Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-06-10 / nr. 67

d versarii săi politici, elocvența sa ce se apropia de cea a oratorilor antici, caracterul său ca­valeresc, conjincțiunile sale sincere și ferme și dedarea lui pentru libertate, făcută din el unul din acei barbați mari, cărora o națiune li incredințază viitorul și cele mai bune spe­ranțe a ei. Șef al opoziției, Epaminondas Deligeorgis esercita un rol Însemnat. Format incă din prima sa tinereță prin un studiu aprofundat pentru scopul pentru care se simți născut, intrase in viața politică ,cu toate calitățile de spirit și de inimă, ce i-au asigurat o carieră brilantă. In 1859 pentru untăiaș dată ales deputat a orașului Missolonghi, dovedi chiar atunci su­perioritatea sa. Evenimentele in urma alun­gării regelui Othon îl redicară la înălțimea unui om al situațiunei. Numit ministru de instrucțiune publică sub guvernul pro­vizor, fu ales apoi președinte la Adunarea națională in 1864. In 1865, cănd contele Sponneck fu espulzat, Deligeorgis era președintele cabinetului elen. După un an, el accepta sub ministerul Bul­­garis portofoliul afacerilor străine. Pe acel timp izbucni rescoala de pe Creta. Mai tărziu Deligeorgis deveni earăș ministru președinte. După 20 ani de serviciu eclatant, el se re­trase de la arena politică, evitănd de a mai lua parte la afacerile politice. Epaminondas Deligeorgis a incetat din viață in 26 Mai pe la mezul nopții, după o lungă și dureroasă boală de stomac, înmormântarea acestui ilustru patriot avu loc in 57 Mai la ora 3 p. m. Guvernul publicase un decret re­gal fixănd onorurile supreme, ce erau a se face defunctului. Toate dughenile și magazi­­nurile de pe stradele principale a­le Atenei erau inchise și acoperite cu postav, buhur și crep negru. Membrii cabinetului, deputații prezenți in capitala și membrii corpu­lui, diplomatic inconjurau carul funebru. Cordoanele sicriului erau ținute de: M. So­­tiropol, deputat și ultimul președinte a Ca­merei ; Caliphronas deputat din Attica; colo­nel Kydonaky comandant de piață din Atena și de colonelul Zymbrakaky comandantul trupe­lor cantonate in Attica. Caliphronas depuse in numele parlamentului o coronă de lauri pe sicriul celuia, după care plânge toată Grecia. De asemine primarii­ Atenei și a Pyreului de­­puseră cununi. Regele era și el prezent in catedrala unde asistase la prohod. înainte de a pleca, regele depuse un sărutat de adio pe nobila frunte ce nu găndi decăt la mărirea Greciei și care în­trebuința toate forțele pentru serviciul patriei. La morment, s-au ținut mai multe discursuri. O mulțime imensă de popor acompania cor­­tesul funebru până la cimitir. De pretutin­­dene, din țară și din străinătate precum din America, Franța, Italia, Turcia și din Ro­mânia a­ curs telegrame cu condolență. Numai aclorul englez nu asistase, se zice că din cauz că era dus la Pireu să viziteze o corabie. Cai t­oate ai'oarp nr»t*,ar,nn 1?,, o Ca«!­i •' elogi.tață propto a Curierului­ Cernăuți in 21 luni. Ea a sosit aice Sf. Sa Arhiepiscopul armeano-catolic din Lemberg. La gară îi s’a făcut o primire solemnă. Clerul ro­­mano-catolic și cel armeano-catolic, îm­brăcat in veștmintele bisericești, precum și un numeros public il întimpinară și se porniră in procesiune la catedrala­ roma­no catolică și de acolo la cea armeano­­catolică, celebrând in fiecare an Te-Deum. Sf. Sa Arhiepiscopul a săvârșit astăzi cu mare pompă solemnitatea miruirii, ear mări dimineață va sfinți biserica clădită de comunitatea armano-catolică de aice. luipă amează va ține o predică misionară. Luni și Marți va urma înainte celebra­rea miruirei­ sele­lor. Lupta s-a