Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-10-10 / nr. 117
Anul al 8-lea No. 117. IASSI, Vineri 10 (22 Octomv.) 1880. finme Dominica, Mercurea si Vinerea. Prețul aîioissusieiîtelep PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 <-b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D,ț Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotteir & C-o Reiraergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JWr» 24$ hani WTn J¥»\ 24$ hani Ca,le:nd.ar-ul 3eptam.an.ei STIL VECH' 7 TüT .PATRONUL STIl TIMPUL DIN SEPTAMANA ” STIL NOU ______1UA____ PATRONUL ZILEI .........1 Raa. Soar.......J Apusul Soar. Dat om !'—^ ' 1' ‘ — * ' * ” Actoinv. 6 ' Duminică M. Hantin 17 Duminică Hedwig 62? 5, 8 7 Marti M?’Sârghie Valmcesar La 6 Oct. 6 ore 21 m. din. vânt 19 Martin Ferdinand 6-24 5—5 8 Meronri C. Pelagia S. Tasia și ploaie. Lumină plină.1 20 Marcuri Wendelin a orei 9 Joi Ap. Iacov Alfeu 21 Joi Ursula „ ^0 Vineri M. Enlampie Enlampia P. Vasian 22 Vineri Cordula 6—29 5—"* 11 Sâmbătă Ap. Filip M. Zanaida Filonila 23 Sămbătă Severin____________ 6—30 _____ IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe Trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................^ tr.— INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE ,, 1 i. Epistole nefrancate nu se primesc. Prețul Aruniciurilor 69IY maim iși kou ■ bbo îi i uim< •rum < hi Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avocat, oferă serviciele sale Onorab. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4_g p. m. A se adresa Stada Toma Cosma casa Văsescu No. 7. (353—12), hm.a IL limn Aii de la sf. Dimitrie, JJ. la CUHW chiar și de acuma etajul de sus a caselor mele, mobilate sau nemobilate, bucătărie, odae de slugi, grajd și șură, situate in stada Asachi. Doritorii se vor adresa la Dl. proprietar Colonel Varnav. (347—6). Fi Hnții Darabani sunt de dat in arendă 1200 fălci pământ de arat, suhat și cosire in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 LA MAGAZIA M* JErmueov Jp V °' au sosit Icre mai proaspete Botos de mormânt proaspăt. (397—2) TELEGRAME Roma 18 oct. Regele și regina Saxoniei au sosit la Monza, unde a fost primiți cu toate onorurile regale de gele și regina Italiei. Berlin 18 oct. Banca imperiului a scăzut scontul la 4 jum. Lombardele, 6 jum. Pesta, 18 oct. împăratul va primi linia viitoare, 25 oct. pe membrii delegațiunei austriace și a celei ungare. Cettinia 19 oct. încă de la 17 c. Bedry-bey și delegații Muntenegrului au început negocieri asupra proiectului de convențiune prezentat de cel dintâi. In urma respingerei de către Muntenegruni a doua punte din proiect, Bedry-bey a rupt negocierile declarând că trebue sa ceară noule instrucțiuni la Constantinopole. Londra 19 oct. „Times“ zice: Cum remiterea Dubignei se va termina sarcina imediată a Europei. Anglia a lucrat pănă acum in înțelegere cu celelalte puteri, dar dacă nu se va menținea înțelegerea ea nu va merge mai departe. Paris 19 oct. Felix Pyat, directorul ziarului „Comune“, a fost consemnat la 2 ani de închisoare pentru apologia unui fapt calificat ca crimă de lege. Felix Pyat glorificase in ziarul seu pe regicidul Berezowschi, condamnat la munci publice pentru încercarea de asasinat făcută la Paris in 1867 asupra persoanei împăratului Rusiei. Berlin 29 oct. Principele de Hohenlohe merge mai bine. Peste 19 oct. Delegațiunea austriacă a ales de prezident pe contele Coronini. Acesta intr’un discurs de deschidere a exprimat satisfacțiunea sa pentru activitatea desfășurată la ministrul de externe in interesul păcei, pe care populațiunea o dorește și pe care monarhia are misiunea a o mențme. M. Czartochsky a fost ales vicepreședinte. Guvernul a depus proiectele de legi comune monarehiei. Delegațiunea