Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-01-28 / nr. 11
o DESFACERE TOTALA de diferite mărfuri orientale cu preciurile forte scăzute La Magasia Orientală de lângă Otelul Romania și anume : Pantofi de catife lucrați cu fir. Idem «» » » «« Cămeșuiri brodate cu fir forte fine Cravate brodate cu fir Cește de cafe poleite. Veritabil unt de trandafir în șipușor Codi de mosc Odogaciu, Cursă, baie pentru păr etc. Pândă turcească pentru prostri și cămeși Cămeși de burundig bărbătești forte fine Burundig fin cu matasă colorată Basmale de matasă fine colorate Idemii Rășniți forte fine Cevrele lucrate cu fir și matasă Prosoape de bursa turcești Fesuri cu canafi Cuverturi de mese turcești Fesuri brodate cu fir Diferite arme antice cu prețuri forte scăzute. Magasia fiind deschisă numai pană la 15 fevruarie a. c. cu onore rog pe Onor. Public petru visite numerose. Cu stimă JL. Olisem Crésamfé au ini!sasir> V. GRUCITOL ,t j [ I mașinii negru , diferite calități bune, cu un preț fort avantajos la magasin V. GRUCITOL. Anul al 9-Iea No. II. An .Vii. 2 bani IASSI, miercuri 28 ianuarie (9 Fev.) 1831. Apare Duminica, tercurea și Vinerea. Calendarul Septa, xxi a 11 e i _____i%j‘...................................... STIL VECHI ZIUA _J_ PATRONUL ZILEI "| IMPPL DIN SEPTAMANAL "| STIL NOP ZIUA | PATIONUL_ ZILEI ____Ana. Soat _ 1 Ianuarie 1 Fevruarie 25 Duminică Sf. Par. Grigore Teologul 6 Duminică Dorotea 7—H 5—29 26 Luni Cuv. Păr. Xenofont și cu ceata sa r « 1 • □ 1 7 Luni Richard 7—13 5—20 — 27 I Mărfi Aducerea relig. St. loan Chrisostom, ^a Ianuarie 8 ore — m. dim. g Mărfi Solomon 7—12 5— 58 I Mercuri Cuv. Păr. Efrem Șirul Patraru întărit cu viscol și ger. 10 Marcuri Andonia 7—11 5—22 29 I Joi Aducerea relig. St Ignat 3 — 10 Joi Gavril 7— 9 5—23 30 I Vineri [•] SS. Vasile. Cirignee wi loan. 11 Vineri Eufrosina 7~ 1 tht 31 I Sâmbătă S. S Ki. și loan făcătorul de minuni I 12 Sâmbătă Eulalia 7~ ’> ______3—25 Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 21 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STRKINATATE.......................................40 fr.— INSERTIUNI ?1 RECLAME, rândul 60 bI SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. J Prun si Maria Glockenguss No. 4711 in Coin. Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la facultatea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași timpa de 11 ani imbrațioșînd urăși profesiunea sea, se pune la disposițiunea publicului in calitatea sea de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Golia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane.____________ ► MOȘIEA PAȘCANI din județul Suceva proprietate a Domnului Neculai Rosnovanu, se dă în posesie de la Sf. Gheorghen 1883, o« <3ouö onto oteajâni lemne pe an. Doritorii de a o ziua se vor adresa în Iași la locuința Proprietarului. Renumita vie de la Cotnariu proprietate a Domnului Neculai Rosnovanu, se dă în posesie de la Sft. Gheorghe 1888. Doritorii de a o lua se vor adresa în Iași la locuința Proprietarului. ____________ MOȘIA DUMBRĂVENII din județul Botoșeni cu zece comune a ei imparțându-se in trei părți se dă in arendă pe șase ani de la Sf- Gheorghi 1882 sau in total sau in părți. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa chiar acuma la Proprietate pe lisa moșie. Mijlocitori ("Vermittler) nu se priimesc. 2006. este cea mai bună Memeie COLOGNE DE LA Se găsește la toate magasule cele mari, la farmaciști și la cei dintei frișeri. