Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-06-10 / nr. 65
Anul al 9-lea No. 65. IASSI, Marcuri 10 (22 luni) 1881. Apare Duminica, iercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor Miaooc, pe an. 2 t fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE .......................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, răndui 60 b. SCIRI LOCALE . 1 fr. (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. FATRONUL ZILEI Sf. Ierom. Theodore Episcop. Anghel Ad. rel. St. M. Th. Stratil. (vice. post. st. Petru) Păr. Dicu Arhiep. Alexandriei. St. Ierom. Thimotei Episcop. Brusei Sf. Apostol Vartolomei și Varnava. Cuv. Păr. Onofrei și Păr. Petru de la Athena. Sta Mart. Akilina și Sf. Timpiliu. n. d. ar a. 1S ptaman. STIL NOU _____țAINA_____ PATRONUL DILEI Răs. Soar. Apusul Soar. luni 1 “ 19 Duminică Gervais 4—15 7—47 ■ 20 Luni Ramuari 4—15 7—48 21 Marți Luis de Geans 4—15 7—48 22 Mercuri Paulin 4—16 7—48 23 Joi Leufry 4—16 7—48 24 Vineri Jan-Baptiste 4—17 7—48 25 Sâmbătă Febronie 4—17 ^m TIMPUL DIN SEPTAMANAru din urmă cu timp amestecat. Prețul Amineturilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-comraissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Moulmarte &. 31, Passage Verdean, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Epistole ne francate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Win Nr. 20 buni A NUNCIURI Qf\fi Ydlhoni kan' orfanicesei, sunt de OUU galdul II da. C11 imprumut chiar de acum. A se adresa la D-na A. Varlanescu, strada de sus No. 270. Moșia me Mălaești lîipp 800 fălci o dau în posede. Amatorii se pot adresa la șasa moșie Milidon Milidanovitz fcOQOOOOQOOOQOQOOOOOOOOOOOOQOI^ A VIS AU MASASIH CH. PRUNKUL viennent d’arriver Ies articles sui- § vants, de premiere qualité : Vanille, g g chocolat, thé, chaussettes, cravattes, g o gants de soie, parfumerie, eau de g O cologne, orlevrerie et papier â ciga- o g rettes «Alabama”. § Ooooooooooooooooooooooooooooo MOȘIA BOZIENII, din județul Nemț proprietate a princessei Alexandrina Ghyka este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghiorghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnenu, vis-a-vis de hotel Binder, în Iassy. : ^ ^7- j s — Pour cause de ebangement de domicile et en vued’une installation eutierement nouvelle. Mr I. Darmet a l’honneur de préyeuir ses nombreux cheats qu’il a decidé d’écouler ä «fe# 1trioc eocceptionnellenient réllMitS, ses marchandises actuellement eu magasin. (209—8) Ocaslune Favorabila. O instalațiune complectă de rafturi lampe cu 6 branșuri, precum și lampe pentru ferești, putând servi și asupra unui Biliard se vinde în parte cu prețuri forte scăzute. A se adresa la Magasin I. IPatinet. Iassy. (242—8). Pst IIIde Pe 109iame Bocănești, * € fe01iMl(01)din județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan: Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wieu. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nr. 20 bani STIL VECH P 1 ü A Ium 7 Duminică 8 Luni 9 Marți 10 Mercuri 11 .Tot 12 Vineri 31 Sâmbătă TELEGRAME Sofia 17 iunie. Principele Alexandru, continuând călătoria sa, a visitat Berkovatz, Vidin și Lom-Palanka. Pretutindene în trecerea sa el fu primit cu entusiasm. Numeroase deputațiuni au venit să-i înmâne adrese în care se țace că condițiunile cerute de densul sunt primite de poporul Bulgar. Paris 18 iunie. Se desminte zgomotul în privința unor negocieri privitore la Bulgaria, elija acestei țeri fiind considerată ca o cestiune cu totul interioara. Madrid 18 iunie. Spania invită pe iraeliți persecutați în Rusia să vină la dânsa, promițendu-le că vor fi protegiați și că se vor bucura de libertatea consciinței. Oran 18 iunie, Bou Amena, scăpând de urmărirea francezilor, a trecut în noaptea trecută Chott-el-Chergui în Chailey și s-a refugiat în deșert. Londra 18 iunie. In Camera Comunelor, Sir Carol Dilke observă că însuși Mohamed-es-Sadok a însărcinat pe d. Roustan, ministrul Franței, cu relațiunile Tunisului cu guvernele streine, dar