Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-10-26 / nr. 125

Pag! 2. ANUL Til No. 125. CURIERUL TH. BALASSAN. Eata acea telegramă: Este cu neputință penei celei mai age­re a descrie intrarea Domnului României in vechia Constanță. Scoborându-se tre­nul spre mare, acest oraș seamănă unei flote cu catarguri împodobită pentru mari sărbători, căci casa cea mai mică, chiar bordeele din suburbia tătărească erau a­­coperite peste tot cu drapele ! In fie­care stradă erau unul sau mai multe arcuri de triumf. Bulevardul Eli­­sabeta-Doamna forma un spațer de arcuri de triumf, acoperite cu drapelele marine­lor tuturor Statelor. La gară așteptau toate autoritățile, de­tașamente de trupe și mai toată popula­­țiunea orașului. După ce Alteța Sa Re­gală a gustat din pănea și sarea care i s’a oferit de primarul comunei, asigurăn­­du’l că poartă o deosebită bună-voință pentru portul maritim al României, Alte­ța Sa Regală s’a urcat in trăsură, și ur­mat și precedat de populațiune care ac­lama pe Domnitor prin strigăte de bu­curie, in deosebitele limbi ale populațiu­­nei: ura, zito, amin, cortegiul princiar s’a oprit la biserica ortodoxă aparținând comunității grece; după Te-Deumul ser­bat in limbele greacă și română, un ora­tor a salutat pe Domnitor, dorindu’i bu­nă venire in numele elenilor din Con­stanța. După aceea escorta princiară a parcurs o parte din oraș și bulevardul Elisabeta- Doamna situat pe țărmul mării, și s’a oprit la giamia turcească, unde era con­centrată populațiunea musulmană. Alteța Sa Regală intrând înăuntrul templului, a fost condus de dogele la locul sânt, unde i se așezase un telț așternut cu tapete persane. Aici s’a citit o rugăciune pen­tru sănătatea Domnitorului și pentru fe­ricirea României, la care toți asistenții musulmani au răspuns prin întreite amine. De aci Alteța Sa Regală s’a transpor­tat la palatul administrativ sau conak, unde a primit toate autoritățile publice și deosebite deputațiuni din cele alte ora­șe și comune rurale ale județului Kius­­tenge. Apoi Domnitorul s’a retras in cu­­artierul său, ce i se pregătise la vila onor. C. Harris, directorul general al căei ferate. Pănă­tăzia R. S. R. a dat au­diențe, și populațiunea a stat înaintea cu­­artierului domnesc, în dorința de a vedea pe Domnul României și al Dobrogei, a cărui sosire in noua provincie română e­­ra așteptată cu atâta nerăbdare. Timpul fiind furtunos s-au amânat pe a doua zi iluminațiunele și­ focurile de ar­­tificie ce se pregătiseră toate clasele po­­pulațiunei cu o mare profusiune. A doua zi Vineri, la 10 ore, A. S. R. a asistat la punerea pietrei de temelie a noului și marelui ospeț supranumit Hotel Charles I, pe care o companie, represin­­tată prin d-nii Arthur Green și Rotschild, îl clădește în Constanța pe țermurile mă­­rei, destinat mai cu deosebire pentru per­soanele ce in timpul verei vor veni aco­lo pentru băile de mare. La această ocasiune și după ce s’a fă­cut sânțirea apei, d. senator Orăscu,­dis­tinsul nostru arhitect, a citit un discurs care se va publica mai tărziu. Iar d. mi­nistru de interne a cetit actul comemora­tiv, subscris de A. S. R. și de miniștrii de interne și de rezbel și care apoi, în­chis într’o captură de plumb împreună cu mai multe monete și medalii având efigia Domnului României, s’a pus în temelie. A. S. R. încingând apoi șorțul de mătasă, și luând mistria și ciocanul de argint, a cimentat piatra, dorind ospețului și ora­șului în care se zidește, durată și pros­peritate. De acolo A. S. R. a mers, parte în trăsură, parte pe jos, spre marea mulțu­mire a populațiunei, de a visitat deosebi­tele stabilimente: cancelariele autorități­lor publice, școalele de băeți și fete, ro­mâne, grece și musulmane, cazarmele, spi­talele