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE TELEG IAM 13 Berlin 5 fev. Goschen, ambasadorul Angliei la Constantinopoli, a sosit ori la Berlin, venind lin Londra, si a coborît la ambasada engleză. El va fi primit in audiență privată de împăratul duminică după uoadă, Costantinopol i C rev. Porta a supus sancționărei Sultanului două decrete: unul prin care se pune un impozit forțat pe imobile, altul prin care se întind obligațiunile militare la musulmanii din Constantinopoli scutiți până acum prin privilegiu. „Vakit“ socotește la o sută de mii omeni efectivul armatei din Epir și Tesalia afară de reserva de 40.000 care se pregătește acum și din care jumătate la Tricala. Tissot, ambasadorul Franciei, a primit de la guvernul seu instrucțiuni relative la circulara Porței din 14 ianuarie. Atena 7 fev. In Camera deputaților, Comanduros, respundend lui Mestrețul A Muncitir’tor PAGINA I. 50%. Pag. LII. 40 b. Png. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam ndgociant-conmiasiomure 4. rtíe Clement Paris. Pentru AUSTRI A și GEKMÁNIA la Rudolf Mosse Seiierst.atte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Fscbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru* ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. én &ani îșinezidice : „Europa arătându-se până acum favorabil dispusă cătră Grecia noi nu trebue să o blamăm dacă ea nu se angajază deîndatcă. Noi înșine credem că nu este necesar de a ne grăbi, fără însă a înceta să lucrăm in interesul patriei“. Londra 7 fev. „Standard“ anunță că Goschen ar fi declarat principelui Bismarck, că Anglia consimte de a începe nouă negocieri cu Porta, sub condițiunea ca decisiunile conferinței de Berlin să fie considerate ca păstrându-și totă valorea lor. Un deputat din Dewsburg a primit o scrisore cuprinde nd amenințări de morte pentru că acest deputat a sprijinit proiectul de constrîngere contra uneltitorilor agitațiunei din Irilanda. Constantinopoli 7 rev. Haidar-effendina fost trimis la fruntaria Persiei ca, comisar estraordinar spre a aplana greutățile ce s’au ivit intre Turcia și Persia. Ambasadorii din Constantinopoli pregătesc respunsul la circulara din 14 ianuarie. In Ianina se informeză că in urima miaurei Ut v&ko Cucci a câtorva puncte de la fruntaria lor. Tanasemine au întărit punctele strategice corespunzétore. CARITATEI Earna e grea! zapada pretutindinea își întinde velul seu de amorțală, gerul e aspru și înghețător, pământul e in repaosul vieței. Omul seminan, bolnav și nenorocit sufere de mușcăturile lipsei și se sbuciumă in leagănul periei. Vântul e unei vâjve și fiecare șuer al seu e un fior de morte pentru acel ce în vatra sa nu vede scânteind macar umbra unui tăciune. Dacă iasă lumina căldurei e stânsă și departe de densul, în sufletul seu tot mai li- i curează, tot mai arde rămășița din flacăra speranței, pe care Dumnezeu de odată cu viața ’i-a fost aprins’o ia sin. Este o putere nemărginită, da, este un Dumnezeu! care in mijlocul mizeriilor privighează și îngrijește. Iarna e grea! Dară unde-i macar bucățica de pane care se astâmpere lumea copilașilor văduvei, ce stau goi și flămânzi uitându-se la mama lor. Vai sarmana mamă spre a’i alina macar cu mângâerea nu póte, ce, își ascunde de denșii până și fața pe care se cristalizază lacrimile ochilor sei stînși. Barna e grea și cuptoriul bordeiului e îmbrăcat de promoroca frigului și