Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-01-24 / nr. 10
Pag. 2. ANUL al X-lea No. 10. Viena 2 febr. Comitetul delegațiunei ungare a votat in unanimitate creditul cerut. Mani ședința plenară a delegațiunei. (Oficial). Două companii au respins, la 30 Ianuar, 140 insurgenți, aprope de Konto, după o luptă de o oră și jumătate, dincolo de fruntaria Muntenegrului. In aceiași si 200 insurgenți au atacat un convoi de merinde, și luară 4 capete de vite. O companie de jandarmi alungară pe atăcători spre Dobrostica. In aceste încercări nici o perdere pentru austriaci, insurgenții insă au avut un mort și 3 răniți. Tot in aceiași zi o companie ce ocupa împrejurimile Kruseviciului lua ofensiva pe când o alta ataca pe dindărăt pe 500 de insurgenți, care după 3 ore de luptă luară fuga spre Kameno, 1 soldat a fost ucis și 1 rânit. Perderile insurgenților sunt considerabile dar ei transportară căzuții lor. Trupele au luptat cu multă vigore, in contra mai multor autorități cari nu varsă in casa de depuneri excedentele ce provin din posturile vacante. Raportul conchide ca senatul să tracă la ordinea zilei. D. Voinov și Th. Rosetti exprimă opiniunea că petițiunea trebue să fie trimisă ministrului de finanțe. D. P. Grădișteanu zice că petiționarii trebue să presinte reclamațiuni camerei. Acestă opiniune este adoptată de senat. Ședința se ridică la 5 ore. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 21 ian. 1882. Președinte I. Brătianu, fiind presenți 104 deputați, se deschide la 2 și un sfert. D. Carp, cetește proectul de lege din inițiativă parlamentară, relativ la corporatiunile lucrătorilor și a industriașilor. D. Lățescu interpeleza pe ministrul de interne asupra neregularităților făcute în consiliul municipal din București cu ocasiunea adjudecărei accizelor orașului. Ministrul va respunde peste trei zile. D. Blaremberg (zice că primarului Brăilei a exclus din listele electorale mai multe persone printre care D-sa însuși se găsește. D. Brătianu promite că se va informa și va da satisfacere d-lui Blaremberg. D. Robescu denunță un deasemenea fapt întâmplat la Focșani. D. Campiniu zice că comunele sunt independente și că nimine nu se pote amesteca in deciziunile lor. D. Chițu respunde că ministru de interne are dreptul de a supraveghea cum consiliele comunale aplică legile, și nu pot șterge de pe listele electorale decât pe acei ce au perdut drepturile de alegători. Discuțiunea s’a închis. D. Triandafil își dă demisiunea din comisiunea însărcinată a verifica ---- Ședința de la 22 ian. 1882 Președinte d. D. Brătianu, presenți 102 deputați. D. Lahovary desvoltă interpelarea sa relativă la alungarea de către guvernul român a 400 familii bănățene, sare că guvernului nu avea drept să le alunge fiindcă noi nu avem nici un tratat de estradare cu Austria. D. Lahovary adauge că nu a înțeles articolul „Românului” pretindnd că consulatul austriac reclama acele familii cari cereau numai pământuri de cultivat în Dobrogea, unde pământuri de dat nu lipsesc dar unde brațele lipsesc. Oratorul găsește ocasiunea de a acuza pe d. Bratianu că de 3 ani nu a făcut nimic spre a coloniza Dobrogea. D. Stătescu zice că pe nedrept se acuză guvernul pentru expulzarea bănățenilor căcieată faptul: In mai multe comune din Banat, după vitetele răspândite, că guvernul dădea gratis pământ in Dobrogea, mai multe familii emigrară in România. Aflânduse la Craiova, ele trimeseră o deputațiune la ministrul de interne spre a’i face cunoscut strâmtorarea în cari ele se găsesc. In aceste condiții guvernul nu putea să le trimită în Dobrogea unde nu ar fi avut nici un mijloc de existență ci numai de a le ajuta să se reîntorcă în patrie. După d. Stătescu a vorbit d. Kogălniceanu. SENATUL. Ședința din 21 ian. 1882. Senatul sub președința d-lui Lecca, fiind 38 senatori presenți, se deschide la 3 ore. D. general Angelescu cerește raportul asupra petițiunei pensionarilor ce reclamă Ședința de la 22 ianuar 1882. Senatul discută proiectul propus de d. Brăescu pentru consacrarea serbătorilor naționale de 24 ian. și 14 mart. Proectul este admis de