sfârșit prin moartea unui Bulgar, a unui Grec și a unui Englez! Guvernul român a trimis o comisiune compusă din d-nii Mitilineu, I­ r. Davila și col Fâlcoianu pentru cercetarea fap­tului. Incidentul ni se spune, că s’a aplanat. (Bm­. Pub.) Relativ la acest fapt, „Voacea Cov." ne spune, că îndată ce faptul se petrecuse vasul englez Cocatricea, a primit ordin să părăsească portul Galați și se plece la apele salinei. La tragerea de la 1 Fevruarie 1879 a obligațiunilor orașului Beriad au eșit la sorți Nr. 33, 81, 124, 150, 171, 185, 247, 295, 324, 326, 330, 382, 628, 649, 709, 848, 930, 937, 955, 1047, 1119, și 1205. In serile trecute un mare număr de de­putați s’a întrunit cu scopul de a se con­sulta în privința propunerii ce e­a se face pentru modii, art. 7 din constituțiune. Stăruința guvernului e, ca inițiativa pro­punerii să fie luată din sinul corpurilor legiuitoare. Aflăm că la monetăria statului, s’ar fi făcut prima încercare a baterii monede de aramă. Se zice că, pe câtor­va lângă cea de argint se vor­ fabrica și câte­va mi­lioane de monedă de aramă, mai cu sumă de câte 1, 2, și 5 bani. (B. P.) CRONICA INTERNĂ Ploile din urmă au causat, precum se știe, întreruperi in diferite punte ale liniei ferate. Mulțămită insă măsurelor ce s’au luat, intre Tecuci-Bacău comunicațiunea este deja restabilită, întreruperea cea mare este insă intre Tecuci-Bărboși, Bărboși-Galați și Bărboși Brăila; ea nu s’a putut restabili, dar poșta și chiar persoane se transportă cu trăsuri de la Buzău la Mărășești, așa in­cat se poate zice, că comunicațiunea su­fere numai oare­care întârziere. Intre Brăila și Galați, comunicațiunea se face cu vaporul După ultimele informațiuni pe care le primim de la Galați, inundațiunea Sire­tului și a lacului Brateșului nu a surpat toată șoseaua Statului Galați-Reni, după cum am arătat la știrile zilei, ci numai o parte a șoselei drumului de fer dintre Bărboși și Galați, ast­fel, că pentru mo­ment ori­ce comunicațiune este cu nepu­tință. De azi dimineață insă apele nu au mai crescut și este speranță, că ele se vor retrage in curănd, cu toate acestea s’au luat măsurile cele mai intinse și se lu­crează cu activitate spre a feri orașul de stricăciunile ce le-ar putea causa inundația -------- (Rom). La Sulina, o ceartă care a degenerat apoi în luptă, s’a întâmplat între senti­nelele române de la fermi și între câți­va miteloți, care se îmbătaseră în oraș și se reîntorceau după mezul nopții la va­­ ilespuți­u­l Camerei la vie­stigiul Tronului (Proectul Comisiunei). Măria Ta, Adunarea Națională, aleasă de țară în ve­derea actului atât de însemnat al modificării pactului său fundamental, este fericită de a’și începe lucrările, aducând omagiile sale ace­luia, ce este apărătorul cel mai puternic al instituțiunilor noastre Constituționale, după cum este și luptătorul cel mai viteaz al drep­turilor și aspirațiunilor naționale. Liniștea și legalitatea cu care s’au făcut a­­­legerile generale, precum și zelul patriotic ce s’au arătat alegătorii, exercitându’și într’un număr cu mult mai mare de­căt ori­când drep­tul lor electoral, sunt o îndouită dovadă des­pre întemeiarea instituțiunilor representative, prin intrarea lor în moravurile noastre pu­blice, și despre adânca îngrijire a națiunii în cestiunea revizuirii art. 7 din Constituțiune­­, că, inspirându­­ărei responsabili­ în îndeplinirea­­ da țerii acea si­­! pot dobândi de­­_____care ar putea fi prejudiciabile neîntreruptei propășiri naționale. Țara simte cea mai urgentă trebuință ca, scutită de preocupările, ce’i absorb de atât timp activitatea, să’și poată îndrepta în sine toate silințele spre