Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-10-26 / nr. 125
Pag! 2. ANUL Til No. 125. CURIERUL TH. BALASSAN. Eata acea telegramă: Este cu neputință penei celei mai agere a descrie intrarea Domnului României in vechia Constanță. Scoborându-se trenul spre mare, acest oraș seamănă unei flote cu catarguri împodobită pentru mari sărbători, căci casa cea mai mică, chiar bordeele din suburbia tătărească erau acoperite peste tot cu drapele ! In fiecare stradă erau unul sau mai multe arcuri de triumf. Bulevardul Elisabeta-Doamna forma un spațer de arcuri de triumf, acoperite cu drapelele marinelor tuturor Statelor. La gară așteptau toate autoritățile, detașamente de trupe și mai toată populațiunea orașului. După ce Alteța Sa Regală a gustat din pănea și sarea care i s’a oferit de primarul comunei, asigurăndu’l că poartă o deosebită bună-voință pentru portul maritim al României, Alteța Sa Regală s’a urcat in trăsură, și urmat și precedat de populațiune care aclama pe Domnitor prin strigăte de bucurie, in deosebitele limbi ale populațiunei: ura, zito, amin, cortegiul princiar s’a oprit la biserica ortodoxă aparținând comunității grece; după Te-Deumul serbat in limbele greacă și română, un orator a salutat pe Domnitor, dorindu’i bună venire in numele elenilor din Constanța. După aceea escorta princiară a parcurs o parte din oraș și bulevardul Elisabeta- Doamna situat pe țărmul mării, și s’a oprit la giamia turcească, unde era concentrată populațiunea musulmană. Alteța Sa Regală intrând înăuntrul templului, a fost condus de dogele la locul sânt, unde i se așezase un telț așternut cu tapete persane. Aici s’a citit o rugăciune pentru sănătatea Domnitorului și pentru fericirea României, la care toți asistenții musulmani au răspuns prin întreite amine. De aci Alteța Sa Regală s’a transportat la palatul administrativ sau conak, unde a primit toate autoritățile publice și deosebite deputațiuni din cele alte orașe și comune rurale ale județului Kiustenge. Apoi Domnitorul s’a retras in cuartierul său, ce i se pregătise la vila onor. C. Harris, directorul general al căei ferate. Pănătăzia R. S. R. a dat audiențe, și populațiunea a stat înaintea cuartierului domnesc, în dorința de a vedea pe Domnul României și al Dobrogei, a cărui sosire in noua provincie română era așteptată cu atâta nerăbdare. Timpul fiind furtunos s-au amânat pe a doua zi iluminațiunele și focurile de artificie ce se pregătiseră toate clasele populațiunei cu o mare profusiune. A doua zi Vineri, la 10 ore, A. S. R. a asistat la punerea pietrei de temelie a noului și marelui ospeț supranumit Hotel Charles I, pe care o companie, represintată prin d-nii Arthur Green și Rotschild, îl clădește în Constanța pe țermurile mărei, destinat mai cu deosebire pentru persoanele ce in timpul verei vor veni acolo pentru băile de mare. La această ocasiune și după ce s’a făcut sânțirea apei, d. senator Orăscu,distinsul nostru arhitect, a citit un discurs care se va publica mai tărziu. Iar d. ministru de interne a cetit actul comemorativ, subscris de A. S. R. și de miniștrii de interne și de rezbel și care apoi, închis într’o captură de plumb împreună cu mai multe monete și medalii având efigia Domnului României, s’a pus în temelie. A. S. R. încingând apoi șorțul de mătasă, și luând mistria și ciocanul de argint, a cimentat piatra, dorind ospețului și orașului în care se zidește, durată și prosperitate. De acolo A. S. R. a mers, parte în trăsură, parte pe jos, spre marea mulțumire a populațiunei, de a visitat deosebitele stabilimente: cancelariele autorităților publice, școalele de băeți și fete, române, grece și musulmane, cazarmele, spitalele și