și închisoarea, unde a graciat câți­va osândiți demni de domneasca îndura­re. La 2 ore după ameazi, A. S. R. a mers, urmat de mai multe trăsuri, de a visitat marea fabrică de tăbăcărie, care, după a­­nexarea Dobrogei, și chiar în anul acesta, s’a zidit în apropiere de 3 kil. de Kius­­tenge, și anume între mare și între la­cul de apă dulce de la Apadul-Kioi. Această fabrică, construită de o socie­tate de capitaliști, lucrând după procede­­urile cele mai noui, ocupă deja peste o sută lucrători, și este negreșit cel intăiu stabiliment al României in această ramură. A. S. R. a percurs fabrica în toate păr­țile ei, a asistat la deosebitele ramifica­­țiuni ale fabricațiunii, ca semn de inalta Sa mulțumire a acordat medalia de aur .Serviciul credincios a directorului folosi­torului stabiliment și medalia de argint la patru fabricanți cei mai capabili. Atît la dejun cât și la prânz, in aceste două zile, pe cari A. S. R. le-a petrecut in Constanța, au fost invitați la masa dom­nească principali notabili de toate națio­nalitățile și de toate confesiunile. La apusul soarelui, A. S. R. a asistat la o rugăciune religioasă organisată in onoarea Sa de mica colonie a Karaimilor. In sala de Vineri a avut loc in Constanța o iluminațiune pe care orașul București in cele mai frumoase ale sale sărbători, ar fi putut a o invidia , căci iluminațiunea, împodobită cu focuri de bengal și cu o frumoasă artificie, se întindea de pe pă­mânt și pe mare. Toți țărmii mărei erau în flacăre, cu mii de mii de lampe, cu sute de sori ar­­zători. De sub țerra în tot minutul se ră­dicau în aer sute de rachete. In același timp minaretile geamiilor străluceau cu focuri întocmai ca farurile porturilor. Co­răbiile în port erau iar iluminate, și pe mare mai multe vase erau transformate în gondole venețiane împodobite cu sute de lampioane multi-colore. Alteța Sa Regală, după ce a parcurs pe jos bulevardul, a onorat cu visita la casele D-lui N. Macri căpitanul portului, și de la cafasul, asemenea frumos ilumi­nat, a asistat la retragerea garnisonei purtând, torțe aprinse și în sunetul a doue musici militare. După aceea Alteța Sa Regală a pornit iarăși pe jos înconjurat de toată popu­lațiunea și aclamat cu mii și mii de stri­gate de ura, zito, amin, s’a întors în cu­­artierul, seu. Iar populațiunea a rămas veselindu-se pe strade până când s’a fă­cut ziuă. A doua zi, la oarele 9 dimineața, Al­teța Sa Regală ’Și-a luat ziua bună de la Constanța, asigurând încă odată pe o­­rășeni, representați prin inteligentul și activul lor primar, că dorințele Constan­ței sunt dorințele Alteței Sale Regale și că Alteța Sa Regală, în acord cu guver­nul Său, va pune toate stăruințele spre a le realiza cât mai curând. In percursul de întoarcere la Cerna­voda Alteța Sa Regală a fost întimpinat, la fiecare stațiune, de o populațiune mult mai numeroasă de­cât la sosire, mulță­­mită aceasta timpului frumos și famei răspîndită despre buna-voința și afabili­tatea Domnului Dobrogiei. La stația Medgidie Alteța Sa Regală a fost salutat de o numeroasă deputațiu­­ne de păstori mocani, cari au oferit Al­teței Sale Regale un berbece cu lîna co­lorată, împodobit cu pandu­ce tricolore. La Cernavoda Alteța Sa Regală a vi­sitat magazinele companiei calei ferate, mașinele și ciururile mecanice cu cari grănele se rădică din caice, se ciurite și se încărcă în vagoane spre a fi transpor­tate apoi la port și direct încărcate în corăbii. Călătoria de întoarcere s’a făcut tot pe vaporul Arpad. Sosind înaintea Hîrșovei Alteța Sa Regală a bine­voit a desbarca, a primi deputațiunile orașului și ale co­munelor rurale de prin prejur, și apoi s-a suit pe înălțimea care desparte ora­șul român de orașul turcesc, și pe care era