îmbunătățirile din întru. Aceste îmbunătățiri se impun, supt pedeapsă de a nu se mai putea găsi în urmă destule mijloace, spre a susține lupta pacinică dar ne­înduplecată, în care se află astă­zi popoarele pe tárâmul național și economic. Organizarea definitivă a Dobrogei, crearea unei bănci de scumpt și de circulațiune, con­­strucțiunea de intrepozite și dockuri, reorga­nizarea și dezvoltarea instrucțiunii profesio­nale și agricole, înființarea de comisii agricole, precum și crearea de bănci agricole, legi pen­tru stăvilirea despăduririi și esploatarea mi­nelor, înmulțirea căilor și mi­iloacelor de co­­municațiune, sunt negreșit atâtea îmbunătățiri cerute de trebuințele terii. Dar, fără mare folos, s’ar legifera aceste îmbunătățiri, dacă mai presus de toate nu se vor găsi miziloace practice de a li se realiza. Asupra acestor miziloace va trebui să se îndrepte de aci înainte toată luarea aminte a guvernului și a puterii legiuitoare, pentru ca îmbunătățirile prevăzute de legi, ce remân prea adesea li­teră moartă, să se traducă și la progrese reale pentru țară. Ziua în care România va putea să intre pe această cale a redicării interioare, printr’o muncă bine chibzuită și neîntreruptă de ces­­tiuni, ca acelea ce ne frământă de atâta timp, va fi ziua ferice, în care se va deschide ade­vărata eră de prosperitate și de întărire pen­tru țară. Atunci numai misiunea glorioasă a Domniei Măriei Sale Regale, încununată până astă­zi cu laurii resboinici, va fi încununată cu laurii mai trainici încă a fericirei națiunii române. Să trăești Măria t­a, Să trăească Măria Sa Doamna. Raportor: E. Costinescu. IMPROPR­ETARIREA ÎNSURĂȚEILOR. Punerea în aplicare a disposițiunilor legei din 1864, în privința împroprietăririi însură­țeilor, a fost unul din actele, ce fac onoare partidei liberale, simțimintelor ce ea poartă poporațiunii rurale și îngrijirii ce dă îmbu­nătățirii stării ei. Dreptatea ce s’a făcut ce­lei mai mari părți din însurăței—­ de­și tăr­ziu—a produs cea mai frumoasă impresiune și a redeșteptat in poporațiunea rurală sim­­țimântul de dreptate pe care’l atrofiaseră ne­­îngrijirea de interesele acestei clase și per­­secuțiunile al căror obiect a fost intr’un timp atât de indelungat. Lucrarea aceasta— care mai cu osebire in împrejurările de față are caracterul unui act de cel mai înalt patriotism și de prevedere politică— trebue urmată până la capăt, cu toate dificultățile ce se întămpină pe alocurea; însurățeii, cărora nu ii s’a dat pământ, cer să li se dea, și dreptate au ; guvernul e dator să satisfacă cererile lor, nu numai pentru că sunt întemeiate pe lege, ci și pentru că e un CURIERUL TH. BALASSAN. interes național de a lega indisolubil de țară acea viguroasă parte a poporațiunii, care nu numai poartă toate sarcinele prin imposite, dar, la trebuință, apără întreaga țară cu sân­gele său, însurățeii din comuna Roman jud. Botescii în număr de 240 au adresat Camerei o peti­­țiune, in care cev­a li se face dreptate. Ne unim cu cererea lor” și rugăm cu stăruință pe guvern a face să se înlăture dificultățile ce întâmpină satisfacerea ei. Ni se spune că mo­șia ce se cere este îngagiat pentru garantarea biletelor ipotecare. Dificultatea, o recunoaș­tem, e mare, dar, după cât credem noi, nu neinlăturabile, nu trebue să se uite, pe de altă parte, că dreptul acelor însurăței este an­terior ipotecării pentru menționatele titluri și să se caute mijlocul de a împăca aceste două trebuințe de­o­potrivă imperioase. Mijlocul cel mai nimerit, după noi, ar fi de a curăți de ipotecă moșia menționată și de a o înlocui cu alta. Aceasta s’ar putea face lesne printr’o învoire între Administrațiunea Domentilor și Comitetul biletelor ipotecare. Supunem acest mijloc la studiul d-lui minis­tru de finanțe. Față și pen­țiunea de care vorbim. D­­e președinte al Camerei Deputaților. Apel la onorabilul nostru deputat, d. loan Io­­nescu și la întregul Corp Legiuitor.