Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-09-12 / nr. 105

A­NUNCIURI. Avis important. Ni permitem a invita pe toți acei din On. noștri dd. abonați din județe, care vin sa-­și aducă copii la studiu in Iași, să bine-voească, pe lângă alte afaceri, a onora biroul redacției noastre cu prezență d-lor, spre a-și a­­ch­ita abonamentul. Sperăm că Dn. dd. abonați, ținând samă de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invita­­țiunea noastră. Cei­lalți d-ni abonați din județe sunt rugați, a ni tri­­mete costul abonamentului in mandate poștale, bani de hâr­tie sau in mărci poștale­. PENSIONATUL < Ä. WEITZSECKER. S Stada Bu­na-Vestire No. 1. 1 Cursurile anului școlar 1880-1881 vor N incepe la 1­ 13 Septemvre. înscrierile se fac in toate zilele. Clasele I. ÎI. III. & IV primare și LA II. gimnasiale Hru­bele : română, franceză, germană, ita­liană și engleză Dessemnul, piano, gimnastica și scrima. (314—12) AL W. Hü QTQTI fi Cit Pe * Iannari il U til Dll Ildi 1882 sau DE VÎNZA­­RE. moșiea mea Băhnișoara din jud. Roman comuna Bahna.— A se înfire­­diința localnic de calitățile ei, și a con­tracta cu mine în Iași casa mea în strada Bucșenescu Nr. 111. C. A. Poly îi. (350—5), post de asistent este vacant in far­macia Spitalului Sf. Spiridon. Aspi­ranții la acest post, posedând certificatele bune, sunt rugați a se adresa de timpu­riu la prim-farmacistul (343—3) Dr. Stenner, nu Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avo­cat, oferă serviciile sale onorari. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stada Toma-Cos­­ma casa Văsescu No. 7. (353—12), IDE I­CHIRIEV 3 sau 4 odăi din casele mele aflătoare vis-a-vis de pompieria din strada Sărăriei, No. 27. Doritori se vor adresa la subscrisul cu locuința acum în stra­da Muzelor No. 69. (351 — 3) Anastasi Melinti. Anul al 8-lea Ho. 805. Prețul ab­onam­­en­telor IN IASSÎ, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr. pe­ trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRE LOCALE .. 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Vin l ¥ i­ 20 hani 1­881, Vineri 11 (24 Sept.) 1860.Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TE BALA SS­AN­ FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calend­ar­u­l Septa­m­­anei STIL VECH ZIUA PATRONUL ZILEI T­ VI PUL DIN SEPTAMANA g STIL NOU ZIUA PATRONUL ZILE­I | Râs». Soar. ] Apusul Soar. Septem. ====^=== 1 . ' ' Septem." ‘ — " V Duminică M. Soront, Ap. Onisifor 1, 19 Duminică Quatember 5—39 g7 5 8 Luni f­ Ki TVasterea Marcei Dom­inuicii r»­e k in 20 Unni Agapitus a 6 9 Marți bn loach’im și Ana " MW‘M~------------ ~--------"77" *1 Marți Ev. Matei 6~­­ 10 Mercuri S. Pubh. M. Minodora, Mitrodora cu timp nestatornic, lumină plină. 22 Mercuri Moritz " ” 7. Ki XI Joi O. Teodor, Eufrosina 23 Joi Tecla 5—46 5 oo 12 Vineri M. Antonom Teodor 24 Vineri Gerhard o ț? e? 13 Sâmbătă M. Cornelie, Macrevie________________ 25 Sâmbătă___________Eleofas 5—48 ........__5—54 Prețul Aniiuncitarilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Pari3. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbacbgasse 6 Wien și a Rottesr & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ü7#»« 20 hani natul I Vaslui, proprietatea D-nei Natalia Șuțu­, născută Mavrocordato. Se vinde de veci, sau se dă în arendă pe timp de 6 ani începători de la St. Gheorghi viitor 1881, arăturile de toamnă s’au și început.