umedelei. In locul scorțelor și covorelor incarcate de culori plăcute și căldură molatică de pe aiurea, toți păreții sunt coperiți de o pânză albă nițosă cu fulgi de zăpadă, care desvelește mai mult iuțimea frigului. Tote dimprejurul bordeiului sunt înfășurate în giulgiul sărăciei, cărea mai mai îngheață până și suflarea celor ce trăesc in el. Earna e grea! Ea vnse este și mai cumplită și mai înfiorătore pentru acei pi carii furii acnorocirilor ii suAr turase și prin flacărele artretore, care le-au nimicit coperișul și păreții adăpostului lor; așa, incât nici casa, nici bordeiu, nici streșină de aciuare nu mai au. Ziua de 29 Septembre 1880 înspre ajunul ernei, fu o barie crudă ce lovi Târgul Ocna, lăsând in urmă deschise și sângerânde tote ranele mizeriei. Earna, o Domne!cât e de sfâșie— tore pentru acei care-i îndură tote furiile! Un gomet dureros din marginea țerei, din plămîile munților cu viscolul ernei cutriera orașele, cerând ajutor pentru acești nenorociți. El cerșitorește mila, o cerșitorește cu desperarea morței. Toc ! toc ! toc! HIOSIA PUNGESTII 1 3 Din districtul Vaslui, plassa Racola, se arendează de pe acum. Intinderea 2000 fălci aprocsimativ, pământ cultivabil, fânaț și emaș, plus pădure, velniță și venitul târgului Pungeștii. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa la Proprietarul in Pungești. (474-10). Marco Polo. JL o Trim im Uopinno este pus și f olărit, a cărui produs se va întrebuința pentru o facere de bine. Biletele se afli depuse de vânzare și la Redacțiunea „Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin foea nostră tragen)a rotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător. FOILETON Alexandre Dumas. , RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). Și el își aținti privirea asupra Nanonei, care fu silită a’și intórce privirea dinspre drum pentru a respunde privirei ducelui. In acelaș timp, Francinette bătu la ușă. Intră lisă ducele. Nanon își pregăti frumosa trasă cu care trebuia să salute pe Candles. Ușa se deschisă. Francinette era singură. Nanon se uită in anticameră cu o privire lacomă; dar nu era nimeni. — Domna,lisă Francinette, D. de Canolles nu mai e la otelul Vițelului de aur. Ducele deschisă ochii mari și se posomorâ. Nanon își dădu capul pe spate și respiră. — Cum !lisă ducele, D. baron de Canolles nu’i la otel? — Te-ai înșalat desigur Francinette, adaogă Nanon. — Domnă,lisă Francinette, repet cea ce’mi-a spus D. Biscarros.* — Dute de’mi adă îndată pe jupânul Biscarros,lisă ducele cu înfățoșarea lui de mânie. — Oh ! presupun, lise cu grăbire Nanon, că el a aflat că sunteți aicea și s’a temut să nu se deranjeze. E așa de fricos, sermanul Candles! — El fricos !lisă ducele. Mi se pare că nu’i asta reputațiunea pe care’i-o dau alții. — Nu, domnă. lisă Francinette, D. baron a plecat in adevăr. —■ Dar, domnă,lisă d’Epernon, cum se face că baronului să’i fi fost frică de mine, pe când Francinette a fost însărcinată numai a’l invita din partea d-vostră ? I-ai spus că eu sunt aicea, Francinette ? Respunde. — N’am putut să i-o spun domnule duce, fiindcă nu era acolo. — Tot trebue să chem pe jupânul Biscard ? întrebă Francinette. — Da,lisă ducele, sau mai bine nu, așteptă. Stăi aicea, stăpâna ta pate să aibă nevoe de tine, voi trimite pe Courtauveaux. Francinette dispăru. După cinci minute, Courtauveaux zgâria la ușă. — Du-te de spune atelierului de la Vițelul de aur,lisă