rădicat un frumos arc de triumf, pur­tând de o parte inscripțiuni române, iar pe cea altă inscripțiuni otomane. Aici populațiunea otomană, vorbind mai toată românește, Alteța Sa Regală a con­vorbit în această limbă cu mai mulți o­­tomani, a trecut in revistă detașamentul de oștire, a ascultat imnele românești cân­tate de școlarii și școlărițele române și musulmane, și după o oră de petrecere în orașul Hirșova, C­ Sa Regală s’a re­­imbarcat, îndreptându-se spre Brăila, un­de Arpad a ajuns la care sara. De acolo Ilustrul Călător urcându-se în trenul espres al căei ferate, înainte de mezul nopței a ajuns la Cotroceni, verzii, Craiova, Slatina și Pitești, au a­­dus adevărate ovațiuni, dovedind bucuria ce simțeau pentru fericita întoarcere a A. S. R. Doamnei. D. General Cernat, co­mandantul diviziei II teritoriale, a intim­­pinat pe Alteța Sa Regală la Pitești și d. inspector general Davila la Craiova. La gara Titu, unde se adunase un mare număr de săteni spre a saluta intălnirea iubiților Suverani, A. S. R. Domnul a intimpinat pe Augusta La socie și au ur­mat împreună drumul spre București unde Altețele Lor Regale au sosit la o­rele 9 sara in gara Cotroceni. Aci se aflau I. P. S. S. Mitropolitul Primat, d­­in­ miniștri, inalți demnitari și funcționari superiori ai Statului, șefii de corpuri din garnizoană, precum și diferite persoane de distincțiune și notabilități și un mare nu­măr de doamne, care au sumănat fru­moase buchete de flori A. S. R. Doamnei. După ce au convorbit o jumătate de oră cu persoanele presente, care le-au expri­­mat urări de bine­venire, A. A. S. L R. R. Domnul și Doamna s’au îndreptat spre Palatul de la Cotroceni. ■­­ ■­­J IAȘI Vineri 2­5 Octomvri 1879. CRONICA INTERNĂ INtoarcerea M. S. R. Doamnei Cetim în Monitorul de azi. După o petrecere de o săptămână la castelul de la Weinburg in Elveția la augustii părinți ai Domnitorului, A. S. R. Doamna a pornit Vineri, 18 curent, spre Viena, unde a ajuns Sâmbătă dimineața și unde a fost intimpinată de ministrul României cu personalul legațiunei. Alteța Sa Regală, nesimțind nici o osteneală de drumul făcut, a decis a urma in acea zi călătoria și a pornit la oarele 2 din Viena, sosind Duminică, la orele 10 și jumătate dimineața, la Varciorova, unde a fost intimpinată de d. ministru al justi­ției, de d. general Cerkez, comandantul diviziei 1 militare teritoriale, de prefec­tul județului și de autoritățile locale. A. S. R. Doamna­­ și-a urmat drumul fiind salutată la toate orașele și garele, unde trenul se oprea, de autoritățile ci­vile și militare și de notabilități, domni­i și doamne, care, mai ales in orașele Se­ 1 Art. 9. Anuitatea necesară pentru ser­viciul intereselor și al amortisărei titlu­rilor create în virtutea convențiunei pre sinte, va fi regulat plătită de către gu­vernul român. Aceste obligațiuni noui vor fi asigurate printr’o ipotecă asupra intregei rețele a liniei Roman-Vărd­arova cu ramurile ei, și prin venitul net al Monopolului Tutu­nurilor. Ipoteca menționată, scutită de ori­ce inscripțiune, de ori­ ce drepturi fis­cale sau cheltueli, este constituită prin legea, care autorisă pe guvern a preschimba titlurile societăței in titluri nuoi ale Sta­tului. Această ipotecă nu poate atinge drepturile ce le au obligațiunile 6 la sută ale societăței, de a fi plătite de prefe­rință în capital și dobânzi. Art. 10. Guvernul romăn se obligă a nu aliena căile ferate menționate pe tot timpul cât va dura amortisarea und­elor obligațiuni de Stat 6 la sută. Art. 11. Schimbarea titlurilor se va face : a.) Pentru o prioritate pe 333Vs în ol pentru 100 în obligațiui. bj. Pent­­tive pe 60 în obligațiuni de o... 00 acțiuni pri­mitive. Acțiunile presintate la preschimbare, trebue să fie