Senat. Balul presei dat jos sară în folosul victimelor arderii circului și al Românilor săraci a fost strălucit, mai interesant, mai atrăgător ce s’a venit vr’o dată în București. Tdtă societatea bucureștană a contribuit la succesul acestui bal. Vom vorbi în numărul viitor mai in amănunt de densul. Ne facem vise o plăcută datoriă chiar de astăzi de a arăta adinca nostră recunoștință numeraselor persone de o înaltă distincțiune care, deși nu fac parte din presă, și-au dat cea mai mare ostensiű și au reușit a organisa un bal atât de escepțional ca cel de ieri sară. (Rom.) «Resboiul V.” află că se vor face diferite înaintări în armată peste câteva zile, după tabloul de înaintări al inspectorilor generali. Industria națională.— Comisiunea instituită pentru incurajarea industriei nóstre casnice a comandat mai multe modeluri de resbóie în Enghitera, Belgia și Transilvania. Aceste răsboiie au sosit și funcționeză deja la Azilul Elena-Domna. O școlă normală pentru țesut să zice că să va înființa în curând, pentru ca țărancele nóstre să invețe a lucra cu răsbaie perfecționate. Publicăm mai la vale proiectul de lege depus de d. Aurelian în Cameră, pentru încurajarea industriei naționale. Cum vedem, inițiativa luată de grațiasa nostră Suverană incepe să-și producă redoie f-----«ncei Naționale. Legea este luată în considerațiune în unanimitate. Cele două articole sunt votate unul după altul fără modificațiune, dar articolul 21 prin care să cere ca guvernorul Băncei să potă fi senator sau deputat fu respins de cătră comisiune în unanimitate. Legea s’a votat în total cu 58 contra 13 voturi. Camera a votat pentru a bate monedă de bronz. Voteză de aseminea legea pentru vânzarea hanului Șerban-Vodă cătră Banca Națională pentru construcțiunea sa. Ședința să râdică la 5 ore. PROIECT DE LEGE pentru incuragiarea industriei naționale. Art. 1. Cu începere de la 1884 tote obiectele de îmbrăcăminte pentru armată, pentru stabilimente de binefacere, pentru toți impegații îndatorați a purta veștminte de uniformă și pentru tote personele întreținute in internate cu spesele Statului, se vor confecționa din stofe, piei și alte materii prime fabricate in țară. Art. 2. In scop de a propăși procedările și aparatele de fabricațiune prin orașe și prin sate, se inființeză șase școle profesionale pentru fabricațiunea pânzeturilor, i postavurilor și păstelor, precum și a pielăriei de tot felul, a obiectelor de olărie tinichigerie și de căldărărie. Elevii și elevele vor fi externi. i Art. 3. Guvernul este autorizat să aducă maeștri străini pentru învățătura meseriilor menționate la articolul precedent. * Art. 4. Pentru incuragiarea meseriașilor e-ți din aceste școli li se va împărți aparatele de fabricațiune trebuinciose, și pe cari le vor plăti prin anuități. Art. 5. Școlile profesionale de meserrii sunt puse supt autoritatea ministrului de agricultură, comerciu și lucrări publice. Un comitet compus din cinci membri este înărcinat cu organizarea, privigherea și contrctul acestor stabilimente. Art. 6. Școlile profesionale de meserii se vor înființa după promulgarea legei de față. Art. 7. Pentru înființarea celor șase școli profesionale se va aloca in bugetul anului 1882 suma de 600.000 lei. Art. 8. Obiectele fabricate In scolele profesionale de meserii se vor întrebuința pentu intimpinarea trebuințelor Statului. Art. 9. Pentru a se da pe viitor o direcțiune industriei naționale și tot deodată petru a deștepta inițiativa privată, să infințeză in capitala țărei o societate centrale pentru incuragiarea industriei naționae. Guvernul va acorda acestei societăți o subvențiune anuală de 30,000 lei. Art. 0. Prin îngrijirea ministerului agriculturei și comerciului și a societăței centrale, se vor înființa societăți industriale in tote județele țărei. Jile/Uwói * UCuțlU" uaie zilele de 24 ianuarie și 14 martie, memorabile pentru gloriasele acte a unirei principatelor române și a proclamărei regatului României Ele vor fi sărbătorite in fiecare an in totă țara, și fiecare deceniu al acestor zile va fi sărbătorit prin o solemnitate excepțională. i „Poșta” din Galați află că comitetul central instituit în Galați pentru emigrarea Evreilor din țară a deschis subscripțiuni în tote orașele pentru acest scop. Guvernul a dat ordine ca taxa pe căile nostre ferate să se reducă pe jumătate pentru cei ce voesc a pleca. Comisiunea bugetară, in ședințele ce a ținut păn’acuma, a terminat bugetul veniturilor. Dânsa se va ocupa in secțiuni cu cheltuelile fiecărui minister. Execuator. — S’a acordat d-lui Percy Samterson execuatorul in virtutea căruia să potă exercita funcțiunile de consul general al Angliei pentru regatul României, cu reședința la Galați. Monede noi de bronz. Camera a votat proiectul de lege, prin care guvernul este autorizat să bată monedă de bronz in bucăți de 5 și 10 bani, pănă la suma de 4 mii. lei, și anume : 1 milion jum, in bucăți de 5 bani, și 2 mil. jum. iu bucăți de 10 bani. Monedele acestea vor presenta pe avers efigia M. S. Regelui cu inscripțiunea Carol I Rege al României, iar pe revers armele țerei cu indicațiunea valorei și a milesimului. (R. W.) Se asigură că d-lui Giani i s’ar fi făcut propunerea d’a veni la ministerul justiției, d-sa însă, cum spune „Lindep.”, ar fi declinat acastă onore. «V. Cov.” află că guvernul a numit din partea sa pe d. prefect Râșcanu nn comisiunea de anchetă parlamentară, ce are a se face la comuna Galați pentru regularea situațiunei financiare. Acelaș Ziar este informat că nu va avea loc sesiunea ce erau să țină membrii Comisiunei europene danubiane in orașul Galați, din cauză, se zice, că diferiții represintanți ai puterilor nu ar fi primit încă instrucțiuni de la guvernele lor. CURIERUL TH. BALASSAN. După ordinul ministrului apărărei naționale se va proceda la recensământul și clasarea căilor și altor animale de tras, precum și a trăsurilor, căruțelor și tuturor altor mijloce de transport. Spania Răspunzând observațiunilor făcute de guvernul din Madrid asupra caracterului carlist care se pretinde a se da pelerinagiului spaniol, papa Leon III, prin intermediul secretarului fiu de Stat, a semnificat ambasadorului Spaniei formula intențiune de a ordona cardinalilor de Saragossa și de Toledo a lua sub direcțiunea lor și a lua orice caracter politic pelerinajului. Nunciul actual, compromis prin scrisarea sa către Prelați, va fi rechemat. Carliștii și ultramontanii sunt forte iritați contra curiei romane. Frauda. Noul minister francez e constituit definitiv. Iată numile membrilor ce-l compun: D. de Freychiet, președinte al consiliului și la afacerile străine. D. Rérié Goblet, la interne. D. Léon Say, la finance. D. Humbert, la justiție. D. Jules Ferry, la instrucția publică. D. General Billot, la răsboiu, D. Amiral Jauréguibery, la marină și colonii. D. Varrog, la lucrările publice. D. Tirard, la comerciu. I. Cocheru la poște și telegrafe. Ministerul artelor fiind suprimat, artele frumóse s’au întrunit din nou la instrucțiunea publică ; titulari ministerului agriculturei nu era încă cunoscut. Coloniile s’au separat de ministerul comerciului și s’au adăugat la cel al marinei. Cultele s’au anexat la justiție. Anglia. In absența d lor Parnell și Dillon, arestați, a d-lui Justin MacCarthy (vice-președintele partidei homerule), care voiajază prin Orient pentru a căuta materialele unui roman, și a d-lor T. P. O’Connor și Healy, cari fac de mai multe săptămâni și vor continua încă câtva timp strîngerea de ofrande în America în profitul Ligei, d. Sexton, deputat din Sligo, va lua direcțiunea partidului parnellist. El a convent pe colegii săi, stminster Palaceobișnuit al al partide cu óre care ne CRONICA ESTERNA la 19Si&. După „Noul Timpu,“ înarmarea mmi multor locuri întărite, care trebuia să aibă loc în 1882, a fost remisă la o epocă mai favorabilă din punctul de vedere al budgetului cheltuelelor ministerului de răsboiu. Generalul Skobeleff a pronunțat un discurs important, marfa cealaltă, într’un bandut care a avut loc la Petersburg, pentru a sărbători aniversara luprei Scok-Tepei. După ce-a invitat pe luneta rusă a renunța la utopiele sterpe, pentru a consacra tote puterile sale la triumful patriei, generalul a