Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-11-26 / nr. 136

Anul al 8-lea No. 136, Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr. pe trimestru 7 fr. STREINATATE........................................40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. Un Nr. 20 buni STIL VECHI Noemv. 2­3 24 25 26 27 28 29 Z­I­u A Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă 1 1881, Mercuri 26 Nov. (8 Decem­.) 1880. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Ca.lexxcLa.r-al Septa.raa.xxel P A T R ON U L ZILEI P. Amfilohie, Grigorie P. Climent, M. Petru, C. Carion M. Ecaterina, Mercariu C. Alipiu, Nicon Iacov M. Iacov Pers C. Stefan, Iroteiu M. Paramon, Urban, Valeriu TIMPUL DIN SEPTAMANA La 26 Noem. 8 ore 25 m. sara, cu timp nestatornic, pătrarul întâi. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam negociant-commÍ3sionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate șe vor arde. Un Nr. 20 bani ____STIL NOD ZIUA PATRONUL ZILEI Râs. Soar. Apusul Soar. Deceniv. "­­ " =12-------------=======---------1 4 Duminică Sabbas 7—34 4— 7 5 Luni Nicolau 7—35 4— 7 6 Marți Siegbert 7—36 4— 7 7 Mercuri­­ si Zem. Născ. 7—37 4— 7 S­toi Ioachim 7—38 4— 5 9 Vineri Iudita 7—40 4— 5 _______10 Sâmbătă___________Sapientia 7—41 4— 5 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. este cea mai bună Minm­ă 3. e COLOGNE 1 Franz Maria J Farina DE LA Glockengass No. 4711 in Cöln. Se găsește la toate magasiile cele mari, la famaciști și la cei d­intei friseri. AVERTISMENT Rugăm pe domnii abonații noștri, din orașele mai jos în­semnate, cari nu și-au achi­tat încă plata abonamentului, să bine-voească a achita a­­ceastă plată, pentru ca să nu ne vedem puși în neplăcuta posițiune de a da liste detai­late, cu numele d-lor: Iași, Botoșani, Bacău, Berlad, D­o­­rohoi, Focșani, Folticeni, Galați, Huși, Hărlău, Mihaileni, Pașcani, Peatra, Podul­ Ileae Roman, Tecuciu, T-Ocna, T.­­Frumos, T.-Neamț. ADMINIS­TRA­ȚIU­NE A. Dr. B. C. BUICLI S’au mutat strada Danco din dosul ca­selor Roznovami, v.­a A­via de Ferdinand caratașul. — Consulta­țiuni de la 7—10 dim. și 5—8 seara. (428—10). A­eșit de sub presă OCHII NEGRI OCHII ALBAȘTRI Traductiune de G. C. Stamatopulo. Se află de vânzare la Tipografia Th. Balassan cu prețul de 1 leu 50 l. ) caută 10.000 galbeni cu procent da opt la sută, cu prima ipotecă. A adresa la redacțiunea acestei foi. Me­rena are 1) . Una dugheană situată pe drumul Soco­­lei la trei fântâni alături cu fabrica de chi­brituri a d-lui Goldenthal. 2) . Cercul prenumit a lui Peretz lângă ba­riera Păcurari, având vie și case încăpătoare, in intindere peste 75 fălci, fănaț și aratură. Doritorii să vor adresa pentru informații la C. A. M Vrabie locuind strada Serăria lăngă Pompieri. (429—12) TV­ Toșia Unceștii și Nemirceni jud. Suceva pe frontiera Austriacă, se vinde de veci sau in arendă de la 23 Aprilie viitor. A se adresa in Iași la dl. Al. M. Sturzescu. (449—3). Duminică va apărea de sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1881 Cuprinzind pe lângă materiele ne­cesare unui calendar, o bogată parte amulantă, mai multe legi importante și mai multe anunciuri. GRANDS MAGASINS J. CARMET liaison Charles Walter si Ene Lăpușneanu, lassy. Cette année, comme Ies années précé­­dentes, Pélégante etnombreuse clientele de M. «JT. jffarmét aura lieu d’etre satisfaite. Important dóballage d’un choix aussi riche que sérieux de tous les objets composant la spécialité bien déterminée de son commerce. Bronzes d’art tels que statuettes candelabres, pendules garnitures de bu­reau, coupes, etc. Terre cotte style florentin et romain. Hetibles de fanțaisie tra­duits en chiffonniéres, guéridons, secré­­taires, chaises et fauteuils or et satin. !