—Dori­torii se bine-voiască a se adresa în Iași la Prințul Alexandru Ghika, strada L­ăpușneanu, sau la Dl. Ni­colai Suțu la moșia Ștefănești. (297—16). JASSY. Acest oțel, unul din cele mai vechi, mai renumite și de primul 4 , rang, reparat și mobilat din nou 4, într’un mod lucios, cu sonerie e-­­­lectrică, Veranda, unde se poate 4 mânca, precum și o grădină din 4 nou înființată, avănd o clientelă­­ nobilă și permanentă este a se da 4 în arendă din causa retragerei 4 proprietarului seu. 4 Pentru informațiuni a se adre­­sa la propietarul otelului. (322—12) •1 « Jumătate din Moșia Holmulu situată lângă gara Podul-Iloaei in întin­dere de două sute fălci, avănd pe ea crâșmă, hambar, coșare și iaz se dă in arendă de la Sf. Limitre a. c. sau se vin­de de veci. Doritorii se vor adresa la sub­semnata proprietară a zisei Moșii cu do­miciliul in Iași strada Motroc casa Dra­­ghici. (340 12). Ecaterina Vassiliu. 4 SfSf Moșia Negrești T­E­L si­G­R­A­M­E Paris, 20 sept. Se consideră ca­­ pro­­babilă numirea marchizului Noailles la ministerul afacerilor externe, a d-lui Carnot la lucrările publice, și a ami­ralului Pothiau la marină. Cei­l­alți miniștri își vor conserva portofoliile lor, și anume : d. Jules Ferry la instruc­țiune, d. Constans la interne, d. Maga­­zin la finanțe, d. Farre la comerț, d. Cochery la poște și telegrafe, d. Carot la justiție, și generalul Tărie la resboi. Rom­a, 20 sept.1Diritto“ desmin­­te știrea, dată de fLrțele germane, că d. Cairoli, prezidentul consiliului ar fi primit o scrisoare de la d. Gambetta, Paris, 20 sept. Marchizul de No­ailles refuză portofoliul externelor. Ni­mica nu s’a decis până acum. Raguza, 20 sept. Anarhia domneș­te in Dub­igno, Cettinia, 21 sept. O proclamare a princepelui Nichita declară că Mun­­tegrenii nu vor putea intra fără luptă in posesiunea teritoriului Dum­ignei. Paris, 21 sept. De indată ce mi­­nisteriul va fi constituit, se va trimi­te o circulară către representanții Fran­ciei din străinatate. Borna 21 Septemvre. Ziarul oficial publică un decret de amnestie pentru crime și delicte de presă. Vr’o patru­zeci de internaționaliști au încercat asalta ori o demonstrațiune la Pesaro. Dintre aceștia, zece au fost arestați; ceilalți au luat fuga. Paris 21 sept. Portofoliul de ex­terne a fost oferit d-lui Tisot, amba­sadorul Franciei din Constantinopol. Constantinopol 21 sept. Poarta a a­­dresat reprezentaților sei din străi­nătate o circulară, în care declară că presiunea demonstrațiunei navale este contrarie drepturilor Sultanului. Poarta aruncă asupra puterilor responsabili­tatea agitațiunei și primejdiele ce ar putea resulta din aceasta. Paris 22 sept. II. Cămile Bavière, de­legatul Franciei în comisiunea Dună­reană, e numit secretar aus ambasadă de l­a clasă afară de cadre. Londra 22 sept. „Standard“ zice că Anglia, crezând fără folos menți­­nerea unei corăbii de resboiu la Cipru, a retras canoniera aflătoare acolo în stațiune, și ca a ordonat pe lângă a­­ceasta, să nu se mai înceapă nouă lu­crări în insulă și să se suspendeze cele începute. După informațiile aceluiași ziar, Albanezii au hotărât să ardă mai bine Dub­igno de­cât să-l cedeze Munte­­negrinilor. „Noua presă liberă“, vorbind des­pre memoriul României în chestiunea Dunărei, zice că România tinde a exclude pe Austria de la privighierea asupra Dunărei de jos. Foaea vieneză combate îngrijirile provocate la București de teamă că Austria ar putea