semnalat puterea câștigată de Ruși în Asia, și a adăugat că numele Rusiei are mai mult prestigiu decât oricând în extremul orient. El a vorbit în acestă privință în termini călduroși de lupta angajată actualminte de locatarii țărmurilor Adriaticei pentru apararta credinței și a teritoriului lor și a conjurat pe diferitele ramuri ale marei familii slave de a se iubi între ele și a rămânea unite. In fine el a cerut a răspunde la toasturile ridicate înlocuind cupa cu vin cu un pahar cu apă, pentru ca să nu se potă zice că a vorbit decât cu spiritul de tot liniștit și rece. Turcia. Disposițiunile manifestate de câteva or 6 la palat și’n regiunile oficiale, indic o tendință simțitore de apropiere cu Francia. Reșid-bey, unul dintre membrii misiunei otomane la Berlin, a visitat pe d. Tissot, ambasadorul Franciei la Constantinopoli, și i-a ținut limbagiul cel mai împăciuitor. Austro-șI ulgaria. Delegațiunea ungară are intențiunea a ridica chestiunea anexărei definitive a Bosniei și Herțegovinei. Ziarele oposițiunei reproșază guvernului că a cedat în chestiunea Dunărei proiectul d-lui Barrere și renunțând astfel a avea în comisiunea riverană un vot preponderent. 1 — «Corespondența politică” din Viena anunță că ministrul de răsboiu a asigurat pe unii dintre delegați că, după ce proiectul relativ la creditul pentru reprimarea insurecțiunei ia fost deja imprimat, s’a recunoscut nesuficiența creditului înscris, așa că guvernul va cere alocațiunea unui credit întrecând pe cel de 8 milione reclamat în proiect. 1 IAȘI Duminică 24 Ianuarie (5Ffig) 18f cund re verdictul 1 « — Culpabil. < In acest moment tot pubica] i[i în aplause, 18 îndată ce ordinea fu stabilită, prestare juriului repetă : p 9.Culpabil de crima de care’iac, astfel e părerea nóstra a tuturor.» După cererea avocatului Scovine, separat și lol‘ acest“"verdicar" mai âDtâi" doborit de acest verdic, pe urma reluându. , gia, strig . «Sângele meu va cădea pra capului j«..r nu ni, j uu memeu după „. ..» buna acest ultragiu., v Judele Cox multumi„railor „ cu ela lor in pusă ’n .^,ate. Guin, fu P”! ul tr5sura Si couSsin gal inchisóre, urmărit de urletu maiul Președintele juraților spusă ^ de acord de mult timp, și că ^ doctorului Noble Yung din Was Iu îi convinsesă că Guiteau era cum sănătosă. Apelul pe care trebue să-l interj “t,d. Scoville nu va putea fi judecat, în al doilea trimestru a lui 1882, ceputul lui april, și dacă va fi ri execuțiunea nu va avea loc de cât na lui Iuliu. Se crede că în tot cazul, apelul nu va face decât să întârcie pliciul. In diferite locuri, publicarea vei lui a fost săltată cu focuri de vot alte demonstrațiuni de acest fel. — ujcchiugul pe care-l organisază conservatorii pentru a protesta contra persecuțiunilor israeliților în Rusia. D. Gladstone care se teme să nu’și înstrăineze simpatiile rusești pe cari și le câștigară mai cu samă protestând contra masacrelor din Bulgaria, a făcut o distincțiune puțin subtilă,— torii Z‘c jesusfică,— între persecuțiunile la cari se dă o populațiune furiosă, și sistemul de guvernare prin masacru pe care’l atribuea funcționarilor turci. In tot cazul, e probabil că oratorii meetingului careau avut loc mercuri la Mansion house trebue să fi fost membri ai oposițiunei. Portugalia. Autoritățile au imprăștiat un meeting organisat la Porto și care era îndreptat contra politicei guvernului. Au fost cățiva râniți. Presa progresistă, exploatând în acelaș timp primirea tratatului de comerciu franco-portuges de cătră Cameră și arestările făcute la Porto, caută a indispune opiniunea publică contra guvernului. «II Secolo” spune că se prepar meetinguri la cari poporul va alerga cu atâta grăbire ca și pe cele pe cari le-a provocat tratatul de Lorenzo Marques. Ziarele anunță asemenea că mai mulți industriali vor reclama pe lângă Camera pairilor contra tratatului de comerciu franco-portuges. Camera portugesă a adoptat tratatul de comerciu franco-portuges. Diarele oposiției anunță că precari industriali și manufacturieri din Lisabona, din Porto și din Braga au intențiunea a face manifestațiuni contra votului