închisoarea, unde a graciat câțiva osândiți demni de domneasca îndurare. La 2 ore după ameazi, A. S. R. a mers, urmat de mai multe trăsuri, de a visitat marea fabrică de tăbăcărie, care, după anexarea Dobrogei, și chiar în anul acesta, s’a zidit în apropiere de 3 kil. de Kiustenge, și anume între mare și între lacul de apă dulce de la Apadul-Kioi. Această fabrică, construită de o societate de capitaliști, lucrând după procedeurile cele mai noui, ocupă deja peste o sută lucrători, și este negreșit cel intăiu stabiliment al României in această ramură. A. S. R. a percurs fabrica în toate părțile ei, a asistat la deosebitele ramificațiuni ale fabricațiunii, ca semn de inalta Sa mulțumire a acordat medalia de aur .Serviciul credincios a directorului folositorului stabiliment și medalia de argint la patru fabricanți cei mai capabili. Atît la dejun cât și la prânz, in aceste două zile, pe cari A. S. R. le-a petrecut in Constanța, au fost invitați la masa domnească principali notabili de toate naționalitățile și de toate confesiunile. La apusul soarelui, A. S. R. a asistat la o rugăciune religioasă organisată in onoarea Sa de mica colonie a Karaimilor. In sala de Vineri a avut loc in Constanța o iluminațiune pe care orașul București in cele mai frumoase ale sale sărbători, ar fi putut a o invidia , căci iluminațiunea, împodobită cu focuri de bengal și cu o frumoasă artificie, se întindea de pe pământ și pe mare. Toți țărmii mărei erau în flacăre, cu mii de mii de lampe, cu sute de sori arzători. De sub țerra în tot minutul se rădicau în aer sute de rachete. In același timp minaretile geamiilor străluceau cu focuri întocmai ca farurile porturilor. Corăbiile în port erau iar iluminate, și pe mare mai multe vase erau transformate în gondole venețiane împodobite cu sute de lampioane multi-colore. Alteța Sa Regală, după ce a parcurs pe jos bulevardul, a onorat cu visita la casele D-lui N. Macri căpitanul portului, și de la cafasul, asemenea frumos iluminat, a asistat la retragerea garnisonei purtând, torțe aprinse și în sunetul a doue musici militare. După aceea Alteța Sa Regală a pornit iarăși pe jos înconjurat de toată populațiunea și aclamat cu mii și mii de strigate de ura, zito, amin, s’a întors în cuartierul, seu. Iar populațiunea a rămas veselindu-se pe strade până când s’a făcut ziuă. A doua zi, la oarele 9 dimineața, Alteța Sa Regală ’Și-a luat ziua bună de la Constanța, asigurând încă odată pe orășeni, representați prin inteligentul și activul lor primar, că dorințele Constanței sunt dorințele Alteței Sale Regale și că Alteța Sa Regală, în acord cu guvernul Său, va pune toate stăruințele spre a le realiza cât mai curând. In percursul de întoarcere la Cernavoda Alteța Sa Regală a fost întimpinat, la fiecare stațiune, de o populațiune mult mai numeroasă decât la sosire, mulțămită aceasta timpului frumos și famei răspîndită despre buna-voința și afabilitatea Domnului Dobrogiei. La stația Medgidie Alteța Sa Regală a fost salutat de o numeroasă deputațiune de păstori mocani, cari au oferit Alteței Sale Regale un berbece cu lîna colorată, împodobit cu panduce tricolore. La Cernavoda Alteța Sa Regală a visitat magazinele companiei calei ferate, mașinele și ciururile mecanice cu cari grănele se rădică din caice, se ciurite și se încărcă în vagoane spre a fi transportate apoi la port și direct încărcate în corăbii. Călătoria de întoarcere s’a făcut tot pe vaporul Arpad. Sosind înaintea Hîrșovei Alteța Sa Regală a binevoit a desbarca, a primi deputațiunile orașului și ale comunelor rurale de prin prejur, și apoi s-a suit pe înălțimea care desparte orașul român de orașul turcesc, și pe care era rădicat un