*orcelaines et cristaux étin­celant en coupes, coffrets, jardinieres et tete-a-tete devant de superbes glaces de ’V’cYhhSf' • Pour soirees, chaussures de tout genre, souliers de bal, mules coquettes, ßeurs artificielles fideles imi­tations de la nature ainsi qu'éventails Watteau, chinois et japonais, mouckoirs de batiste, bds de soie pour dames, cra­­vates pour dames et messieurs, le tout encadré de magnifiques, tapisseries des Gobelins. Bonbons de premier choix, jouets meeaniques hors ligne parfumerie la plus exquise et la plus â la mode ; enfin gantS chevreau et Subde les seuls recomandés dnns le high life. En voilft certes, plus qu’il ne faut pour rassurer les délicats et les impatients, â l’approche des fétes de Hoel et du nouvel an. TELEGRAME Constantinopoli 4 decemvre. Poarta a ordonat delegatului seu din comi­siunea Dunăreană să protesteze nu­mai in contra admiterei neregulate a delegatului Bulgariei și să treacă la ordinea­­ flie) Viena 4 decemvre! Propunerile de­putaților Wurmbrand și Herbst, pri­vitoare la chestiunea aplicărei limbei germane, au fost trimise înaintea co­­misiunei după întâia cetire. Dreapta a votat pentru trimitere. Peste 4 decemvre. Camera depu­taților a adoptat legea financiară pe 1881. Cele două fracțiuni ale oposi­­țiunei au votat contra. Galați 5 decemvre. Comisiunea dunăreană, in­vităia sa ședință de vineri, a respins luarea in considera­re a ante-proectului austriac și a ho­tărât in unanimitate de a lucra ea însăși un nou proect pentru regula­­mentarea navigațiunei pe Dunărea, regulament care va fi transmis tutu­ror guvernelor representate in comi­­siune spre a fi studiat, după care nu­mai va fi luat in desbaterea comisiu­­nei. Marți, in 7 decemvre, va ținea comisiunea viitoarea sa ședință, Raguza 5 decemvre. Comisiunea pentru delimitarea fruntarielor turco­­muntenegrene a hotărât ca St.­Giorgio să renuáe in posesiunea Turciei. Londra 6 decemvre. „Standard“ anunță că Germania și Austria au in­format pe Anglia că ori­ce incarcare pentru punerea la cale a chestiunei grecești armintrelea de­cât pe calea diplomatică, ar aduce sfârșitul con­certului european. „Times“ comentând imprăștierea flotei combinate,­­zice că pentru re­­gulamentarea chestiunei orientale, An­glia nu va lucra, fiind­că Anglia nu posede un m­ omient interese particulare. Constantinopoli 6 decemvre. Porta studiază un complex de măsuri pro­­pii de a spori venitul tesaurului, a­­nume prin ridicarea drepturilor de vamă, și printr-un nou imposit a tu­tunurilor exportate. Porta a sfătuit pe Persia să amnestieze numeroasele fa­milii persane refugiate in Kurdistan. Eri sara a fost serbare la palat, cu ocaziunea noului an musulman. CRONICA INTERNĂ A. S. R. Domnul a primit o scri­soare din partea Excelenței Sale Pre­ședintele Republicei de Salvador, spre răspuns la scrisoarea prin care Prea­înălțatul nostru Domn i-a notificat in­­dependința României. „Timpul“ ne spune că la 28 cu­rent se vor împărți drapele regimen­telor de curând înființate. Aceste re­gimente sunt de la al 16-lea pănă la al 30-lea de dorobanți, al 2-lea de geniu și al 4-lea de călărași. Aniversarea luarei in Posesiune­a DOBROCIEI Tulcea, 23 Noemvre, 1880. Astă­­zi tot orașul este paroasat. S’a ținut un serviciu divin oficial la catedra­lă pentru celebrarea­­ Alei de 23 Noemvre, a doua descălicare a Românilor in Do­­brogia. Prefectul, întregul consiliu comunal, o­­fițerii garnisanei, autoritățile, sculele, un public numeros a luat parte. După oficiare prefectul a primit in mod oficios felicitările orășenilor. S’a rădicat toaste. Consiliul comunal cu orășenii a is­călit o telegramă de felicitare Măriei Sale. Astă