tratatului de comerciu; ele vorbesc de meetinguri cari se organizază. Organele guvernului insinuă că ziarele oposițiunei dau acestor manifestațiuni o importanță mai mare decât o merită, într-un scop de speculațiune politică și în scopul de a scurta durata cabinetului. Statele Unite. «Times” primește următorele amănunte asupra condemnărei lui Guiteau : Jurații se puseră de acord asupra verdictului lor în spațiul de jumătate oră Când reîntrară în sala de audiență, era cu totul întuneric, nu se aprinsesă gazui numai câte-ve luminări pe masa judelui. Glercul curiei întrebă pe președinte dacă juriul putusă să se înțălagă. Președini nfr.nl prftsnnnsii : Da. CRONICA LOCALA * * (Him 0n). Astă-sară, duminică reni, va avea loc in Bacău căsătorit Ovanes Cristu cu d-sora Mașinca Gr. Lucrăm tinerei perechi căsnicie dulce alungată. *** (Invalidare). In ședința ianuar Senatul a invalidat, cu 31 votura 11, alegerea d-lui Al. Huiban de la colegiul I din Iași. *** (Representațiune teatrâne sară, luni, va avea loc in pen; de d-șore a domnei A. Dodun des Pi și a d-lui Gr. Dobobcescu o represec teatrală, dată de elevile acestui pe începutul representatiinir fi iar** *** (Procesul Italienilor) e. Dim. Anghel ce s’a căutat la 21 care amânat iarăși, după două ore de di Tribunalul n’a voit să recunoscă degalisarea și traducțiunea procurei pe trămis’a Italienii și pe care a făcut’o însărcinat aici cu afacerile Italiei. Ceia ce mai straniu e că contractul dintre Italieni col. Anghel cu care s’a servit pentru aquestrul și pe care s’a basat Tribunal când aplicarea lui, e legalisat tot consulat. Cum jurisdicțiunea consulară pentru d. Anghel care e Român și un contract pe hârtie simplă, fără timbr înaintea Consulului, și nu înaintea Trib locui domiciliului seu și nu e bună procura și Italia unde sunt oponenții, tradusă și le de consul? Ca consequență legea. Tr trebuia să respingă, ab initio cererea chestru a d-lui Anghel, deorece contrari, după formele legei nóstre, nu exista. Gu n'est qu’un nom!... Vom reveni acestui subiect *** (Dare de samă). Dăm public numarul de astăzi, o dare de samă despre gestiunea afacerilor orfelinatului Iacob și Fany Neuschotz in cursul anului trecut. Acest orfelinat, fundat din inițiativa d-lui Neuschotz număra 18 elevi. Din parte ne, urăm progres acestui institut de binefacere, menit a ajuta copii orfani și lipsiți de mijloce. *** (Salinele din Târgul Ocnei). De vreo două săptămâni salinele din Târgul Ocnei sunt inundate cu desăvârșire. Inundația ar fi provenind din cauză că la 1873 s’a făcut un tunel care pune în comunicație terenul sănătos de esploatare cu nișce ocne vechi și părăsite, din care unele erau deja inundate. Acest tunel ar fi servit astăzi, după spusa omenilor specială, după cum afirmă «Românul*, la inundarea salinelor, căci el a servit de trecere apei care a inundat salinele. Guvernul a comandat in străinătate o pompă mare pentru scoterea apei. Acestă pompă care va costa vre-o 6000 de galbeni, va fi instalată pe la finele lui Februar, așa că pe la începutul lui Aprilie va putea începe extracțiunea. Ar fi de dorit ca să se fie cele mai energice măsuri pentru a se repara totul cât mai curând căci importanța și necesitatea acestor saline este în general recunoscută. *** (Statistica) comerciului esterior al României (import și export) pe anul 1876 a eșit de sub presălilele aceste. In numărul viitor vom analiza într’un articol de fond mișcarea comercială a țerei nostre după cifrele ce ne dă acestă statistică. Ne mărginim pentru astăzi a arăta cetitorilor noștri că’n anul 1876 s’a esportat din România în Austro-Ungaria vite cornute pentru suma de lei. *** (Notiți statistice). In cursul anului trecut, s’a presentat înaintea judelui de ocol al orașului Botoșani cu plasa Târgului 3000 de acțiuni, dintre cari s’au tranșat 1389. Dintre aceste au fost 809 civile și restul corecționale. 264 au rămas a se judeca in cursul anului acestuia, iar restul, atât civile cât și penale, s’au terminat prin impacare. In anul acesta, de la 1—20 ianuar, s’au presentat 54 acțiuni corecționale și 43 civile, dintre cari