Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-09-12 / nr. 105
ANUNCIURI. Avis important. Ni permitem a invita pe toți acei din On. noștri dd. abonați din județe, care vin sa-și aducă copii la studiu in Iași, să bine-voească, pe lângă alte afaceri, a onora biroul redacției noastre cu prezență d-lor, spre a-și achita abonamentul. Sperăm că Dn. dd. abonați, ținând samă de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invitațiunea noastră. Ceilalți d-ni abonați din județe sunt rugați, a ni trimete costul abonamentului in mandate poștale, bani de hârtie sau in mărci poștale. PENSIONATUL < Ä. WEITZSECKER. S Stada Buna-Vestire No. 1. 1 Cursurile anului școlar 1880-1881 vor N incepe la 1 13 Septemvre. înscrierile se fac in toate zilele. Clasele I. ÎI. III. & IV primare și LA II. gimnasiale Hrubele : română, franceză, germană, italiană și engleză Dessemnul, piano, gimnastica și scrima. (314—12) AL W. Hü QTQTI fi Cit Pe * Iannari il U til Dll Ildi 1882 sau DE VÎNZARE. moșiea mea Băhnișoara din jud. Roman comuna Bahna.— A se înfirediința localnic de calitățile ei, și a contracta cu mine în Iași casa mea în strada Bucșenescu Nr. 111. C. A. Poly îi. (350—5), post de asistent este vacant in farmacia Spitalului Sf. Spiridon. Aspiranții la acest post, posedând certificatele bune, sunt rugați a se adresa de timpuriu la prim-farmacistul (343—3) Dr. Stenner, nu Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avocat, oferă serviciile sale onorari. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stada Toma-Cosma casa Văsescu No. 7. (353—12), IDE ICHIRIEV 3 sau 4 odăi din casele mele aflătoare vis-a-vis de pompieria din strada Sărăriei, No. 27. Doritori se vor adresa la subscrisul cu locuința acum în strada Muzelor No. 69. (351 — 3) Anastasi Melinti. Anul al 8-lea Ho. 805. Prețul abonamentelor IN IASSÎ, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr. pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRE LOCALE .. 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Vin l ¥ i 20 hani 1881, Vineri 11 (24 Sept.) 1860.Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TE BALA SSAN FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calendarul Septamanei STIL VECH ZIUA PATRONUL ZILEI T VI PUL DIN SEPTAMANA g STIL NOU ZIUA PATRONUL ZILEI | Râs». Soar. ] Apusul Soar. Septem. ====^=== 1 . ' ' Septem." ‘ — " V Duminică M. Soront, Ap. Onisifor 1, 19 Duminică Quatember 5—39 g7 5 8 Luni f Ki TVasterea Marcei Dominuicii r»e k in 20 Unni Agapitus a 6 9 Marți bn loach’im și Ana " MW‘M~------------ ~--------"77" *1 Marți Ev. Matei 6~ 10 Mercuri S. Pubh. M. Minodora, Mitrodora cu timp nestatornic, lumină plină. 22 Mercuri Moritz " ” 7. Ki XI Joi O. Teodor, Eufrosina 23 Joi Tecla 5—46 5 oo 12 Vineri M. Antonom Teodor 24 Vineri Gerhard o ț? e? 13 Sâmbătă M. Cornelie, Macrevie________________ 25 Sâmbătă___________Eleofas 5—48 ........__5—54 Prețul Aniiuncitarilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Pari3. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbacbgasse 6 Wien și a Rottesr & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ü7#»« 20 hani natul I Vaslui, proprietatea D-nei Natalia Șuțu, născută Mavrocordato. Se vinde de veci, sau se dă în arendă pe timp de 6 ani începători de la St. Gheorghi viitor 1881, arăturile de toamnă s’au și început.