sală, mare luminăție, bal, banchet și petreceri populare. Prefectul a hărăzit 500 lei și i-a îm­părțit săracilor. (Rom. Trans.) «Presa» ne spune că Comisiunea eu­ropeană a Dunărei nu a început încă a lucra. Cele două­­ file de amânare au tre­cut și cu tote acestea pănă vineri nu se începuse desbaterile. Sâmbătă era să aibă loc întăia întru­nire a membrilor comisiunei. Pănă in mo­mentul însă când scriem aceste rânduri nici o știre in acesta privință nu ne-a venit. In Pitești, in timp de 9­­ zile, sau fă­cut 13 declarații de faliment! Timp. Comuna urbană Cernavoda, din județul Constanța, este autorizată a percepe o ju­mătate­­ zecime asupra contribuțiunilor di­recte către Stat, peste una și jumătate e­­sistentă. Mai sunt autorizate a percepe noulă taxe și comunele Stăncuța-Stanca din jud. Brăila, Coțușca din jud. Dorohoi, Voi­­nești din jud. Dâmbovița, Ulmenii din Il­fov, Scriaștea și Slăvești din Teleorman, Ostrov din Constanța, Dagâța din Roman. La Monetărie reparațiile merg repede. Caprioreala s’a ridicat deja. Peste vr’o 3 sau 4­­ Iile acoperișul va fi întreg gata. (R. L.) Se deschide pe sama ministerului agri­­culturei, comerciului și lucrărilor publice un credit extraordinar de lei 20.000 pen­tru întimpinarea cheltuelilor ce va nece­sita noul studiu de cale ferată pe liniile București-Urziceni-Buzeu și Buzeu-Urzi­­ceni. (Tel.) Sunt înscriși in regimentele teritoriale, ofițerii de reservă ce urmeza : Sub-locotenentul Palade George in reg. 13 de dorobanți, Iași. Sub-locotenentul Gusti Alexandru, in reg. 13 de dorobanți, Iași. In anul acesta, facultatea de științe din București a acordat gradul de licențiat la cinci tineri. Juriul examinator, compus din d. Alexe Marin, Decanul Facultăței de științe ca președintele juriului și din d-nii profesori Em. Bacaloglu, dr. D. Brandza, Gr. Ste­­fănescu și Spiru Haret, in urma probelor scrise făcute in­­ ziua de 28 oct. probelor practice in­­ lilele de 29 și 30 și a exa­­menelor orale in­­ lilele de 30 și 31 oct., a conferit gradul de licență d-lor Dim. Negreanu (din Botoșani) licențiat in ști­ințele fisice ; Nicolae Atănăsescu (din Bu­curești) licențiat in științele naturale; G. Stătescu (din Craiova) licențiat in știin­țele naturale; Mih. Atănăsescu (din Cra­iova) licențiat in științele fisico-naturale; și Petru Penciu (născ. in Târnova) licen­țiat în științele fisico-naturale. Cei d’autăi 3 au depus licența conform noului regulament al facultăței de științe, adoptat in Mart trecut, cei 2 din urmă după regulamentul anterior. Felicităm pe noii licențiați și le urăm succese. (Rom.) PROECT DE LEGE. Pensiunile de retragere, recompensele naționale și remunerațiunile mensuale sau­­ zilnice ale eclesiasticilor, militarilor, im­piegaților in genere, și tuturor acelor plă­tiți cu luna sau­­ lina din tesaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persone juridice nu se pot nici ceda nici urmări, fie chiar in virtute de titluri anteriore sau puse in esecuțiune, de­cât pănă la o treime pentru datorii către Stat provenind de exercițiul funcțiunei ori un cas de penalitate prevăzută de lege și pănă la jumătate pentru întreținerea le­giuitei soții și creșterea copiilor. (Rom.) Petru Grădișteanu. Chestiunea Dunărei. «Gazeta germană” e convinsă că Aus­­tria va reuși în acestă chestiune. «In fond,­­zice acastă gazetă, n’avem în aces­tă chestiune de­cât doi adversari : En­­glitera rivala nos""* din punctul de ve­dere al comerciului, și Rusia, rivala nós­­tră naturală, din punctul de vedere al desvelirei nóstre ca putere. Din contra, avem de amici pe puternicul imperiu ger­man, și, până la un ore­care punct, pe Francia și Italia cari, după ce mai întăi au luat posițiune contra