ungară a ales prezident pe Ludovic Tisza, și vice-president pe cardinalul Haynald. Prezidentul acestei delegațiuni in discursul său a accentuat asupra necesității de a menținea toate puterile militare ale monarhiei pe cât o va permite situațiunea financiară. Constantinopole 19 oct. Muntenegrul a cerut puterilor să numească fiecare câte un ofițer spre a asista la negocierile cari vor precede convențiunea ce se va încheia cu Riza-pașa în privința remiterei Dukignei. Rusia a și dat la aceasta consimțimentul său. Celelalte puteri n’au respuns incă, Assym-pașa, ministrul de externe s’a plâns ambasadorilor pentru recentele arestări ale mai multor musulmani din Podgorița, arestări cari sunt de natură a altera disposițiunele favorabile in cari se găsesc acum albanesi. Ahmed Rassim-pașa a plecat la insula Samos in calitate de comisar extraordinar al Porței, în urma agitărei ce domnește in acea insulă. Bacsid 19 oct. Riza-pașa a întrunit pe capii ligei albaneze și le-a demonstrat necesitatea absolută de a ceda pacific Dubiguo spre a răspunde la voința Sultanului și a marilor puteri și spre a înlătura nenumărate nenorociri pentru Turcia. Capii ligei au reservat răspunsul lor pănă ce vor consulta țara. 15u de membri ai ligei au și declarat că refuză consimțimentul lor. Cu toate aceste Riza-pașa asigură că remiterea Dulcignei se va opera in pace. Cettinia 20 oct. Principele Nikita a numit pe Simeon Popovici comandant militar al Dulcignei. Popovici va ocupa Dulcigna cu 1,400 soldați. Intre cele șapte articole ale profetului de nouocuțiune, Poarta cere menținerea statului-quo, la răsăritul lacului Scutari și obligațiunea pentru bastimentele muntenegrene de a inarbora pavilionul turcesc in portul Dubignei. Muntenegernii refuză aceste doue condițiuni din urmă și primesc pe celelalte cinci. E lea va avea loc azi Luni, când de bunăseamă se va lua o hotărâre în privința ambelor puncte. Aflăm că clasa I a școlii secundare de fete, a cărei programă s’a votat in anul acesta, de consiliul general de instrucțiune, se va deschide, la 1 Nov., in București, Iași și Craiova, prin localuri deosebite d’ale scólelor centrale. S’ar fi oferit profesori spre a face lecțiuni gratuite. (R. L.) CRONICA INTERNA Monitorul publică următoarele: M. S. R. Domnul a primit o scrisoare din partea d-lui președinte al Republicei Francese, prin care exprimă mulțumirea sa, pentru însemnele decorațiunei Steaua României, care i le-a trimis Prea înălțțatul nostru Domn. D. Ducros-Aubert, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar al Republicei Francese a avut onoarea remite Măriei Sale Regale această scrisoare. — M. S. R. Domnul, a primit Duminică, 5 ale curentei, la oarele 12 din zi, la palatul de la Cotroceni, pe D. Kyriak Zancow, numit agent diplomatic al Bulgariei pe lângă guvernul Măriei Sale Regale. D. K. Zancow, care a fost presentat de către d. ministru al afacerilor străine, a avut onoare a înmâna, cu această ocasiune, Prea înălțatului nostru Domn o scrisoare din partea A. S. Principelui Alexandru. — D. M. G. Bădulescu, licențiat in drept de la facultatea din Geneva, fost președinte al tribunalului județul Argeș, este numit definitiv in postul de advocat al Statului din județele Argeș Muscel, în locul d-lui Rădulescu. M. Sa R. Domnitorul a inspectat tabăra de la Țigănești; mercuri va merge la Rusciuc să facă o vizită I. Sale Prințului Alexandru; intorcându-se, va pleca în Moldova să inspecteze și taberele de la Roman și Iași. Timp. „Correspondance roumaine” spune că în dimineața zilei de Sâmbătă, 4 cuvinte, s’a ținut la palatul de la Cotroceni un consiliu de miniștri sub președința Domnitorului. Mai întăi s’a discutat cestiunea călătoriei M. S. R. Domnitorului la Rusciuk, spre a se întâlni cu