însoțite de cupoanele de di­videndă aferente la anul 1880 și următori vor fi preschimbate în obligațiuni ale Sta­tului român însoțite de cupoane cu înce­pere de la 1 ianuarie 1880, ast­fel în­cât primul cupon va fi plătibil la 1 iulie 1880. In caz de a se presinta acțiuni care nu vor fi însoțite de toate cupoanele co­respunzătoare de dividendă, cupoanele co­respunzătoare ale titlurilor de stat vor fi reținute de către guvernul romăn, cănd se va efectua preschimbarea. Art. 12. Guvernul ia asupra sa și se obligă a plăti purtătorilor de acțiuni pri­mitive, care ar depune spre a fi preschim­bate in obligațiunile ale Statului titlurile lor in termenul fixat de către consiliul de supraveghiere și de către represintațiu­­nea executivă (Vorstand), termen care nu va trece peste 1 Martie 1880 o bonifi­­cațiune de 2 la sută asupra valorei no­minale, sau pentru fie­care acțiune șase mărci, în numărătoare, plătibile în mo­mentul preschimbând. Guvernul romăn ia asemenea în sarcina sa și oferă purtătorilor de acțiuni de prio­ritate cari ar presenta titlurile lor spre a fi preschimbate, în termenul fixat în alineatul precedent, o primă în numără­toare de 2 și jun. la sută asupra valo­rei nominale a acțiunilor, sau pentru fie­care acțiune 11 mărci 25 pfeningi în nu­­mărătoare plătibili la preschimbare. Aceste bonificațiuni vor fi independinte de plata cuponului aferent la exercițiul anului 1879 și aparțiind tuturor acționa­rilor fără distincțiune. Art. 13. Guvernul romăn în schimbul drepturilor care’i sunt concese prin pre­sinta convențiune se obligă a plăti acțiu­nilor primitive și de prioritate, care nu s’au presintat spre a fi preschimbate în obligațiuni nuoi ale Statului: a. ) La 1 Martie a fie­căruia an acțiu­­nelor de prioritate ale societăței căilor ferate române un venit fix de 8 la sută pe an al valoarei nominale sub titlul de dividendă statutară al căreia prima plată se va face la 1 Mari 1881 pe anul 1880. b. ) La 1 Iulie a fie­căruia an acțiuni­lor primitive ale societăței căilor ferate romăne un venit fix de 3 și 3 st. la sută pe an al valoarei nominale drept divi­dendă pentru anul expirat, cu începere de la 1 iulie 1881 pentru anul 1880 și ast­fel înainte. Guvernul romăn se obligă a face toate cele necesare pentru amortisarea tuturor acțiunilor primitive și de prioritate ca și in trecut, (adică pentru acțiunile de prio­ritate prin tragere la sorți) conform cu statutele și cu tabelele de amortisare aci anexate. Este bine înțeles că obligațiunea de a plăti dividendele și amortisațiunile mai sus fixate este obligatorie pentru Statu, chiar când veniturile societății nu vor fi suficiente pentru plata lor. Tot asemenea in cazul când aceste venituri sunt mai considerabile, prisosul rămâne in profitul guvernului român. Acțiunile de prioritate conservă con­form statutelor posițiunea lor privilegiată de astă­zi. Toate drepturile atribuite prin artico­lul present acțiunilor primitive și de prio­ritate nu pot fi alterate prin nici o de­­cisiune ulterioară a Adunărilor generale. Art.­ 14. Pentru drepturile concese Guvernul român și obligațiunile pe care el le ia asupră și prin convențiunea de față. Societatea căilor ferate romăne se obligă a nu ficsa pentru anul 1879 in favoarea acțiunilor primitive o dividendă mai mare de 36/16% și in favoarea acțiunilor de pri­oritate o dividendă mai mare de 8%. Art. 15. Sumele necesare pentru pla­ta dividendelor și a amortismentelor ac­țiunilor primitive și de prioritate aparțiind anului 1879, fac parte din pasivul socie­tăței care trece către guvernul român de la 1 Ianuarie 1880. Art. 16. N­oile obligațiuni de Statu vor fi create in franci și în mărci efective, în divisiuni care vor fi lansate de minis­trul de finance