că acesta nu atinge drepturile Puterilor cari resultă din tractatele anterioare. Roma 19 iunie. Tribunalul corecțional din Roma a condamnat pe gerantul țarului „Rifornia“ la trei luni închisoare și 400 franci amendă pentru un articol injurios contra politicei noului Țar al Rusiei. Marsilia 19 iunie. încăierări sângeroase au avut loc la Marsilia între francezi și italieni. Se zice că sunt 8 morți și numeroși răniți. Petersburg 19 iunie. Principele Milan al Serbiei a fost decorat cu ordinul Sf. Andrei cu ocazia visitei ce a făcut superatului la castelul Petershoff. Prințul va părăsi Petersburgul mâne, luni. Două sății cu dinamită s’au descoperit de curând sub podul canalului Ecaterina. Amăndouă lăzile erau prevăzute cu sîrme conducătoare, conducătoare. Raportul experților stabilește că dinamita este de o fabricațiune recentă. Epinal 20 iunie. In discursul ce a pronunțat ieri sara la concursul agricol din Epinal, d. prim ministru Jules Ferry, a zis că alegerile vor avea loc peste câteva săptămîni și vor fi libere. Ministrul a respins ideea unei revizuiri a constituției. A arătat neputința la care este redus partidul radical precum și resultatele obținute de republicanii moderați. Cabinetul, a adaos ministrul, reprezintă uniunea reală și indisolubilă a partidului republican. D. Ferry făcu apoi elogiul d-lui Grevy care cu înțelepciunea sa va dirigă încă mulți ani destinele republicei care are trebuința de unirea tuturor republicanilor. Președintele consiliului termină zicând că hotărîrea d-lui GrievyL mai cu samă înțălepciunea. sa nu Discursul a fost acoperit de aplause și strigăte de sa trăească Grevy, s’au auzit. Marsilia 20 iunie. Incăerările dintre francesi și italieni continuă în mai multe puncte ale orașului. Se vorbește că până acum ar fi 8 morți 28 răniți, dar la spital nu sunt decât 2 morți și 12 răniți. Numărul arestărilor făcute se știe la 65 și procurorul republicei a început instrucțiunea. Roma 20 iunie, țiarul „Diritto“ anunță că ministrul de externe a acordat d-lui Maccio consulul Italiei de la Tunis congediul pe care-l solicita acest din urmă. CRONICA INTERNA In ședința de vineri a Camerei, d. dr. Măldărescu a depus un proiect pentru creare de spitale pentru săteni; d. Aurelian pentru concursurile agricole și industriale și guvernul pentru modii. art. 10 și 131 din legea sanitară. D. Ganea a anunțat o interpelare asupra cestiunii celor 10 milione acordate Iașilor. D. Maniu asupra legii pentru domiciliu și celei pentru libertatea individuală ; d-sa a cerut a se depune proiecte pentru modificarea legii prestațiunilor și a tocmelelor agricole. D. ministru al justiției a respins că proiectul pentru libertatea individuală este in studiul Senatului; în secțiunile Camerei este un proiect din inițiativă parlamentară pentru domiciliu și d. președinte al Camerei a luat măsuri ca d-mi delegați să se intrunască și să facă raportul. D. Mărgăritescu a cerut a se studia proiectul pentru aprobarea convențiunii incheiată de urba Brăila cu intreprinzătorul pavagielor, apoi s’a adoptat cu 53 in contra 10 voturi proiectul pentru repararea mănăstirilor. In fine adunarea a trecut în secțiuni. S’a acordat Steaua României drapelului batalionului 2 de vânători, pentru bravura și tenacitatea ce a arătat la atacul și luarea redutei Grivița No. 1, in ziua de 30 August 1877, mria.,s.. v.aaionul 2 de vânători, în Ziua de 30 August, a iupa saloanelor de batalioane, cari aveau de misiune a ataca reduta Griviței (No. 1). Acest batalion a înaintat la liul atac, fără a trage un singur foc, cu mașinele și instrumentele necesare escaladării redutei; respinși insă de un foc bine hrănit din partea inimicului, totuși el s’a putut întocmi cu restul de oameni, și au întreprins un al 2-lea atac. Perderile ce a suferit batalionul 2 de vânători in acastă Z‘ glorioasă au fost de 5 ofițeri și 281 soldați morți și răniți dintr’un efectiv de 500 oameni, ceea ce probează o dovadă netăgăduită de bravura cu care s’a purtat. Din cele patru milione piese de câte 5 lei