­­ Suntem tare smeriți și putem chiar zice obijduiți, pentru că, acum 14 ani împliniți, am așteptat și noi ca sa fim împroprietăriți, după legea rurală, cum a fost prescris în lege și cum s’a aplicat altor locuitori de prin comu­nele vecine și la noi nu; causă pe care nu o putem înțelege, ori se vede, că noi nu suntem ca și ceilalți, cărora li s’a dat pământ. Noi, onorabili diputați, suntem o mulțime, în comuna Boteștii cu drept, de a primi pă­mânt după lege și pe care nici până acum nu l’am primit. Oare care este pricina ? Armată, după lege, ne cereți, gloate, re­­servă și la întâmpare chiar mase, întru apa­­rarea țerei noastre, dar d-voastră, împreună cu întregul Corp legiuitor, nu ne gândiți pen­tru noi și fiii noșt­i, cari, putem zice, că sun­tem acum ajunși în stare de a ne apăra noi singuri, adică, apcând guvernul la noi, nu după cum suntem astăzi, pentru ca să eșim pentru o pustie di casă, care nici aceea, pu­tem zice, nu este a noastră, ci având fie-care din noi pământ, cu care se ne putem hrăni și de care feciorii noștri se se poată bucura, a­­tunci neaparat că guvernul nu va avea câtuși de puțin nevoe, n ici, sunându-ne cornul, vom fi cu toții gata în apărarea drepturilor noas­tre și a țarei noastre strămoșești. Pentru ce care numai pe noi ne-au încon­­giurat și nu ni s’a dat pământ, cum s’a dat megieșilor noștri care noi nu avem acelaș drept ca și acei­a au primit asemene pământ ? „îndulciți limba oamenilor nenorociți atunci când e amară în gura lor.“ u Dacă nu va fi astfel, atunci respundeți-ne: n -- '»MTV. C3Q na T­lfii lli-gmmp Qu QQ voiți a 1 toată fiul da Nu ne mângâiați numai cu cuvinte desfătă­toare, dar să fim puși și pe tabelul realității; căci, puindu-ne pe toți la locul, ce’l cerem noi, precum și­­ aplicarea legii de la 5 pănă la 10 pogoane, fiă sigi­­onor, guvern că, după cum am spus mai sus, sunând cornul, Vom fi cu mic cu mare gata în apărarea dreptului, ce vom câștiga, și pe căra îl așteptăm acum neconte­nit de 14 ani. Să ni se dea fimânt pe moșia Gherardeștii, unde am declarat că vom primi, după art. 5 și 6 din lege, asemenea și de la 5 până la 10 pogoane. Acum iisă vinul cu aceasta a va ruga, nu ne îndoim, că vei face a curma toate nevoile și amărăciunea vastră. Terminăm și vi rugam iarăși, să faceți tot posibilul a ne aduce la îndeplinire plângerile noastre, astfel, ca prin străduința d-voastre să fim mândri de noi și de țara noastră. Cu această ocaúune, ne rugăm ca să pri­miți, atât d-voast­ă, cât și întregul Corp Le­giuitor, stima ce avem onoare­a vă păstra. 240 nume cu punere de deget, in care nu­mai 7 cu propria mână subscrise. CRONICA LOCALĂ *** (H vraen). Astăzi la ora 8 sara se va celebra in biserici Armeană căsătoria religi­oasă a d-lui I. A Botoșeneanu cu d-ra Aris­­tița Cărămlău. (forul binecuvinteze tânara pă­­reche! *** (Conservatorul Iași). Astăzi fiind esamenul claselor mai înaintate ale Conserva­torului, sperăm, d faraib­ele se vor grăbi a a­­sista spre a se recredința de imbucurătorul progres ce face acest institut muzical. * (Institutul Urec­h­ia din Bu­cur­e­ș­ti). Esamenele la acest institut au început­ în 4 luni și vor dura până la 20 luni. Dăm această informațiune căci știm, că multi părinți din Moldova își au fiii lor in acest institut atăt de bine condus. In curând vom reveni asupra marelui merit pedagogic a a­­cestei școli