avant-proiectului — din curtenire cătră Țarul — se arată astă­zi din ce în ce mai dispuse a ad­e­ra la propunerile Austriei. Cât despre micele State țermarene Bulgaria, acest satelit al Rusiei, e naturalminte contra nostră (a Austriei N. R.) pe când Ser­bia, cotorosită de D. Ristici, e probabil că nu va face obiecțiune contra propu­nerilor austriace. România e de­sigur es­­citată de agenții engleji și ruși, dar noi sperăm că politicii se­ vor sfârși prin a-și regăsi sângele lor rece și prin a în­țelege că Austria nu proiecteză nici un atentat, nici politic nici economic, contra țarei lor. In fine șansele nu ne sunt de­favorabile. Oamenii noștri de Stat vor a­­vea încă a trece mai multe dificultăți, dar tot vor ajunge la scopul sarcinei lor, căci Austria nu va renunța nici­o­dată la dominațiunea sa asupra Dunărei.” Medalia «Bene-Merenti”, cl­asa I, s’a acordat: D-lor doctori Al. Marcovici și M. Ca­lender, pentru distinsele lor merite știin­țifice, ca medici români. D-lui I. M. Me­­lic, profesor la universitatea din Iași, pen­tru scrieri didactice. D-lui A. Xenopol, pentru scrieri literare și economice. .D-lor A. Naumi și N. Ganea, pentru scrieri li­terare, și d-lui N. Culianu, rectorul uni­versității din Iași, pentru scrierile sale didactice. SENATUL. Ședința de Marți 22 Noembre 1880. Președința d-lui Președinte, asistat de <L secretar colonel Angelescu. Ședința se deschide la 2 ore după-amiază. Presenți 33 d-nn senatori.­­ Sumarul procesului-verbal al ședinței precedente se adoptă. D. secretar colonel Angelescu comunică de la biurou: 1. Petițiunea d-lui căpitan Epureanu, care s’a reformat ca infirm acordându-i-se pensiu­nea de retragere a gradului de locotenent. — Se trimite la comisiunea de petițiuni. 2. Propunerea d-lui senator. P. Grădiștea­nu, susținută de mai mulți d-ni senatori, re­lativă la modificarea art. 409 din procedura civilă pe care am publicat’o deja. D. președinte Dim. Ghica. D-lor, acastă propunere, conform regulamentului, se va citi în trei ședințe publice și apoi se va trimita la o comisiune specială. Ne având nimic la ordinea­­ Ulei, să trecem în secțiuni spre a ne ocupa de proiectul re­lativ la codul de justiție militară cerut de ur­gență de d. ministru de resbel. D. F. Grădișteanu, D-lor, înainte de a trece în secțiuni, îmi permit a­dresa o întrebare d-lui ministru de resbel. Este un proect de lege relativ la pensiu­nile militarilor, depus în Senat din sesiunea trecută, și care nu s’a putut discuta de Se­nat, pentru că, conform Constituțiunei, tre­buia să treacă mai întâiu prin Camera de­putaților. Am onoare a adresa respectasa în­trebare d-lui ministru de resbel, să bine­vo­­iască a spune dacă este dispus a presenta a­­cest proiect Camerei legiuitore. D. Președinte Dim. Ghica. D. ministru voiește să răspundă îndată ? D. col. Dabija ministru lucrărilor publice. Cererea onv. d. Grădișteanu voi avea onore s’o comunic d-lui ministru de resbel, care va răspunde. Ședința se rădică, anunțându-se cea viitóre pe Luni, 24 ale curentei. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 22 Noembre 1880. Președința d-lui vice-președinte G. Chițu. Ședința se deschide la una oră după a­­miazză. Presanți 90 de deputați. D. Vice președinte G. Chițu. D .președinte­ al Camerei este invitat să bine-voiască a veni la biurou. D. președinte C. A. Rosetti. (Ocupă foto­liul președinței în aplausele Adunărei). D-se pronunță un discursul. — Se citește sumarul ședinței precedente și se aprobă. — Se acordă concediu d-lui deputat V. Busdugan. — Să trimite la comisiunea de petițiuni petițiunea d-lui căpitan D. Epureanu prin care cere rectificarea pensiunei sale, a d-lui Stoica Goriu, prin care arată că i s’a­supri-

Next