pe cari avea să le bată monetăria, mai sunt de bătut incă numai vr’o 90.000. Din Brăila ni se relatăză faptul că joi după ameză o corabie încărcată cu 250 chile popușoi, venind din susul Dunărei spre portul Brăilei, i s’a rupt frănghia cu care de pe mal o trăgea spre port; atunci, rămânând fără sprijin valurile amânat’o până s’a isbit de un vapor engles ce staționa în apropiere și s’a inecat. (Poșta) Un accident deplorabil a avut loc la 1 curent în Hârșova. Șase persone au devenit victima furiosei Dunări. Sublocot. Hristescu, șeful garnisanei locale, înpreună cu alți doi ofițeri, locotenentul Titopoleos și sub-locot. Ionescu, trimiși în localitate pentru ridicarea de planuri topografice, profitând de timp liber și fiind o zi frumoasă, își propuseră a face o mică primblare cu luntrea pe Dunăre, luând cu ei și 5 soldați spre a mâna vasul. Depărtându-se de uscat, luară direcțiunea țărmului drept, adecă a Hârșovei, mergând spre răsărit, contra cursului apei, și trecând în dreptul unei mori de apă, ce se afla în partea de sus a Hârșovei, voiră a trece pe dinaintea ei, păstrând aceeași direcțiune. Oamenii din moră atraseră atențiunea persanelor din luntre de a ridica în sus funia de care se ținea legată mora de țărm, spre a putea trece cu ușurință ; dându-se puțină atențiune acestor consilii, luntrea își urmă calea începută. Din nefericire însă funia rădicândusă de valuri, în momentul când vasul așa că, fiind îngreuiată uF^imnirul personelor aflate în ea, s’a răsturnat. Doi ofițeri, și anume locotenent Titopoleos și sub-locot Hristescu, înpreună cu patru soldați, fură cufundați în apă, fără a mai apărea deasupra, ci sub-locotenentul Ionescu și un soldat scăpară din acestă catastrofă. Acesta, în momentul critic în care se aflase prinse cu mânere de barca răsturnată, sub-locot. Ionescu avu salutara idee de a se apuca de el și de a-și pune tote silințele spre a se lupta energic cu valurile apei, deși era înbrăcat; a reușit a se depărta de locul catastrofei și a ținea pept furiei apei, deși rămăsese fără nici un sprijin, despărțindu-se involuntar de corpul soldatului. Niște vâslași, văzând de pe țărm pericolul în care se aflau, alergară cu o luntre spre a le da ajutor. Un adevăr ajuto- FOILETON Alexandre Dumas. 62 RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). y — Duceți-vă, Zise ea, și când îmi veți aduce prona d-vostră, vă voi da-o pe a mea. Domnul d’Épernon e și mai mult alergând, și se dusă, fără a se opri de loc, pănă la Nanon. — Ei bine ! âi zisă ea, ’mi-ați adus cartelul de schimb, scumpul meu duce ? — Ah ! tocmai! acuma’i vorba de asta, răspunsă ducele, regina’i forte furiosă. — Și de unde vine furia Majestăței Sale. — De-acolo că, d-vostră sau eu am numit pe domnul Richon guvernator in Vayres, și că acel guvernator, care după cum se vede s’a aparat ca un leu, ne-a omorât cinci sute de omeni. — Domnul Richon î repetă Nanon, eu nu’l cunosc. — Nici eu nici atâta, sau să mă fie dracu! — In acest cas, spuneți fără sfială, reginei că se — Dar nu sunteți d-vostră care vă înșălați, să vedem ? — Așteptați, nu vreți să am nimic a’mi reproșa, și vreți să vă spun. Și Nanon trecu in cabinetul ei de lucru, consultă registrul seu de afaceri, la litera R, ea nu găsi nici un brevet dat domnului Richon. — Vă puteți reintorce la regina, zisă ea intrând, și a’i spune că se află in erere. Domnul d’Épernon nu făcu decât o săritură de la casa Nanonei la otelul unde era regina. — Domnă, zisă el intrând cu mândrie la regina, sunt nevinovat de crima ce mi se impută. Numirea domnului Richon vine de la miniștrii Majestăței Vostre. — Atunci miniștrii mei subsemneză d’Épernon ? reluă cu ciudă regina. — Cum asta ? — Fără’ndoială, fiindcă acea sub semnătură este in josul brevetului domnului Richon. — Cu neputință, Domna, răspunsă ducele cu tonul slăbit al unui om care începe a se îndoi de el însuși. Regina râdică din umere. — Cu neputință? Zisă ea. Ei bine! citiți. Ea luă un brevet ce era pus pe masă și’I dădu ducelui. Domnul d’Épernon luă brevetul, îl