private. *** (Școala profesională de fe­te). Esamenele acestei școli patronate de „Reu­niunea Femeelor Romane din Iași” vor ave loc de la 15—20 luni. se va serba in 20 luni. împărțirea premiilor Sperăm, că publicul iașan le va vizita spre a se convinge de fru­moasele progrese făcute de această școală în­grijită de zelul neobosit a d-nei Mărzescu pre­ședinta Reuniunei. * (A­v­i­z). Din cauza lipsei de loc n’am putut publica toate anunciurile destinate pen­tru numărul de astăzi. Cerem scuzele noas­tre persoanelor și fabricelor respective mai a­­les d-lui S. Redinger din Cernăuți. Inserniuni și Reclame. Domnule Redactor. In interesul public vin a ve relata un fapt, care, dacă nu se va îndrepta, va arunca o lumină neplăcută asupra administrației atăt militare căt și județane de aice. Comitetul permament in lipsa unui anume local, închi­rieze o casă privată cu 600 fr. pe an pentru a servi de cazarmă dorobanților din T. Fru­mos. Demarșa aceasta e lăudabilă, căci a fost necesară. Ce se ’ntămpla insă ? Căpitanul do­robanților de aice, vezând, că această casă e spațioasă și oferă toate comoditățile, a găsit de bine, a alunga de acolo pe soldați, mutăn­­du-se el insuși cu familia sa, iar pe sermanii dorobanți i-a grămădit de un an și jumătate cu o altă căsuță, ce o inchiriase pe sama lui cu 250 franci pe an. Acest abuz de putere a fost adus la cunoștința Comitetului perma­ment, care l- a și votat, ca d. căpitan să de­șerte imediat localul vichiriei de județ și să-l restitue dorobanților. De la acest vot și pănă acuma a trecut mai bine de lună, cu toate a­­cesta insă, căpitanul nici că gândește a se mu­ta de acolo, întrebări plătit­oare județului atât de grele, ca din ele sa se plătească chirii pe la d-nii ofițeri deși statul li plăteș­te și el indemnizații de chirii? Dar ce e mai mult. Comitetul permanent dăduse prin licita­ție să se facă niște paturi și polițe pentru cazarma. Dl. Căpitan iosă, lasă a se face a­­ceste pentru căsuță cea mică, unde se află în­desați dorobanții ca sardele. E evident, că polițe pentru niște casuți mici sunt mai mici și dar mai puțin costisitoare decât pentru localuri mai mare. Dl. Căpitan insă lasă, Co­mitetul să plătească pentru polițe mari, pe cănd antreprenorul le face mici. Fară dar alt abuz. Sper, că autoritățile vor satisface drepturile bieților dorobanți și-i vor reinstala in casa lor, ce li se cuvine de drept. Primiți D-le Redactor încredințarea consi­derației mele. Un abonat din T. Frumos. CURTEA DE APEL SECȚIA L Luni 11 Iunie Pavel a Sandului pentru ultragiu M. Zisu p. înșelăciune. M. Levenzon cu St. Bandei p. 1­. C. Pavli cu Obștea rezeșilor de tabară p. pământ M. Cosman cu S. Vaiaengrin p. resiliare Statu cu Brato Vosescu p. păm­ent Statu cu Gh. Mincu pentru danie Marți 12 Iunie V. Pascu pentru furt V. Simion p. ca s’a pus in stare de impropiu ser­viciului militar. Tutorele casei def. C. Vasiliu și alții cu Gh. Co­­zadin pentru bani. M. Cogâlniceanu cu N. Herescu p. b. C. C. Balaiș cu V. Dimitrașcu și frații Focșaner p. b. Mercuri 13 Iunie S. Rezinbaum pentru furt D. P. Popa p. lovire M. Liscan cu J. Siscan p. pâment I. Funiak p. maltr. Elena Gh. Robu cu St. Diaconu­ p. p. CURTEA DE AȚEL SECȚI Luni 11 Iunie Statu cu V. Zaharia și Comitetul Pe Neamț pentru păment. Gh. Tudor, Iorgu Sepatoru și alții p. furt Iancu Hoisie și Solomon Frai p. înșelăciune Marți 12 Iunie Mihail Teodor cu Statu pentru bani M. Barnogea p. Iov. Dimitrie Lișman pentru furt Mercuri 13 Iunie Petru Costea p. falsificare de acte publice Toader Crețu și V. Gârbanescu p. furt Grigorie Popa și alții p. furt Safta Gartan pentru omor fara voe TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA I Luni 11 Iunie Sacheti Șarlota cu erezii def. Scarlat Donici pen­tru radiarea unei ipoteci Desvechiu Matilda cu Dimitrie Lăzărescu p. b. Soilovici Iancu cu Șmil Froim Croitoriu p. b., apel Damian Teodor, I. Ocneanu, Toader Cozma Zamfir și Ilie Caiacincu cu Dimitrie Lupu p. despăg. Goldin Herș cu loan Leibovici pentru bani Marți 12 Iunie Bulgariu Balașa cu soțul seu George p. divers Moruzan Ruxanda cu Teodor Victor p. b. Mahias Moise cu Bereu Bercovici p. b., apel Văleanu Panaite cu Gh. Nițescu p. b., apel Mercuri 13 Iunie Corstein­ici cu Herș Baraș pentru despăgubire Vaintrob Mindia cu erezii def. Șaim Bergher pen­tru avere. Cărlariu Zamfira n. Beldiman cu Maria Albineț pentru un imobil. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA II. Luni 11 Iunie Ștefan Stamati cu frații Vasile Munteanu și alții p.a.b. Climint Haritonescu cu Sofian p. b. Idem. Adolf Wexler cu Gh. Racoviță p. b. Rosalia Caitel cu Costachi Filipescu p. b. loan Lazarin cu Statul, și Paraschiv Cibodariu opus. urm. Marți 12 Iunie Iancu sin Ițic­ornicar cu Profira Bălăceanu p. b. op. Locot. Cost. Neculescu cu Aneta Corodeanu și alți p. b. Costachi Anastasiu cu V. și M. Mihai p. b. apel Rafail Chirșen cu sindicul fălim. Ilie Aizinberg p b. apel. Mercuri 13 Iunie loan Ornescu cu ministeriul de finanțe p. b. Vasile Calzariu cu soția sa Savastița p. divors Ana Sandovici cu soțul ei Cost. Sandovici divors Maria Victor cu Costachi Tudor p. b. Cleopatra Cozadini cu Erezii def. Dimitrie Coza­­din pentru avere. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III. Luni 11 Iunie Vânzarea imobilului Petru Rusu spre satisfacerea Ecaterinei Gheorghiu Vânzarea imob. def. Herșcu Bercovici spre satisfa­­cerea lui Sandu Dudescu Opos. Surei Raihman la vănz. imob. Chiva Raih­­man urmărit de Sandu Dudescu. Mercuri 13 Iunie Opos. Surei Raihman contra vănzărei imobilului Chiva Raihman Contestația Saftei Baranschi la tabloul creditor.,sei Cotestațiunea Efrosinei Baranschi la tabloul credi­torilor S. Baronischi Mișcarea portului Galați In ziua de 6 Iunie au sosit 1 corabie încărcată, 3 deșerte și 3 vapoare; au plecat 1 corabie încărcată și 4 vapoare. Bastimente față in port 23. Prețul pro­ductelor la cale: ghircă, 56 57 lbr 49 50 1.­ popușoi, 617,­62—63 lbr., 31.50­­­32.75­1. S’u exportat 429,760 klgr. grău pentru Neapole, 1,463,680 klgr. popușoi pentru Anglia, 333,050 klgr, săcară pen­tru Anglia, raport general al Consiliului de aumistie al Societății In aănoarea fie la zim. Domnilor Acționari. Pentru a șaptea oară de la fondarea socie­tății noastre avem onoare, a vă da samă des­pre operațiunile noastre, și tot­odată ne su­punem și compturile anului aspirat 1878. Bilanțul alăturat ve va arăta cu amănuntul pentru acel an, rezultatul fie­cărei ramure de asigurare, precum și comptul profitelor și per­­derilor, ca și activul și pasivul nostru. Ținta noastră principală, pe care am ur­­mărit’o, cu toată atențiunea și cu toată acti­vitatea, în cursul anului trecut, a fost, de a consolida, pe cât se poate, situațiunea Socie­tății noastre. Am continuat în 1878, ca și în anul pre­­­­­cedent, a mai restrânge intr’un mod însemnat, afacerile nostre cu străinătatea, și credem util de a urma aceeași cale și în anul 1879. Am continuat asemenea a efectua scăderi în cheltuelile noastre de administrare, după cum vi se va arăta mai la vale. Rezultatul total al anului 1878, dă după comptul profitelor și perderilor,­­suma de Lei noi 105,593 b. 63 ca escedent al exercițiului trecut. Această cifră, nu este încă, ce e drept, Domnilor, așa de însemnată, însă în compa­­rațiune cu