frumos arc de triumf, purtând de o parte inscripțiuni române, iar pe cea altă inscripțiuni otomane. Aici populațiunea otomană, vorbind mai toată românește, Alteța Sa Regală a convorbit în această limbă cu mai mulți otomani, a trecut in revistă detașamentul de oștire, a ascultat imnele românești cântate de școlarii și școlărițele române și musulmane, și după o oră de petrecere în orașul Hirșova, C Sa Regală s’a reimbarcat, îndreptându-se spre Brăila, unde Arpad a ajuns la care sara. De acolo Ilustrul Călător urcându-se în trenul espres al căei ferate, înainte de mezul nopței a ajuns la Cotroceni, verzii, Craiova, Slatina și Pitești, au adus adevărate ovațiuni, dovedind bucuria ce simțeau pentru fericita întoarcere a A. S. R. Doamnei. D. General Cernat, comandantul diviziei II teritoriale, a intimpinat pe Alteța Sa Regală la Pitești și d. inspector general Davila la Craiova. La gara Titu, unde se adunase un mare număr de săteni spre a saluta intălnirea iubiților Suverani, A. S. R. Domnul a intimpinat pe Augusta La socie și au urmat împreună drumul spre București unde Altețele Lor Regale au sosit la orele 9 sara in gara Cotroceni. Aci se aflau I. P. S. S. Mitropolitul Primat, din miniștri, inalți demnitari și funcționari superiori ai Statului, șefii de corpuri din garnizoană, precum și diferite persoane de distincțiune și notabilități și un mare număr de doamne, care au sumănat frumoase buchete de flori A. S. R. Doamnei. După ce au convorbit o jumătate de oră cu persoanele presente, care le-au exprimat urări de binevenire, A. A. S. L R. R. Domnul și Doamna s’au îndreptat spre Palatul de la Cotroceni. ■ ■J IAȘI Vineri 25 Octomvri 1879. CRONICA INTERNĂ INtoarcerea M. S. R. Doamnei Cetim în Monitorul de azi. După o petrecere de o săptămână la castelul de la Weinburg in Elveția la augustii părinți ai Domnitorului, A. S. R. Doamna a pornit Vineri, 18 curent, spre Viena, unde a ajuns Sâmbătă dimineața și unde a fost intimpinată de ministrul României cu personalul legațiunei. Alteța Sa Regală, nesimțind nici o osteneală de drumul făcut, a decis a urma in acea zi călătoria și a pornit la oarele 2 din Viena, sosind Duminică, la orele 10 și jumătate dimineața, la Varciorova, unde a fost intimpinată de d. ministru al justiției, de d. general Cerkez, comandantul diviziei 1 militare teritoriale, de prefectul județului și de autoritățile locale. A. S. R. Doamna și-a urmat drumul fiind salutată la toate orașele și garele, unde trenul se oprea, de autoritățile civile și militare și de notabilități, domnii și doamne, care, mai ales in orașele Se 1 Art. 9. Anuitatea necesară pentru serviciul intereselor și al amortisărei titlurilor create în virtutea convențiunei pre sinte, va fi regulat plătită de către guvernul român. Aceste obligațiuni noui vor fi asigurate printr’o ipotecă asupra intregei rețele a liniei Roman-Vărdarova cu ramurile ei, și prin venitul net al Monopolului Tutunurilor. Ipoteca menționată, scutită de orice inscripțiune, de ori ce drepturi fiscale sau cheltueli, este constituită prin legea, care autorisă pe guvern a preschimba titlurile societăței in titluri nuoi ale Statului. Această ipotecă nu poate atinge drepturile ce le au obligațiunile 6 la sută ale societăței, de a fi plătite de preferință în capital și dobânzi. Art. 10. Guvernul romăn se obligă a nu aliena căile ferate menționate pe tot timpul cât va dura amortisarea undelor obligațiuni de Stat 6 la sută. Art. 11. Schimbarea titlurilor se va face : a.) Pentru o prioritate pe 333Vs în ol pentru 100 în obligațiui. bj. Penttive pe 60 în obligațiuni de o... 00 acțiuni primitive. Acțiunile presintate la preschimbare, trebue să fie însoțite