în unire cu consiliul de supraveghere, spre a inlesni preschimba­rea lor. Ele vor purta conform modelului ad­ anecsat, care face parte integrantă a prezentei convențiuni, semnătura repre­sentantului Statului și tabloul de amor­tisare. Aceste titluri, scutite de impositele ac­tualmente esistente, sau care s’ar putea decreta in urmă, vor purta o dobândă de 60­0 plătibile in franci și mărci in fie­care semestru, la 1 Ianuarie și la 1 Iuniu al fie­căruia an, la București la casele Statului, in străinătate esclusiv la casele. »Direction der Disconto-Gesellschaft" și S. Bleichröder, și la Paris la o casă de bancă care va fi indicată de către casele menționate în momentul începerei pres­­chimbărei titlurilor. Ele vor fi amortizabile în 44 de ani prin trageri la sorți semestriale care se vor face la 1 Aprilie și la 1 Octomvre al fie­căruia an la București in presența consiliului de administrațiune al Casei de Depuneri și consemnațiuni, conform cu tabloul de amortisare ad­ anecsat, care face parte integrantă din această conven­țiune. Titlurile vor fi plătite al pari in locurile de plată a cupoanelor și la ace­leași epoci. Obligațiunile presintate pentru a fi plă­tite, vor fi însoțite de toate cupoanele de dobânzi care nu sunt încă plătibile: în caz contrar valoarea cupoanelor ce lip­sesc, va fi scăzută din capital. Titlurile vor fi primite de casele pu­blice sau de administrațiunile Statului sub aceleași condițiuni ca și cele­l­alte valori ale Statului romăn, care se bucură artua­­mente de acest drept. Guvernul va publica toate avizurile și în genere tot ce privește obligațiunile 6 la sută a­le Statului, precum și listele de tragere la sorți în ziarele următoare: In «Monitorul Oficial", in «Românul*, «Pressa* și in «Curierul Financiar* la București. In «Deutscher Reichanzeiger*, în «Bo­­ersencourier* la Berlin. In »Journal Officiel* și în «Journal des Débats" la Paris. Ziarele ne­oficiale pot fi schimbate prin decisiunea ministrului de finance publi­cată în cele trei ziare oficiale menționate. Art. 17. Din cele 45 milioane mărci valoare nominală de obligațiuni 6 la sută pe care societatea avea facultatea a le emite conform cu planul de amortisare, se va amortisa pănă la finele anului 1879 asupra părtei emise și asupra acelia care se află încă în portofoliul Societăței o sumă de.................................... 3,937,100 valore nominală. O altă sumă de 3,037,300 nu va putea fi pusă în circu­lațiune, ast­fel în­cât cifra care va fi in circulațiune, sau care va remărea încă disponibilă la 31 Decemvre 1879 in potofo­liul Societăței se va urca la 38,025,600 Suma egală........................... 45,000,000 Titlurile care represintă suma de 3,037,300 mărci sus indicate, și care nu vor fi puse în circulațiune, vor fi lovite de un timbru, constatând că nu au nici o valoare. Obligațiunile 6 la sută ale societății conservă integral posițiunea pe care o au astăzi conform articolului 9 fără a fi jî?­ mte de un­ele obligațiuni 6 la sută create de Stat în virtutea acestei convențiuni. Plata dobănzilor și rembursarea acestor obligațiuni se vor face ca și în trecut la Berlin și în mărci efective. Art. 18. Consiliul de administrațiune al casei de Depuneri și Consemnațiuni din București va veghia la stricta esecu­­tare a articolelor 6, 8, 9 și 16 pentru a garanta noilor obligațiuni de Stat o se­curitate și o regularitate perfectă în ser­viciul anuităților. Art. 19. De la 1 Martie 1880 cel mult ziua comunei administrațiunei, și a exploatațiunei, Statul român va adminis­tra singur și exclusiv drumurile de fer Roman-Vărcioarova printr’o Direcțiune sau represintațiune executivă compuse de u­­nul sau de mai mulți membri numiți de către Guvernul român și revocabili după