—Doritorii se bine-voiască a se adresa în Iași la Prințul Alexandru Ghika, strada Lăpușneanu, sau la Dl. Nicolai Suțu la moșia Ștefănești. (297—16). JASSY. Acest oțel, unul din cele mai vechi, mai renumite și de primul 4 , rang, reparat și mobilat din nou 4, într’un mod lucios, cu sonerie e-lectrică, Veranda, unde se poate 4 mânca, precum și o grădină din 4 nou înființată, avănd o clientelă nobilă și permanentă este a se da 4 în arendă din causa retragerei 4 proprietarului seu. 4 Pentru informațiuni a se adresa la propietarul otelului. (322—12) •1 « Jumătate din Moșia Holmulu situată lângă gara Podul-Iloaei in întindere de două sute fălci, avănd pe ea crâșmă, hambar, coșare și iaz se dă in arendă de la Sf. Limitre a. c. sau se vinde de veci. Doritorii se vor adresa la subsemnata proprietară a zisei Moșii cu domiciliul in Iași strada Motroc casa Draghici. (340 12). Ecaterina Vassiliu. 4 SfSf Moșia Negrești TEL siGRAME Paris, 20 sept. Se consideră ca probabilă numirea marchizului Noailles la ministerul afacerilor externe, a d-lui Carnot la lucrările publice, și a amiralului Pothiau la marină. Ceilalți miniștri își vor conserva portofoliile lor, și anume : d. Jules Ferry la instrucțiune, d. Constans la interne, d. Magazin la finanțe, d. Farre la comerț, d. Cochery la poște și telegrafe, d. Carot la justiție, și generalul Tărie la resboi. Roma, 20 sept.1Diritto“ desminte știrea, dată de fLrțele germane, că d. Cairoli, prezidentul consiliului ar fi primit o scrisoare de la d. Gambetta, Paris, 20 sept. Marchizul de Noailles refuză portofoliul externelor. Nimica nu s’a decis până acum. Raguza, 20 sept. Anarhia domnește in Dubigno, Cettinia, 21 sept. O proclamare a princepelui Nichita declară că Muntegrenii nu vor putea intra fără luptă in posesiunea teritoriului Dumignei. Paris, 21 sept. De indată ce ministeriul va fi constituit, se va trimite o circulară către representanții Franciei din străinatate. Borna 21 Septemvre. Ziarul oficial publică un decret de amnestie pentru crime și delicte de presă. Vr’o patruzeci de internaționaliști au încercat asalta ori o demonstrațiune la Pesaro. Dintre aceștia, zece au fost arestați; ceilalți au luat fuga. Paris 21 sept. Portofoliul de externe a fost oferit d-lui Tisot, ambasadorul Franciei din Constantinopol. Constantinopol 21 sept. Poarta a adresat reprezentaților sei din străinătate o circulară, în care declară că presiunea demonstrațiunei navale este contrarie drepturilor Sultanului. Poarta aruncă asupra puterilor responsabilitatea agitațiunei și primejdiele ce ar putea resulta din aceasta. Paris 22 sept. II. Cămile Bavière, delegatul Franciei în comisiunea Dunăreană, e numit secretar aus ambasadă de la clasă afară de cadre. Londra 22 sept. „Standard“ zice că Anglia, crezând fără folos menținerea unei corăbii de resboiu la Cipru, a retras canoniera aflătoare acolo în stațiune, și ca a ordonat pe lângă aceasta, să nu se mai înceapă nouă lucrări în insulă și să se suspendeze cele începute. După informațiile aceluiași ziar, Albanezii au hotărât să ardă mai bine Dubigno decât să-l cedeze Muntenegrinilor. „Noua presă liberă“, vorbind despre memoriul României în chestiunea Dunărei, zice că România tinde a exclude pe Austria de la privighierea asupra Dunărei de jos. Foaea vieneză combate îngrijirile provocate la București de teamă că Austria ar putea să abuzeze