de cupoanele de dividendă aferente la anul 1880 și următori vor fi preschimbate în obligațiuni ale Statului român însoțite de cupoane cu începere de la 1 ianuarie 1880, astfel încât primul cupon va fi plătibil la 1 iulie 1880. In caz de a se presinta acțiuni care nu vor fi însoțite de toate cupoanele corespunzătoare de dividendă, cupoanele corespunzătoare ale titlurilor de stat vor fi reținute de către guvernul romăn, cănd se va efectua preschimbarea. Art. 12. Guvernul ia asupra sa și se obligă a plăti purtătorilor de acțiuni primitive, care ar depune spre a fi preschimbate in obligațiunile ale Statului titlurile lor in termenul fixat de către consiliul de supraveghiere și de către represintațiunea executivă (Vorstand), termen care nu va trece peste 1 Martie 1880 o bonificațiune de 2 la sută asupra valorei nominale, sau pentru fiecare acțiune șase mărci, în numărătoare, plătibile în momentul preschimbând. Guvernul romăn ia asemenea în sarcina sa și oferă purtătorilor de acțiuni de prioritate cari ar presenta titlurile lor spre a fi preschimbate, în termenul fixat în alineatul precedent, o primă în numărătoare de 2 și jun. la sută asupra valorei nominale a acțiunilor, sau pentru fiecare acțiune 11 mărci 25 pfeningi în numărătoare plătibili la preschimbare. Aceste bonificațiuni vor fi independinte de plata cuponului aferent la exercițiul anului 1879 și aparțiind tuturor acționarilor fără distincțiune. Art. 13. Guvernul romăn în schimbul drepturilor care’i sunt concese prin presinta convențiune se obligă a plăti acțiunilor primitive și de prioritate, care nu s’au presintat spre a fi preschimbate în obligațiuni nuoi ale Statului: a. ) La 1 Martie a fiecăruia an acțiunelor de prioritate ale societăței căilor ferate române un venit fix de 8 la sută pe an al valoarei nominale sub titlul de dividendă statutară al căreia prima plată se va face la 1 Mari 1881 pe anul 1880. b. ) La 1 Iulie a fiecăruia an acțiunilor primitive ale societăței căilor ferate romăne un venit fix de 3 și 3 st. la sută pe an al valoarei nominale drept dividendă pentru anul expirat, cu începere de la 1 iulie 1881 pentru anul 1880 și astfel înainte. Guvernul romăn se obligă a face toate cele necesare pentru amortisarea tuturor acțiunilor primitive și de prioritate ca și in trecut, (adică pentru acțiunile de prioritate prin tragere la sorți) conform cu statutele și cu tabelele de amortisare aci anexate. Este bine înțeles că obligațiunea de a plăti dividendele și amortisațiunile mai sus fixate este obligatorie pentru Statu, chiar când veniturile societății nu vor fi suficiente pentru plata lor. Tot asemenea in cazul când aceste venituri sunt mai considerabile, prisosul rămâne in profitul guvernului român. Acțiunile de prioritate conservă conform statutelor posițiunea lor privilegiată de astăzi. Toate drepturile atribuite prin articolul present acțiunilor primitive și de prioritate nu pot fi alterate prin nici o decisiune ulterioară a Adunărilor generale. Art. 14. Pentru drepturile concese Guvernul român și obligațiunile pe care el le ia asupră și prin convențiunea de față. Societatea căilor ferate romăne se obligă a nu ficsa pentru anul 1879 in favoarea acțiunilor primitive o dividendă mai mare de 36/16% și in favoarea acțiunilor de prioritate o dividendă mai mare de 8%. Art. 15. Sumele necesare pentru plata dividendelor și a amortismentelor acțiunilor primitive și de prioritate aparțiind anului 1879, fac parte din pasivul societăței care trece către guvernul român de la 1 Ianuarie 1880. Art. 16. Noile obligațiuni de Statu vor fi create in franci și în mărci efective, în divisiuni care vor fi lansate de ministrul de finance în