să abuzeze de dreptul de președinție în comisiunea statelor riverane, vede cu supărare că se însușesc Austriei idei de aventuri, și crede mai curând că ea nu ar pro­ceda cu destulă energie în această chestiune. „Noua presă liberă“ ar avea o vie părere de rău când amiciția dintre Austria și România s’ar sforma îna­intea chestiunei Dunărene, și crede că în asemene caz pierderea ar fi mai mare pentru România de­cât pentru Austria. Costantinopol 22 sept. Sultanul a conferit lui Said-pașa marele cordon al „Osmaniei“ cu placă în brilante, și lui Mahmud­ Neddin marele cordon al ordinului de merit. CRONICA INTERNĂ Prințul Bulgariei, se află de 3 zile in Rusciuk. In curând va pleca la Șumla. D. General Slaniceanu, a fost Dumi­nică în Rusciuc să salute pe Prințul Bul­gariei. Ieri a fost în Giurgiu. Conferința din Rusciuk, Ieri. 8 Sep­­tembre, s’a întrunit la Rusciuk la con­ferința representanții mai multor linii fe­rate în scop de a stabili un nou intine­­rariu între Londra, Paris, Viena și Con­stantinopol via Verced­ova și București. (Presa). Cetim în ziarul »Poșta” de la 10 cu­rent. D. Brăteanu, presidentul consiliului de miniștri, a sosit ori in orașul nostru cu vaporul „Grivița" la 4 ore dim. Dupa visitele oficiale obicinuite și du­pe ce a inspectat mai multe construcți­­uni publice ale orașului, d. prim-ministru a plecat la București cu trenul de la 2 ore. „România Liberă“ ne spune că D. A. D. Xepol, profesor in Iași și publicist destul de cunoscut, fiind numit in consi­liul instrucțiunei publice, ale cărui ședin­țe se ține în București, profită de aceas­ta ocasie spre a ține trei conferințe pu­­bice in sala Ateneului: FOILETON Ponson du Terr­ais. 26 «ANI Nopțile casei aurite. (Urmare). — Fie, să presupunem. — Să presupunem încă, reluă Blancha, că un­chiul d-tale a murit de un atac de apoplecsie, și că intențiunea sa n’a fost de a’ți lasa d-tale averea lui. L’ai moștenit, totul merge bine. Dar, într’o zi o în­tâmplare ne­prevăzută-ți descopere adevărul, adică că unchiul d-tale destinase averea pe care o moș­tenise^ unei alte persoane. Aceasta era adevărata sa voință, inima sa doria astfel, niște legături mis­terioase îl sileau a împlini aceasta ca o datorie. Mar­tea sosi... D-ta îl moșteni și... — Iată un adevăr! murmură Raul r­zind, niște adevărate hypoteze. — Fie, dar admite-le. Ei bine­­ într’o zi întâlnești în calea d-tale, pe acea persoană cărea unchiul d­­tale destinase averea sa. Ce ai face in acest caz ? — Pur și simplu, ’i-ași înapoia averea moșului meu... — Ești un adevărat gentilom, îi zise Blancha în­­tinzindu’i mâna; mă așteptam la un asemenea răs­puns din partea d-tale. Acum ascultă-mă, și să e­­șim din domeniul suposițiunelor și să intrăm în do­meniul realităței. Atunci d-șoara de Guerigny, povesti vărului său Raul de Sau­ieres, acea istorie a Jeanei, a conte­lui Victor și a marchizului Gontrand, pe care noi o cunoaștem deja. Ea’i spuse cum aflând adevărul de la acel călu­găr, părăsi­mn grabă Orgerelle, cum apoi regăsi pe d-șoara B... și pe fiul seu .. — Ai aprobat conduita mea, termină dânsa..., nu’mi mai rămâne de făcut de­cât un singur lucru: A restitui! D-nul de Sau­ieres se înclină. In acest moment întră și marchiza de Guerigny. — Bată mamă, îi zise Blancha, vărul meu a a­­probat chiar acum conduita și dorințele mele. Marchiza privi pe Raul. — In acest caz, murmură d-na de Guerigny, în­vinsă fiind de voința fiicei