principele Bulgariei la întoarcerea’i de la Belgrad. Astfel s’a decis ca suveranul să întreprindă această călătorie, a cărei dată probabilă ar fi ziua de 10 (22) Octombre. După aceia, s’a tractat cestiunea Dunărei și convocărei anticipate a camenilor. Insă asupra acestor două din urmă puncte, nu s’a luat încă nici o hotărâre. Un al doilea consiliu s’a ținut ieri Duminică și un al treiTimpul ne spune că : D. Calimachi Catargiu, ministrul plenipotențiar român pe lângă guvernul britanic, care a trecut acum câteva zile prin capitală, se află astăzi dincoace de Milcov. D-sa se va întoarce peste puțin la Londra. La plecare va trece iar prin București. Peste câteva zile se va deschide esposițiunea societății «Concordia Română". Ea promite visitatorilor o frumosă petrecere. Pănă acum a sosit un număr așa de mare de obiecte, in cât nu mai e loc unde să le espunâ. Tablourile abundă. Ar fi necesitate de închirierea și altor case. Din nenorocire nu mai e timp. (R. L.) Luni 6 Oct. curent, M. S. R. Domnul însoțit de d. ministru de resbel, de d. general comandantul divisiei II militară teritorială, de d. inspector general al serviciului sanitar al armatei și de adjutantul de serviciu, a pornit cu trenul special, la 9 jum. ore dim., la Crivina. Ac. M. S. R. a fost intimpinat de d. general Radovici, comandantul trupelor din tabăra Țigănești, și de statul-major al trupelor, de d. prefect al județului Prahova, de d. primar al orașului Ploești și de un numeros public, însoțit de persoanele de mai sus, M. S. R a mers in trăsură de la gara Crivina in tabără, unde a fost intimpinat de cuartierul general și de toți d-nii șefi de corpuri, și a luat aci dejunul. La finele mesei, Prea inaltul nostru Domn a ridicat un toast, exprimând viua plăcere ce resimte de a se regăsi, după două luni de absență, in mijlocul bravilor și iubiților Sei ostași. D. ministru de resbel a mulțămit in numele armatei: a FOILETON 10 Philibert Ăudebrand. Ochii Negri ȘI OCHII ALBAȘTRI. (Urmare). După ce s’a întors spre conducătorea sa, el îi arătă cu degetul o ușă care dădea într’o sală vecină. Duceți pe acestă femee,lasă el cu o liniște care ascundea răvierberea unei mâini surde, duceți-o, gélie, dacă vreți să evitați răsbunările teribile pe cari le permite legea. Pâzitarea bolnavului asculți. Clémence, simțindu-să ridicată, pronunță câteva vorbe fără șir. — Ah! D-l eule ! ah ! D-leule! el aici! îndată ce dispărură cele două femei, Paul Briolat, apropiindu-se de rânit, își încrucișă de-odată brațele pe pept și lisă : — Și acum între noi doi, domnule ! Tenorul încercă încă o dată a se ridica pe perna sa. — Domnule, îi lisă medicul, știți probabil cine sunt, dar pe d-vostră, nu vă cunosc. Cum vă numiți ? — Lucien Dorcy, respinsă tenorul artist. — Acest nume a făcut deja orecare zgomot în arte, reluă Paul Briolat, dar puțin importăeri, la începutul acestei insurecțiuni sacrilege, ați fost rânit, nu’i așa ? Trăgând asupra gardei naționale v’ați făcut ucenicia de cetățan ? La acestă bruscă întrebare, suferindul încercă a se ridica — Domnule, reluă medicul, respundeți’mi, căci am dreptul a se întreba, fiindcă m’ați chemat. Nu’i așa că ieri, la una din primele baricarde, ați primit acesta rană ? — E adevarat, respinsă tenorul pictor cu tonul unui om care merge cu hotărâre dinaintea a orice blam, m’am bătut ieri, am greșit, fără îndoială, fiind c’am făcut’o contra fraților mei, dar nu vreu s’o neg. — Și, adăogă Paul Briolat c’un scris plin de amărăciune, pe mine a venit să mă caute de preferență pentru a veda ajutorurile artei! — Aici, tenorul bolnav tăcu. — Iată tinereța de astăzi, reluă medicul. D-vostră mĕ desonorați, domnule, și, în acelaș timp, îmi cereți să vă scap viața! Lucien Darcy era spăimântat. Totuși, el făcea