unire cu consiliul de supraveghere, spre a inlesni preschimbarea lor. Ele vor purta conform modelului ad anecsat, care face parte integrantă a prezentei convențiuni, semnătura representantului Statului și tabloul de amortisare. Aceste titluri, scutite de impositele actualmente esistente, sau care s’ar putea decreta in urmă, vor purta o dobândă de 600 plătibile in franci și mărci in fiecare semestru, la 1 Ianuarie și la 1 Iuniu al fiecăruia an, la București la casele Statului, in străinătate esclusiv la casele. »Direction der Disconto-Gesellschaft" și S. Bleichröder, și la Paris la o casă de bancă care va fi indicată de către casele menționate în momentul începerei preschimbărei titlurilor. Ele vor fi amortizabile în 44 de ani prin trageri la sorți semestriale care se vor face la 1 Aprilie și la 1 Octomvre al fiecăruia an la București in presența consiliului de administrațiune al Casei de Depuneri și consemnațiuni, conform cu tabloul de amortisare ad anecsat, care face parte integrantă din această convențiune. Titlurile vor fi plătite al pari in locurile de plată a cupoanelor și la aceleași epoci. Obligațiunile presintate pentru a fi plătite, vor fi însoțite de toate cupoanele de dobânzi care nu sunt încă plătibile: în caz contrar valoarea cupoanelor ce lipsesc, va fi scăzută din capital. Titlurile vor fi primite de casele publice sau de administrațiunile Statului sub aceleași condițiuni ca și celelalte valori ale Statului romăn, care se bucură artuamente de acest drept. Guvernul va publica toate avizurile și în genere tot ce privește obligațiunile 6 la sută ale Statului, precum și listele de tragere la sorți în ziarele următoare: In «Monitorul Oficial", in «Românul*, «Pressa* și in «Curierul Financiar* la București. In «Deutscher Reichanzeiger*, în «Boersencourier* la Berlin. In »Journal Officiel* și în «Journal des Débats" la Paris. Ziarele neoficiale pot fi schimbate prin decisiunea ministrului de finance publicată în cele trei ziare oficiale menționate. Art. 17. Din cele 45 milioane mărci valoare nominală de obligațiuni 6 la sută pe care societatea avea facultatea a le emite conform cu planul de amortisare, se va amortisa pănă la finele anului 1879 asupra părtei emise și asupra acelia care se află încă în portofoliul Societăței o sumă de.................................... 3,937,100 valore nominală. O altă sumă de 3,037,300 nu va putea fi pusă în circulațiune, astfel încât cifra care va fi in circulațiune, sau care va remărea încă disponibilă la 31 Decemvre 1879 in potofoliul Societăței se va urca la 38,025,600 Suma egală........................... 45,000,000 Titlurile care represintă suma de 3,037,300 mărci sus indicate, și care nu vor fi puse în circulațiune, vor fi lovite de un timbru, constatând că nu au nici o valoare. Obligațiunile 6 la sută ale societății conservă integral posițiunea pe care o au astăzi conform articolului 9 fără a fi jî? mte de unele obligațiuni 6 la sută create de Stat în virtutea acestei convențiuni. Plata dobănzilor și rembursarea acestor obligațiuni se vor face ca și în trecut la Berlin și în mărci efective. Art. 18. Consiliul de administrațiune al casei de Depuneri și Consemnațiuni din București va veghia la stricta esecutare a articolelor 6, 8, 9 și 16 pentru a garanta noilor obligațiuni de Stat o securitate și o regularitate perfectă în serviciul anuităților. Art. 19. De la 1 Martie 1880 cel mult ziua comunei administrațiunei, și a exploatațiunei, Statul român va administra singur și exclusiv drumurile de fer Roman-Vărcioarova printr’o Direcțiune sau represintațiune executivă compuse de unul sau de mai mulți membri numiți de către Guvernul român și