ducele, să vie că am să-i vorbesc ceva, și venind să aducă ș’un mic dejun. Dă’i acești lecelui dori, pentru ca mâncarea să fie bună. Haide placă. Court auveaux luă banii, și eși îndată pentru a îndeplini ordinele stăpânului său. El se dusă la Biscarres și îi lasă: „ Am înduplecat pe domnul să’ți comande un dejun bun ; el mi-a dat opt luidori, naturalminte opresc doi pentru comision ; iată șefă pentru d-ta vino cât mai curând. Biscarres, tremurând cu totul de bucurie, își puși o peștelcă albă, pusă in buzunar cei șase luidori, și strîngend mâna lui Courtauveaux se aruncă în urmări, care îl dusă tot alergând pănă la căsuță. " ~~ I VII. De astă dată, Nanou nu mai tremura ; asiguram Franciuettei o liniștită cu totul; ea simțea chiar cel mai viu interes a vorbi ca Biscarros. Deci el fu introdus indată ce sosi. Biscarros intră, cu pestelca resucită in încingăture și cu căciula in mână. — Aveaieri la d ta un tênor gentilom,lisă Nanon. D. baron de Candles, nu’i așa ? — Ce s’a făcut el? întrebă ducele. — Dar, domnule, a plecat. — A plecat, clisă ducele, un adever a plecat ? — Forte adeverat. — Și unde s’a dus? întrebă Nanon la rândul ei. — Acesta, nu v’o pot spune, căci n’o știu, domnă. — Știi cel puțin pe ce drum a plecat ? — Pe drumul Parisului. — Și la ce oră-a plecat ? întrebă ducele. — Către mersul nopței. — Fără a spune nimic ? întrebă Nanon cu timiditate. — Da, a lasat numai o scrisore spuind s’o dăm domnișorei Francinette. — Și pentru ce n’ai dat stăpânei tale scrisorea pe care a lasat’o D. de Candlles pentru ea? întrebă ducele. — Dar, monsegnore..., murmură camerista speriată cu totul. — Nu’i-am cerut’o eu, se grăbi a respunde Nanon cu totul palidă. — Ad’o încace,lasă ducele întinând mâna. Sermana Francinette întinsă încetișor scrisórea aruncând spre stăpâna sa o privire care părea călice : — Vedeți bine că nu sunt eu vinovată; dobitocul de Biscarros a făcut greșala. Un îndoit fulger eși din ochii Nanonei și se duse să străpungă pe Biscarros. Nenorocitului îi curgeau sudorile, și ar fi dat bucuros cei șesă luidori pe cari’i avea in buzunarul seu pentru a se afla lângă vatra lui cu coda unei tigăi in mână ! In acest timp, ducele luasă scrisórea, o deschisesă, și citea. Pe când citea, Nanon, in piciore, mai palidă și mai rece decât o statue, nu se simțea că traește decât cu inima. — Ce însemneță acesta scrisore ? (lise ducele. Nanon înțelesă, după aceste câteva cuvinte, că scrisorea nu o compromitea. — Cetiți tare și póte voi putea să vă esplic,lisă ea. «Scumpă Nanon”, ceti ducele. Și după aceste cuvinte, el se întorse către tinera femee, care, venindu-și in sine din ce in ce, suportă privirea lui cu o admirabilă indrăznală. «Scumpă Nanon, reluă ducele, profit de concediul ce te datoresc, și me duc pentru ca să mă distrez, să fac un galop pe drumul Parisului, ve recomand norocul meu”. — Ah ! dar si nebun acest Candles ! — Nebun ! pentru ce ? întrebă Nanon.— Plcca are cineva astfel la inelul nopței, fără motive ? întrebă ducele. — In adever,lisă Nanon vorbindu’și ei însăși. — Să vedem, esplicați-mi acesta plecare. — Ei! D-leul meu! (lise Nanon cu un încântător scris, nimic mai ușor, monsegnore. — Și ea asemenea îl numește monsegnor murmură Biscarros. Desigur este un principe. —• Să vedem, spuneți — Cum d-vostră nu gâciți de ce este vorba ? — Nu, nici de cum. — Ei bine, Candlles are douăzeci și șapte de ani, el îi tener, frumos, îndrăzneț. Ce nebunie ere-