silinți vizibile pentru a lua cuvântul. In sfârșit, el prinsă destulă energie pentru a face să se audă o replică. — Domnule, în numele lui D-leu care ne aude, în numele visurelor cari mi-au pus armele’n mână, în numele a ce aveți mai scump în lume, în numele fericirei d-vóstre, nu veți da crezare aparențelor inșălătore. — Văci că urmați a ve rîde, domnule !lisă doctorul. — Nimic mai fals, dar vreți să ascultați strigătul adevărului care vorbește prin gura mea. O jur deci și vă ofer chiar s’o probez că femea d-vóstre este inocentă de cea ce o acuzați d-vostră cu atâta amărăciune. Paul Briolat învălui pe tenorul bolnav cu privirele sale pline de o lumină fulgerătore. Obicinuit a întreba în fiecare zi tote mișcările figurei umane, el știa să citescă pe fața unui om întocmai cum citește un altul într’o carte. Si părea că vede atunci că ochii artistului, luminați de o mândră și reală asigurare, nu evitau ochii săi. El era sigur că flacăra minciunei nu tremura de loc pe acesta frunte tânără, nici scrisul prefăcătoriei pe aceste buze încă frumose de naivitate. Pe lângă acestea, erau vibratore de un astfel de accent de convicțiune, încât spiritul medicului nu se clătină nici un moment. Dar, pentru un om care iubește și care crede că sanctuarul amorului seu a fost ultragiat, presupunerea are o putere pe care nimic n’o pute egala. După o scurtă tăcere, Paul Briolat se pusă a respinge cea ce-i spusesă Lucien Darcy, tânărul pictor. — Domnule, mi-ați spus că acesta femee pe care am pus s’o ridice de-aici nu s’a mânjit de nici o pată ? — Nu m’am mărginit s’o spun: am jurat’o. — Ei bine! trebue să vă respund printr’un singur cuvânt, domnule ? D-vóstra mințiți! Tânărul bolnav se lăsă să cadă din nou pe perna sa. — Da, reluă Paul Briolat aprinsindu-să, da, așa de tânăr, d-vostră intrați în acest aricios obiceiu a lașităței și a viciului. Nu știți a respunde la o acuzațiune prea dreptă decât cu ajutorul cuvintelor în aer. Pictorul își frângea mânele de mânie și desperare. — Spuneți’mi, urmă cela-lalt, spuneți’mi, tinere, ce idee v’ați făcut de caracterul meu pentru a pre-supune c’o minciună așa de prostă ar putea să mă ’nșele ? Ține, pare că n’aveți aerul a înțelege care este situațiunea d-vóstre in privința mea. Lucien Dorcy îl invită printr’un semn a’i vorbi liber, neascunsindu’î nimic. — Ierioara, pare că n’o știți, reluă medicul. Constituanta a declarat Parisul in stare de asediu. Orice insurgent, dovedit că a făcut baricarde și că a tras asupra puterilor Republicei, pate fi arestat îndată. O dată trimes în forturi, judecata sa va fi în curând gata. Știți ce’i pasiunea în politică. Dacă acei cari au perdut un părinte sau un frate in acestă luptă v’ar vedea sau v’ar întâlni, ei ar crede că nu’i decât forte just a vă ucide pe loc. Cât despre magistrații țetei, dacă vă vor ținea, fără’ndoială ei nu vor invoca beneficiul unei asemenea barbarii, dar se vor servi contra d-vestre cu legi excepționale. — Sunteți unul din acești magistrați? întrebă pictorul. — Nu, fără îndoială; dar declararea Parisului pus in stare de asediu, sprijinindu-să pe precedentele din iuniu 1832, îmi dă, mie medic, dreptul teribil, convin despre asta, de a vă semnala răzbunărei legilor. Gândiți-vă în urmă la cea ce s’a petrecut între noi, considerați că’mi-ați sfărâmat inima și că m’ați făcut punctul de ochire a celui mai sângeros ultragiu. N’ași putea, pentru a potoli scandalul unui fapt care mă lovește, să caut a mă răzbuna într’un joc de politică ? — O puteți, domnule. Chiar acuma, m’ați făcut s’o înțeleg viața mea’i în mânele d-vóstre. Cunoșteți secretul ranei mele, știți, și nici mă gândesc a nega, tot cea ce-i condemnabil în greșala mea. Faceți, n’am a mă revoltă contra hotărârei d-vóstre in acesta privință.