placul lui. Direcțiunea drumurilor de fer va purta titlul de Direcțiune princiară a căilor fe­rate române. Când guvernul ar numi mai multe persoane ca directori, una singură va putea avea semnătura socială. In caz când cesiunea administrațiunei­ și a exploatațiunei se va face după 1 Ianuarie 1880, Societatea va continua a administra calea ferată prin organele sale de la 1 Martie 1880 pănă în termenul de 1 Martie 1880 cel mai târziu pe cump­­lul Guvernului român, după Instrucțiunile ce se vor da în această privire de Minis­terul lucrărilor publice romăn. Art. 20. Direcțiunea princiară, ast­fel instituită, represintă Societatea acționa­rilor în toate drepturile sale și în toate obligațiunile sale, și în aceasta atât în justiție cât și extrajudiciarmente, având în acelaș timp toate drepturile și însăr­cinările care sunt acordate și impuse con­­form cu Codul de Comerciu german Di­­recțiunei unei societăți prin acțiuni, și fără alte restricțiuni de­cât acele speci­­ficate în articolele 10 și 22 al acestei convențiuni. . 1 Art. 21. Din ziua cesiunei administra­­­țiunei și a exploatațiunei căilor ferate către Guvernul români Direcțiunea sau Represintațiunea executivă (Vorstand) ac­tualmente existentă va înceta de a mai funcționa. De la aceiași dată Comitetul de ex­­ploatațiune și Consiliul de administrațiune a căilor ferate, instituite prin statutele constitutive ale Societăței, vor înceta de a mai exista.­­ Atribuțiunile, care după statute și re­gulamente actualmente în vigoare, aparțin organelor suprimate ale societăței, trec de drept, în limitele legei, la noua direc­țiune Princiară, cu excepțiunea atribuțiu­­nilor Consiliului de supraveghiere, stipu­late la articolul 23. Art. 22. Administrațiunea și exploata­­țiunea rețelei Societăței căilor ferate con­­form cu legea și cu convențiunea, pre­zintă și pentru rest, exclusiv după instruc­țiunile care îi vor fi date de către Mi­nisterul de lucrări publice al României. Obligațiunile legalmente contractate de către organele Societăței actualmente exis­tente după statute, și aceasta până în ziua în care cesiunea administrațiunei că­tre Stat va fi desevârșită, se vor respecta și executa riguros de către noua direc­țiune. Art. 23. Consiliul de supraveghiere are toate obligațiunile care sunt acordate și impuse de Codul de Comerciu german actualmente în vigoare, unui Consiliu de supraveghiere a unei societăți anonime. Art. 24. Adunarea generală va fi con­vocată in sesiune ordinară în luna care va urma aprobarea definitivă a compturi­lor exercițiului expirat la 31 Decemvre precedent, și în nici un caz mai tărziu de­cât 30 Septemvre. Atunci se va pro­ceda imediat la alegerea membrilor con­siliului de supraveghere, la cerirea rapor­tului direcțiunei și a consiliului de supra­veghere asupra exercițiului espirat. Art. 25. Statutele societății actualmen­te în vigoare sunt înlocuite de Statutele modificate aci anexate, care fac parte in­tegrantă din această Convențiune. Art. 26. Toate contestațiunile sau di­ficultățile care ar putea să se ivească din causa acestei convențiuni, între Guvernul român și Societatea, vor fi judecate și de­cise de către tribunalul arbitrar prevăzut în Convențiunea încheiată la 21 Noemvre (3 Decemvre) 1868 între Guvernul Prin­ciar și concesionarii căilor ferate române. Art. 27. Presenta Convențiune nu va deveni definitivă de­cât când va fi apro­bată și subsemnată, de o parte de câtre guvernul român legalmente autorizat, și de altă parte de către Represintațiunea executivă (Vorstand) actual conform cu de­cisiunea Adunării generale a acționarilor, și dacă statutele modificate vor fi fost în­­­scrise în Registrul Tribunalului de Berlin, Amiafara căilor ferate CONVENȚIUNE (Urmare)

Next