ROMÂNE. ^^InBisluarea mersului trenului 1 ¥ ®. » Cu începere dle la 16 Aprilie anul curent, trenul mixt No. 23 va circula de la Pașcani la Iași după orariul următor: Direcția de Exploatare. Gerant resp. loan Ionescu. Iași nr 7,b Aprilie 1877.