revocabili după placul lui. Direcțiunea drumurilor de fer va purta titlul de Direcțiune princiară a căilor ferate române. Când guvernul ar numi mai multe persoane ca directori, una singură va putea avea semnătura socială. In caz când cesiunea administrațiunei și a exploatațiunei se va face după 1 Ianuarie 1880, Societatea va continua a administra calea ferată prin organele sale de la 1 Martie 1880 pănă în termenul de 1 Martie 1880 cel mai târziu pe cumplul Guvernului român, după Instrucțiunile ce se vor da în această privire de Ministerul lucrărilor publice romăn. Art. 20. Direcțiunea princiară, astfel instituită, represintă Societatea acționarilor în toate drepturile sale și în toate obligațiunile sale, și în aceasta atât în justiție cât și extrajudiciarmente, având în acelaș timp toate drepturile și însărcinările care sunt acordate și impuse conform cu Codul de Comerciu german Direcțiunei unei societăți prin acțiuni, și fără alte restricțiuni decât acele specificate în articolele 10 și 22 al acestei convențiuni. . 1 Art. 21. Din ziua cesiunei administrațiunei și a exploatațiunei căilor ferate către Guvernul români Direcțiunea sau Represintațiunea executivă (Vorstand) actualmente existentă va înceta de a mai funcționa. De la aceiași dată Comitetul de exploatațiune și Consiliul de administrațiune a căilor ferate, instituite prin statutele constitutive ale Societăței, vor înceta de a mai exista. Atribuțiunile, care după statute și regulamente actualmente în vigoare, aparțin organelor suprimate ale societăței, trec de drept, în limitele legei, la noua direcțiune Princiară, cu excepțiunea atribuțiunilor Consiliului de supraveghiere, stipulate la articolul 23. Art. 22. Administrațiunea și exploatațiunea rețelei Societăței căilor ferate conform cu legea și cu convențiunea, prezintă și pentru rest, exclusiv după instrucțiunile care îi vor fi date de către Ministerul de lucrări publice al României. Obligațiunile legalmente contractate de către organele Societăței actualmente existente după statute, și aceasta până în ziua în care cesiunea administrațiunei către Stat va fi desevârșită, se vor respecta și executa riguros de către noua direcțiune. Art. 23. Consiliul de supraveghiere are toate obligațiunile care sunt acordate și impuse de Codul de Comerciu german actualmente în vigoare, unui Consiliu de supraveghiere a unei societăți anonime. Art. 24. Adunarea generală va fi convocată in sesiune ordinară în luna care va urma aprobarea definitivă a compturilor exercițiului expirat la 31 Decemvre precedent, și în nici un caz mai tărziu decât 30 Septemvre. Atunci se va proceda imediat la alegerea membrilor consiliului de supraveghere, la cerirea raportului direcțiunei și a consiliului de supraveghere asupra exercițiului espirat. Art. 25. Statutele societății actualmente în vigoare sunt înlocuite de Statutele modificate aci anexate, care fac parte integrantă din această Convențiune. Art. 26. Toate contestațiunile sau dificultățile care ar putea să se ivească din causa acestei convențiuni, între Guvernul român și Societatea, vor fi judecate și decise de către tribunalul arbitrar prevăzut în Convențiunea încheiată la 21 Noemvre (3 Decemvre) 1868 între Guvernul Princiar și concesionarii căilor ferate române. Art. 27. Presenta Convențiune nu va deveni definitivă decât când va fi aprobată și subsemnată, de o parte de câtre guvernul român legalmente autorizat, și de altă parte de către Represintațiunea executivă (Vorstand) actual conform cu decisiunea Adunării generale a acționarilor, și dacă statutele modificate vor fi fost înscrise în Registrul Tribunalului de Berlin, Amiafara căilor ferate CONVENȚIUNE (Urmare)