parcursă cu lăcomie, examinând fiecare îndoitură a hârtiei, fiecare cuvânt, fiecare literă, și rămasă consternat, o amintire teribilă ai trecu prin gând. — Pot să văd pe acel domn Richon întrebă el. — Nimic mai lesne, răspunsă regina, am spus să-l fie in camera de-alăturia pentru a vă da acastă satisfacțiune. Pe urmă întorcându-se către păzitorii ce așteptau la ușă ordinile sale: — Să aducă pe acel miserabil, dusă ea. Păzitorii eșiră, și după o secundă Richon fu adus cu mânâre legate și cu capul acoperit. Ducele se dusă spre el și aruncă asupra prisonierului o privire pe care acesta o susținu cu obicinuita lui demnitate. Fiindcă era cu pălăria pe cap, unul dintre păzitori’i-o aruncă jos cu dosul mânat. Acesta insultă nu provocă cea mai mică mișcare din partea guvernatorului din Yayres. — Puneți’i o manta pe umeri, o mască pe obraz, zisă ducele, și dați’mi o luminare aprinsă. Mai întâi să supuseră la cele întăi două ordine. Regina privea cu mirare aceste singulare preparative. Ducele se întorcea împrejurul lui Richon mascat, el privea cu cea mai mare luare aminte, încercând a’și aduna tóte amintirele sale dar tot încă părea că se îndoește. — Aduceți’mi luminarea ce-am cerut. Zisă el, acestă încercare va fixa tóte indoelile mele. Se adună luminarea. Ducele apropie brevetul de luminare, și la căldura flacarei o cruce dublă, trasă dedesubtul semnăturei cu o cernelă simpatică, apăru pe hârtie. " La vederea acesteia, fruntea ducelui se lumină, și el strigă: — Domnă, acest brevete semnat de mine, e prea adevarat, însă n’a fost nici pentru domnul Richon, nici pentru oricare altul, el’mi-a fost luat de acest om într’un fel de cursă ; dar mai’nainte de a da acastă împuternicire, am făcut pe hărtie acest semn ce Majestatea Vostră pate să vadă, și ea servește de probă evidentă contra culpabilului. Priviți. Regina luă cu lăcomie hârtia și privi, pe când ducele ai arata cu vârful degitului semnul. — Eu nu înțăleg nici un cuvânt din acusațiunea ce’mi faceți, zisă cu simplicitate Richon. — Cum strigă ducele, nu sunteți d-v0stră omul mascat căruia’i-am dat acestă hârtie pe Dordogne ? — N’am vorbit nici o dată Segnoriei Vostre pănă astăzi; n’am fost nici o dată mascat pe Dordogne, răspunsă Richon cu răcală. — Dacă n’ați fost d-vostră, atunci a fost un om trimis de d-vostră și care a venit in locu-vă. — Nu’mi-ar servi la nimic a ascunde adevărul, zisă Richon tot cu acea liniște: brevetul ce vedeți domnule duce, ’i-am primit de la domna prințesa de Condé, chiar din mânile domnului duce de La Rochefoucauld; el a fost complectat cu numele și pronumele mele de domnul Senei, a cărui scrisare pare că o cunoșteți. Cum a căzut acest brevet in mânile domnei Princese ? cum a devenit domnul de La Rochefoucauld posesorul lui ? In ce loc numele și pronumele mele au fost scrisă de domnul Lenei pe acestă hărtie ? Acestea nu se știu de loc, mă interesază puțin, acesta nu mă privește. — A așa credeți d-vestra ? Zisă ducele cu un ton batjocoritor. Și apropiindu-se de regina, el ai istorisi încet o destul de lungă istorie pe care regina o asculta cu multă atenție : acesta era delațiunea lui Cauvignac și aventura de pe Dordogne; însă fiind că regina era femee, ea înțălesă forte bine mișcarea de gelosie a ducelui. Pe urmă, după ce termină : — Acesta’i o infamie adăogată la o mare trădare, Zisă ea, eată tot, acela care n’a eșuat a da foc asupra regelui seu, putea forte bine vinde secretul unei femei. — Ce dracu spun ei acolo I murmură Richon încrețindu’și sprincele; căci fără a auzi destul pentru a înțelege convorbirea, el auzisă destul pentru a gâci că onerea lui era compromisă ; mai întăi ochii scânteitori ai ducelui și ai reginei nu-i promiteau nimic bun, și oricât de brav fu comandantul de la Vagres, acestă îndoită amenințare nu’i lăsa decât îngrijire, deși ar fi fost imposibil atâci pe fața lui, înarmată cu o liniște disprețuitore cea ce se petrecea în inima lui. — Trebue să fie judecat, Zisă regina. Să adunăm un consiliu de resboi, d-vóstrá el veți presida,