Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-11-25 / nr. 92
Anul al IV-lea No. 92. IASSI, Joi 25 Noer vri. 1876. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an, 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 bICIRI LOCALE , 1 fr. Epistole neflancate nu se primescu. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BADASSAH. Redactiunea si aud.min istrati an.fe^ se afla. in Tipografia ________________ 25 Joi f sf. Martira Ecaterial Joi Amvrosiu 7 24 4 21 26 Vineri Cuv. Păr. Alipie stilpnicu 8 Vineri CONCEP. S. MART 25 4 21 27 ______Sâmbătă______Mart. Iacob Persul_____ _ Sâmbătă Leocadia---------------_------------------------------------- " Unu ]fr. 30 bani. Unu Vr. 30 bani. apare Joia și Duminica. Freciul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IH 40 b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA, se primesc anunrdiuri la D. Adam negociant-comraissionnaire Carrefour de la Croix Rouge , Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsraschsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Seilerstatt» Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Sagen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. CALENDARUL S EI MADASIN ANGLAIS Str. Lăpușne'? in casa M-me' E. Ghica lângă grădina Priamrnei.mw. mmm ><xóóir Dr. Greciano. ANUNCIURILE PAGINEI l-a. Aducu la cunoștința Onor. Public că am primit un mare asortiment de Mobile de Salon, de fantaisie și garnituri de atacuri, "tO/"(" «teil«» bile cele mai none, ISrotivize vie, IPIplitizi iLustre «le porcelan» JLantgie de Brondli, Articole de boix, Sevessiet'i Si, Chistul pentru Masă, COVOARE (MOQUFTE) MUȘAMA de dus pe jos si pentru mese, PÂNZA, de HOLANDA, ALBITURI CUSUTE GATA, FEȚE de masă și ȘTERGARI de ață, diferite ȘALURI, PLASPE, CONVERTURE de MASĂ și de PAT, STOFE de rochii MifíDíte Wasmeeesmte Flanele, Calpi«, ,la .7.. * *Auirrn »*mesi Bgtsrbatesi I. ^Articole pentru voiage, Pigarete de pHI-LIMBAR, Porte yVIONAIE DE PELE RUSASCA. SPORTE TABAC ETC. NECESARE pentru DAME și BARBAȚI de PELE RUSASCA. 1’oi‘ti* Cigare de Argintu. ., Eu Kneaille. ., Osii de Biliuși _ „ Tóte aceste au și cutie pent. Chibrit, după garnitura. Un mare asortiment Jucării de, cele mai îioue pentru Copii Clipeoladă de Martinis, de Masson. PARFIMERII VoIdÍII. Pe mir a mea Boraiba, situațilJllicată la șose intre urba Folticeni, și gara Dolhasca fiind bine reperată în stare lucrătore, se pute lua îndată in posesie, cu fân, pae, strujeni cât vor trebue, lemne uscate, moră cu 4 pietre, sunt de vânzare și producte, orz, ovăs și popușoi de dat cu velnița și în deosebi. AVIS IMPORTANTPersonele doritore de a lua antrepriza venzării tutunilor din districtul și plășile județului Iași pe periodul de 5 ani, începători de la 1 August 1877 sunt informate, că Biroul central din Iași ține la disposițiunea lor, atât un model de contract ce va servi de bază la darea vorbitei antreprize, cât și tote informațiunile de care ar ave nevoe pentru formarea ofertelor lor. Modelul de contract se pote vede și informațiunele se pot lua in tote zilele la Buroul Central, strada Mare, vis-a-vis de Mitropolie, de la 10—4 ore p. m. Ofertele se vor primi atât la direcțiunea generală în București, cât și în Iași la Biuroul Central până la 27 Noemvrie a. curent. nr eutins Moșia Redeni din județul Botoșani, plasa Coșula, pe termin de 5 ani începători de la sf. Gheorghie 1877. Doritorii de a o lua se bine-voiscă a se adresa la propietara Ilisei moșie. Theresa Manette. 28—10 ft » Rugămu pe onorari. Comitete instituirii pentru reedificarea Catedralei din Iassi se bine-voiască a aduce la cunoștința publicului, prin publicitate, ce anume sume s’au adunatu pan’ acum și unde, și cum se află ele depuse spre fructificare. Onorari. Comitetu instituitu pentru răcUcarea unui Morumuntu lui Stefan cel Mare, in urba Iassi, este rugatu a face cunoscut prin publicitie—după cum a promisu—sumele admna locul unde untu depuse spre trificare. Ostașiié mulțumescu pentru graba cu care ați răspunsu la chemarea sub arme din anul acesta. Organisația divisiilor active cu efectele de resbel, ve dă ocasiunea, pentru prima oră, de a esecuta esercițiile și mișcările militare în condițiunile cerute de serviciul în campanie. Profitați clar de acestă întrunire, pentru a face cea mai întinsă aplicare a reglementelor tactice și a complecta instrucția individuală, ca să deveniți apți pentru tote serviciile la care puteți fi chemați. Organizația mixtă a marilor unități tactice va înlesni mult instrucția corpurilor de dorobanți, care, nu sé îndoesc că printr’o stăruitare aplicare, vor ști a dobândi soliditatea corpurilor de linie, ce trebue a le servi de model. Cantonarea trupelor în orașele cele mai însemnate ale țerei, făcută în îndoitul scop de a re procura