de dreptul de președinție în comisiunea statelor riverane, vede cu supărare că se însușesc Austriei idei de aventuri, și crede mai curând că ea nu ar proceda cu destulă energie în această chestiune. „Noua presă liberă“ ar avea o vie părere de rău când amiciția dintre Austria și România s’ar sforma înaintea chestiunei Dunărene, și crede că în asemene caz pierderea ar fi mai mare pentru România decât pentru Austria. Costantinopol 22 sept. Sultanul a conferit lui Said-pașa marele cordon al „Osmaniei“ cu placă în brilante, și lui Mahmud Neddin marele cordon al ordinului de merit. CRONICA INTERNĂ Prințul Bulgariei, se află de 3 zile in Rusciuk. In curând va pleca la Șumla. D. General Slaniceanu, a fost Duminică în Rusciuc să salute pe Prințul Bulgariei. Ieri a fost în Giurgiu. Conferința din Rusciuk, Ieri. 8 Septembre, s’a întrunit la Rusciuk la conferința representanții mai multor linii ferate în scop de a stabili un nou intinerariu între Londra, Paris, Viena și Constantinopol via Vercedova și București. (Presa). Cetim în ziarul »Poșta” de la 10 curent. D. Brăteanu, presidentul consiliului de miniștri, a sosit ori in orașul nostru cu vaporul „Grivița" la 4 ore dim. Dupa visitele oficiale obicinuite și dupe ce a inspectat mai multe construcțiuni publice ale orașului, d. prim-ministru a plecat la București cu trenul de la 2 ore. „România Liberă“ ne spune că D. A. D. Xepol, profesor in Iași și publicist destul de cunoscut, fiind numit in consiliul instrucțiunei publice, ale cărui ședințe se ține în București, profită de aceasta ocasie spre a ține trei conferințe pubice in sala Ateneului: FOILETON Ponson du Terrais. 26 «ANI Nopțile casei aurite. (Urmare). — Fie, să presupunem. — Să presupunem încă, reluă Blancha, că unchiul d-tale a murit de un atac de apoplecsie, și că intențiunea sa n’a fost de a’ți lasa d-tale averea lui. L’ai moștenit, totul merge bine. Dar, într’o zi o întâmplare neprevăzută-ți descopere adevărul, adică că unchiul d-tale destinase averea pe care o moștenise^ unei alte persoane. Aceasta era adevărata sa voință, inima sa doria astfel, niște legături misterioase îl sileau a împlini aceasta ca o datorie. Martea sosi... D-ta îl moșteni și... — Iată un adevăr! murmură Raul rzind, niște adevărate hypoteze. — Fie, dar admite-le. Ei bine într’o zi întâlnești în calea d-tale, pe acea persoană cărea unchiul dtale destinase averea sa. Ce ai face in acest caz ? — Pur și simplu, ’i-ași înapoia averea moșului meu... — Ești un adevărat gentilom, îi zise Blancha întinzindu’i mâna; mă așteptam la un asemenea răspuns din partea d-tale. Acum ascultă-mă, și să eșim din domeniul suposițiunelor și să intrăm în domeniul realităței. Atunci d-șoara de Guerigny, povesti vărului său Raul de Sauieres, acea istorie a Jeanei, a contelui Victor și a marchizului Gontrand, pe care noi o cunoaștem deja. Ea’i spuse cum aflând adevărul de la acel călugăr, părăsimn grabă Orgerelle, cum apoi regăsi pe d-șoara B... și pe fiul seu .. — Ai aprobat conduita mea, termină dânsa..., nu’mi mai rămâne de făcut decât un singur lucru: A restitui! D-nul de Sauieres se înclină. In acest moment întră și marchiza de Guerigny. — Bată mamă, îi zise Blancha, vărul meu a aprobat chiar acum conduita și dorințele mele. Marchiza privi pe Raul. — In acest caz, murmură d-na de Guerigny, învinsă fiind de voința fiicei sale, să