rezultatele anilor 1876 și 1877, ea ne probează totuși mersul progresiv al so­cietății noastre pe calea reconsolidării sale. Cu toate acestea escedentul anului 1878 ar fi cu mult mai mare, dacă nu ar fi scăzut pen­tru două cauze. Mai întăiu, din cauza continuării liquidării unui număr oare­care de afaceri in străină­tate, mai ales in Germania, în Austria și în Francia, cari ne-au impus din nou sacrificii destul de însemnate , și apoi, fiind-că am cre­zut de trebuință să mărim rezervele noastre din ramurile elementare cu 1. n. 60,658 b. 48 in comparațiune cu aceleași reserve din a­­nul 1877. Deosebit de aceasta, am fixat o sumă de lei n. 80,52,­96 b. ca amortisment pentru di­feritele noastre creanțe din țară și din străi­nătate. Aceste două sume, care se urcă îm­­preună la cifra de 1. n. 141.184 b. 44, s’a­r­i Y- .... _ —v.-r „ __ w aiului. Cifra totală a primelor realizate în Romă­­ uia și în străinătate se urci, după scăderea sternărilor și a anulărilor, la 1. n. 1,481,501 pe când In 1877 cifra acestor prime se urce la 1. n. 1,898,176 b. 34. Este o diminuare, cum vedeți, însă ea pro­vine în total numai din reducțiunea voluntară a afacerilor noastre din străinătate, căci, pe când in țară primele noastre de incendiu au sporit chiar în anul espirat, pe cele din străi­nătate le-am scăzut voluntar, aproximativ, cu l. n. 440.000 prin stornarea unui număr în­semnat de portofoliuri, care nu ne-au dat de­cât perderi continue. Cifra primelor cedate de noi în reasigurări și retrocesiuni se urcă la 1. n. 410,269 b. 66, iar cifra totală a pagubilor plătite, după scă­derea despăgubirilor primite de la reasigu­ratorii noștri, se urcă la 1. n. 696,276 b. 09 , din care 1. n. 106,063 b. 04 au format par­tea noastră din pagubile plătite în țară, și 1. n. 590,213 05 b. partea noastră din pagu­bile plătite în străinătate. Lupta daunelor, în Romănia a fost foarte favorabilă: ea se urcă numai la 29 % ! Pe când acea din străinătate se urcă la 89 % afară de provizion și cheltueli, cifră foarte defavorabilă! La finele anului 1878 nu am avut de­cat 5 daune pendinte în Romănia de lichidat, ceea ce probează, câtă exactitate punem întru în­deplinirea obligațiunilor noastre cătră asigu­rați, preocupați fiind în același timp și cu me­­nagrarea intereselor Societății. 4 Sumele ce am pus la rezervă pentru prime și daune sunt de 1 n. 247,319 b. 76. Tn anul 1877 cifra reservelor de prime erau de lei noi 171,830 b. 05, pe când acea de la finele anului 1878 se urcă la 1. n. 178,431 b. 28, cu toată reducerea, ce am făcut la afacerile noastre din străinătate. Suma primelor, ce avem a primi treptat in . anii viitori pentru asigurările încheiate de mai mulți ani se urcă la 1. n. 2,593,446 b.67 ceea ce formează pentru noi o bună rezervă de venituri treptate pentru mai mulți ani viitori. Comptul profitelor și perderilor se încheie pentru ramura incendiului cu un escedent de 1. n. 134,254 b. 13, pe când in 1877 acel es­­cedent era de 1. n­33,305 b. 36, iar perde­­rile din 1876 erau fie 1. n. 805,079 b 48. Aceste cifre probează, Domnilor acționari, cât de mult s’au îmbunătățit afacerile noastre în această ramură, și cât de bune au fost măsu­­rile ce am luat de a restrânge afacerile noas­tre din străinătate. Beneficiul nostru din ramura incestiului ar fi fost mult mai însemnat, dacă nu ar fi tre­buit să facem atâtea sacrificii pentru a anula mai multe portofoliuri in străinătate. Aface­rile noastre din țară ne au lăsat un benefici de Ln. 246,906. 69 b., care sa redus din ne­fericire la l.n. 134,254 b. 13 prin­­ perderea de l.n 112,552 b. 56, ce am suferit în aface­rile noastre din străinătate.

Next