sale, să se facă cum do­riți copii mei. — Și acum veniți la masă, Raul de Saunieres la Paris nu locuia la vara sa, ci la hotelul Helder, unde trăgeau un număr însem­nat de gentilomi și de burghezi. Pe la 10 ore, părăsi hotelul din strada Babylone, și se reîntoarse la hotelul său apucând pe bulevard, cu speranța de a întâlni pe Raymond și pe Olivier, sau la Tortoni sau la clubul lor. Dar Olivier, după cum ne aducem aminte, con­dusese pe Raymond la densul, în strada Victoria, pentru a se încredința dacă e destul de esersat in darea cu pistolul. Raul nu-i întâlni și de acea se reîntoarse la otel. In camera sa pe masă găsi două scrisori, una de la barona mama sa, iar a doua... era o scrisoare a căreia scriere nu o cunoștea. Cetind scrisoarea mamei sale, rupse plicul celei­lalte și ceti aceste câte­va cuvinte : «Dacă d-nul baron Raul de Saunieres, se intere­sează de amicii săi Raymond și Olivier de Kerma­­­rieuc, va aștepta visita unui necunoscut mâne la 7 „ore dimineața“. Scrisoarea din urmă nu avea nici o subsemnă­­tură. Baronul se culcă foarte intrigat, dormi puțin și așteptă cu nerăbdare a se face ziuă. Ce putea oare cine­va a’i comunica în interesul lui Olivier și a lui Raymond ? A doua­ zi la 7 ore precis, pe când chelnerul a­­prindea focul in camera baronului, cine­va bătu la ușă. — Intră ! strigă Raul, Ușa se deschise, și d-nul de Sau­ieres spre ma­rea sa mirare, văzu intrând pe Baptiste, valetul de cameră a d-lui Vulpin vecinul seu din Morvan. Baptiste era bine îmbrăcat și avea un aer solem­nei, care nu produse însă, nici o impresiune ba­ronului. Raul nici nu’și imagina, că Baptiste e acel necu­noscut care’i scrisese biletul din ziua trecută. Ci din contra credea, că d-nul Vulpin aflând că el e la Paris îl invită la dejun. — Buna-ziua Baptiste, îi zise el, spune-mi ce face stăpânul tău. — Nu știu d-le baron, însă când am părăsit ser­viciul seu, era bine. — Cum, nu mai ești la d-nul Vulpin ? — Nu. — De când ?­­— De trei zile. — De trei zile deja ? — Da. — Și vroești a intra la mine în serviciu ? — Nu, d -le baron. Raul începu a se mira, și concedie pe chelne­rul său. Atunci fostul valet zise: — Eu sunt, acela ce­ mi-am permis a scrie d-lui baron. — Tu? — Da, eu. Raul îl privi cu neîncredere, valetul însă reluă liniștit : — Rog pe d-nul baron, de a nu vedea in per­soana mea, de­cât pe stăpânul unui secret însemnat. — Ce vrei să zici ? —­ Da, sunt stăpânul unui secret, care va putea produce fericirea sau nenorocirea d-lui Raymond, a­­micul d-lui Olivier și amantul d-șorei de Guerigny. Raul rănase încremenit, el nu credea că Baptiste să fie atât de bine informat. — Niște persoane, continuă valetul, sunt aproa­pe gata de a rapi d-lui Raymond numele și averea sa. Eu singur numai pot a împedeca această spo­­liare, spunându-vă ceia ce știu. — Tu ! dar cum ? de ce nume, despre care a­­vere vorbești ? Baptiste privi amical apoi reluă: — D-le baron, sunt 7 ore și 10 minute, la 8 ore și jumătate mă voi sui în trenul ce pleacă la Calais, și în astă sară, pe la 12 ore noaptea, voi fi la Londra. Aceasta v’am spus’o pentru a vă a­­răta, că n’am timp de a intra în detailuri. Iată a­­cum cea ce vreesc a vă propune : Și Baptiste deschizându’și redingota, scoase din buzunar o scrisoare, ce părea a fi voluminoasă, și arătând’o baronului îi zise: — Secretul despre care v’am vorbit, e scris a­­ici... Veți găsi destule documente, pentru a închide

Next