bunul traiu, și de a nu mai împovora satele și cătunele, cari pănă acum suportau singure sarcinele de asemenea natură, va impune cea mai corectă conduită. Am fost fericit a constata însu’mi, în fiecare divisie, dragostea cu care ați fost primiți pretutindeni, căutați a fi totd’auna vrednici de această solicitudine. Ofițeri. Nu uitați că împrejurările pot chema o armată la indeplinirea celor mai mari destinuri. Profitați clar de tote ocasiunile pentru a complecta calitățile militare ale soldatului nostru prin instrucțiunea cea mai îngrijită; numai astfel veți avea conștiința datoriei împlinită cătră țară, care ’și-a pus tote speranțele în voi. Din parte’mi, voi fi tot d’auna fericit d’a împărtăși ostenelile vóstre. Dat în Bucuresci, la 16 Noembre 1876. No. 19. CAROL. JIASSI, 24 Noembre, 1876. In revistele mîstre trecute am cercetat conduita ce fiecare putere occidentală a Europei va observa față cu resboiul ruso-turc, și am conchis, că există cea mai mare probabilitate că: Anglia și Austria să încline spre Turcia, iar Germania, Italia și Franța să ajute indirect pe Rusia. Noi n’am prezis ci am presupus acesta pe baza consecinței faptelor deja împlinite, și am simțit o satisfacțiune justă, vedând că pe fiecare zii se desvălesc în occident fapte, ce stau în deplin acord cu cele rresupuse de noi. Astfel călătoria nobilului, dar, in misiunea sa diplomatică, nefericitului Marchiz de Salisbury a causat, ca Germania să-și manifeste eorórea, Franța să-și arete dorința pentru emanciparea creștinilor din Orient și Italia să spue franc, că este datoria, nu numai a ei dar a întregei lumi de a ajuta pe Rusia în misiunea din Orient. Cunoscând dar ceea, ce fiecare putere mare a occidentului va face la eventualitate, că Rusia va resboi contra Turcului, este <la datoria nostră ane între«*» A «creta,.are va > remarșa, c. 1 . ținuta României în cazul unei contra-rațiuni o*. Chestiunea acesta este una din cele mai vitale penetru România, și de acea ne miră cum de ziaristica română s’a ocupat atât de puțin sau mai bine picând, de loc cu deslegarea ei. Totul ce a făcut, a fost a reproduce ceea, ce ziarele străine scriau despre țara nostră. De aice provine și causa, că nu știm cum stăm, și nu cunoștem nici măcar cu cine vom ține. Cu drept cuvânt putem plice, că ziaristica română a observat cea mai strictă neutralitate față cu acesta chestiune, noi insă nu credem, că este salutar, să fim neutri cu interesele nóstre. Cestiunea orientului nu se ocupă numai cu țările răsăritene a Europei, ci și cu cele mărginașe acestora. Nodul oriental leagă orientul cu occidentul și strătăerea lui, dacă se va face vreodată de cătră o mână puternică, va deslega multe fire și legături politice, ce pănă acum erau unite fără de voia lor ci numai de nevoia întâmplărilor. De aici provine interesul general ce înfățișează afacerile Orientului, și marea îngrijire a întregului occident contra unei resolviri decisive a chestiunei resăritului, căci știe, că acesta va provoca o revoluțiune complectă a stării lucrurilor de pănă acum. Revoluțiunea franceză din 1789, deși inaugurată cu multe barbarii, a adus totuș, și peste scurt timp, roade frumose, nu numai pentru Franța dar și pentru intrega lume. Astfel promite și chestiunea orientală a aduce o deslegare, ce va schimba forte mult fața actuală a geografii politice din Europa Asia și póte și din Africa. Influența ei se va ramifica până unde nici nu ne vine a crede. Dar cum au trebuit să tracă și vor* trece încă ani îndelungați pănă când chestiunea orientală va fi resolvită, tot atât timp dacă nu și mai mult va exista influența și efectul ei. Undulațiunea pornită din Franța la 1789 și trecută prin intrega Europă, a ajuns în Orient la capătul materiei vibrante, de unde se va reîntorce și va străbate urăși prin intrega Europă pănă ce se va opri la punctul ei de purcedere, și așa mai departe. Cea întâia întrebare, ce și face fiecare dintre noi este următore: Ce va face România când Rusia va provoca la resboi pe Turcia ? Răspunsul nu este atât de ușor, căci România nu vede încă clarificat rolul ei în chestiunea orientală. Ea nu știe încă dacă la soluțiunea acestei, va trebui să fiepart activă sau pasivă, nu știe încă, dacă nu cumva, v fi silită de din afară a da ajutorul ei tocmai țnei jSfer. Lăpușnariu casa M-me E. Ghica Í lângă grădina Primăriei. STIL VECHI I spinA I PATRONUL 1>ILEI IL NOU | BUIA_____1.AT^)NDL^ILEI Noemvri cmvri 7 Î9 4 22 21 Duminică•}■) Inti*, in bis. a M. B. T . . „ . XT 3 Duminică A. 1. Adv. Traanc 4 22 22 Luni sf. Apost. Philomon Lumina plina ..1 WDY. 4 Luni Varvara 7 91 4 22 23 Marți sf. Păr. Amfilohie Epis. Iconei 2 ore 20 m. noptea Cu ' * Marți Egum Sava 7 22 4 22 24 Mercuri sf. Păr. climent al Romei zapadă ger și viscol Mercuri Nicolai , 59 4 22