se facă cum doriți copii mei. — Și acum veniți la masă, Raul de Saunieres la Paris nu locuia la vara sa, ci la hotelul Helder, unde trăgeau un număr însemnat de gentilomi și de burghezi. Pe la 10 ore, părăsi hotelul din strada Babylone, și se reîntoarse la hotelul său apucând pe bulevard, cu speranța de a întâlni pe Raymond și pe Olivier, sau la Tortoni sau la clubul lor. Dar Olivier, după cum ne aducem aminte, condusese pe Raymond la densul, în strada Victoria, pentru a se încredința dacă e destul de esersat in darea cu pistolul. Raul nu-i întâlni și de acea se reîntoarse la otel. In camera sa pe masă găsi două scrisori, una de la barona mama sa, iar a doua... era o scrisoare a căreia scriere nu o cunoștea. Cetind scrisoarea mamei sale, rupse plicul celeilalte și ceti aceste câteva cuvinte : «Dacă d-nul baron Raul de Saunieres, se interesează de amicii săi Raymond și Olivier de Kermarieuc, va aștepta visita unui necunoscut mâne la 7 „ore dimineața“. Scrisoarea din urmă nu avea nici o subsemnătură. Baronul se culcă foarte intrigat, dormi puțin și așteptă cu nerăbdare a se face ziuă. Ce putea oare cineva a’i comunica în interesul lui Olivier și a lui Raymond ? A doua zi la 7 ore precis, pe când chelnerul aprindea focul in camera baronului, cineva bătu la ușă. — Intră ! strigă Raul, Ușa se deschise, și d-nul de Sauieres spre marea sa mirare, văzu intrând pe Baptiste, valetul de cameră a d-lui Vulpin vecinul seu din Morvan. Baptiste era bine îmbrăcat și avea un aer solemnei, care nu produse însă, nici o impresiune baronului. Raul nici nu’și imagina, că Baptiste e acel necunoscut care’i scrisese biletul din ziua trecută. Ci din contra credea, că d-nul Vulpin aflând că el e la Paris îl invită la dejun. — Buna-ziua Baptiste, îi zise el, spune-mi ce face stăpânul tău. — Nu știu d-le baron, însă când am părăsit serviciul seu, era bine. — Cum, nu mai ești la d-nul Vulpin ? — Nu. — De când ?— De trei zile. — De trei zile deja ? — Da. — Și vroești a intra la mine în serviciu ? — Nu, d -le baron. Raul începu a se mira, și concedie pe chelnerul său. Atunci fostul valet zise: — Eu sunt, acela ce mi-am permis a scrie d-lui baron. — Tu? — Da, eu. Raul îl privi cu neîncredere, valetul însă reluă liniștit : — Rog pe d-nul baron, de a nu vedea in persoana mea, decât pe stăpânul unui secret însemnat. — Ce vrei să zici ? — Da, sunt stăpânul unui secret, care va putea produce fericirea sau nenorocirea d-lui Raymond, amicul d-lui Olivier și amantul d-șorei de Guerigny. Raul rănase încremenit, el nu credea că Baptiste să fie atât de bine informat. — Niște persoane, continuă valetul, sunt aproape gata de a rapi d-lui Raymond numele și averea sa. Eu singur numai pot a împedeca această spoliare, spunându-vă ceia ce știu. — Tu ! dar cum ? de ce nume, despre care avere vorbești ? Baptiste privi amical apoi reluă: — D-le baron, sunt 7 ore și 10 minute, la 8 ore și jumătate mă voi sui în trenul ce pleacă la Calais, și în astă sară, pe la 12 ore noaptea, voi fi la Londra. Aceasta v’am spus’o pentru a vă arăta, că n’am timp de a intra în detailuri. Iată acum cea ce vreesc a vă propune : Și Baptiste deschizându’și redingota, scoase din buzunar o scrisoare, ce părea a fi voluminoasă, și arătând’o baronului îi zise: — Secretul despre care v’am vorbit, e scris aici... Veți găsi destule documente, pentru a închide