Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-09-12 / nr. 103

Anul al X-lea No. 103.____________IASSI Duminică 12 (24 Septem­vre) 1882. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Abpii. și Anuaicf­urilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimostru 7 fr. STREINATATE .......................................40 îr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunc­uri: Pag. I, 50 b Pag. III, 40b. Pag. IV, 30b. Un i­­*. 20 bani FOAEA INTERESELOR GENERALE. Sept. ri Sept. IZ Duminică Sf. Ierom. Autonom. 24 Duminică Rupertu Nn. 5—47 5—65 13 Luni Martirul­ Corneliu Centurionul. 25 Luni Cleophas 5—49 5—53 14 Marți CD Inălțar CH Sf. Cruci. post. La 8 Septemvrie, pătrarul intăi, de 26 Marți Ciprian. 5—52, 5—51 15 Mercuri St mart. Nichita Romanu din Dacia. 1 S-15 a ■ m amesticat ! Mercuri Cosma și Damian. 6-53 5-49 16 Joi o-ta m. Mart. Eufimia. r > * . 28 Joi Venzel. 5—54 5—47 17 Vineri S. mart. Sofia. Agap., Pisti și Elpida. 29 Vineri Arh. Mihail. 5—55 5—45 18 _______Sâmbătă Cuviosul Părinte Eumeniu. 30__________Sâmbătă ______ Ieronim. 6—56 5—44 CURIERUL (TH. BALASSAN) Coiirespondenți in Stréinatate, Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un i­i*. 20 bani A­NUNCIURI Di NieMfu­l Carol, având 10 odăi sus și camară rece, 3 odăi jos, grijdi, șură pivniță tote re­parate din nou, fântână cu apă bună și 3 grădini. Adresa la d-na proprietară in acele case. (12). Ca.lend.a.r­ u.1 Septa,­m­ a­n. e­i STIL VECHIO­I J­­I­U­A_____­_________PATRONUL PILEI | . TIM­POL DIN SEPTA MANA____ STIL NOU ț 1­U­A _____________PATRON­U­I, P­I­L­E I­I Râs. Soar.­­ Apusul Soar ANUJUCI­U. In pensionatul D. Prof. Weitzsecker Strada Buna- Vestire casele D-lui Cle­menti Haritonescu No. 1. Cursurile re­încep la 1-u Septemvre. Hq­mochinul 3 odăi, 0 bucătărie și o o­ L/C II IIII 111 It/1 dăiță, cu s­au fără grajdi, in aerul cel mai bun, sunt de dat cu chirie de la Sf. Dumitru viitor, Strada Carol vis-a­­vis de Teatru, Casele Architectului Bainic Chettner. Tot acolo e de inchiriet crăciuma din față cu sau fără popicărie. De venerare sau de inchiriet de la St. Dimitrie viitor Casele I­alais, situate in strada Sft. Vineri, in apropiere de Palat și de Hală, compuse, sus din un salon și 5 odăi mari, două autreturi și o camară jos, din o sufragerie, spălătorie, bucătărie și odaie de vefleteu, grajd de 6 cai, șură pentru 4 trăsuri, lemnărie, pivniță, grădină ogradă spațioasă. A se adresa la proprietarul lor D. George C. Balaiș, in casele Libling. PlirQlirîle institului secondar de domnișo­­rUfoUIliu­re și preparațiunile de Baca­laureat, vor începe la 10 septemvrie a. c. strada Carol casele Drosu. Directori: A. Dodun des Perrieres Griqorie Cobalcescu, Sunt de înch­iriet de la Sf. Dimi­­trie 1882 in totul sau in parte casele sub­semnatei din strada Coroi, in present ocu­pate de Gassieria Generală. Pentru in­­formațiuni a se adresa la locuința mea din strada Cogălniceanu casele D-lui Alexan­dru Gheorghiu. Antița Coroi. Hp inchiriat casele mele situate in stra­ L­C I­ 101 III 101­­ la Bucșenescu in rând cu spitalul Militar cuprinzând: patru odăi, bucă­tărie și pivniță și cele trebuitore. A se adre­sa la D. Andrei Carp strada Sf. Andrei No. 11. Elena Cristofor. IAȘI, 11 sept. 1882. Cu bucurie vedem că instrucțiunea publică a început a preocupa spiritele. Cu plăcere vedem că presa a început a se ocupa cu seriositate de acesta chestiune lăsată pănă acum în pără­sire, și care trebue să atragă mai multă bună-voința asupra ei. Am fost între cei ântei cari­ am a­­rătat relile de cari astă-ț­i are a su­feri instrucțiunea nostră publică iiciosa organisațiune a tuturor scote­și­lor nostre, ceia ce face că instrucțiu­nea tinerilor noștri, cari fregventeză sculele publice, nu este, în general, dintre cele mai strălucite. Astă­z­­, vom semnala încă o ne­dreptate ce se face tineritului nostru care termină cursul de liceu, o ne­dreptate care face că o mare parte din ei sâ-și perdă câte un an, doi și chiar și mai mulți. Acesta nedrep­tate e esamenul general de liceu sau bacalaureatul, așa cum se cere el as­tăzi. Regulamentul bacalaureatului cere ca ori­ce candidat de bacalaureat să obție la esamenul înscris nota șefă pentru a fi admis la esamenul oral, la care trebue asemenea să obție nota șefă pentru a putea primi diploma de bacalaureat. Am arătat în colonele acestui «jiar că tinerii noștri, ne cerânduli-se în liceu, pentru a trece din clasă in clasă, de­cât nota patru, și profesorii ne­pu­­tându-se ocupa de ei mai de aprope, chiar dacă ar avea cea mai mare bună­voință, lasă lecțiunile neînvățate de a-i pe mâne, și când le vine rândul să fie ascultați citesc lecțiunile sau de două ori de mântuială, o dată pen­tru a putea capata un patru sau cinci. Acesta face că la sfârșitul anului ti­nerii noștri știu aprope tot atâta carte căt știau la început. Anii trec unul după altul, tinerii noștri absolvesc cur­sul de liceu și, sau se presinta la ba­calaureat la noroc sau cu speranța de a fi trecuți prin hatâr, care cu pă­rere de rău trebue să mărturisim că și aici joca un mare rol, sau sunt si­­liți a sta a­casă câte un an și câte doi pentru a citi și a studia tote materiile din întregul, pentru a se putea presenta la bacalaureat cu ore­care certitudine că vor reuși a trece acest esamen. Se pote face tinerilor noștri mai mare nedreptate de­cât a li se cere, atunci când au timp a învăța lecțiu­­ne cu lecțiune, și când dau examen pentru un singur an, să știe de patru, și după ce termină cursul, când mare parte chiar din materiele care le-au fost cunoscute au fost uitate cu tre­cerea timpului să li se ceră nota șefă pe lângă că li se mai adaogă materii despre cari nici n’au auzit vorbindu­­se prin liceu . Cerendu-se nota patru pentru a tre­ce din clasă’n clasă in liceu, după ori­ce logică din lume nu s’ar putea cere de­cat patru și la bacalaureat. încă un zeu al bacalaureatului e legătura, până acum indisolubilă, între partea literară și­ cea științifică. In a­­dever, ce interes pate avea un mate­matic ca să cunoscă declinațiunile și autorii grecești și latinești 1 Öre unui inginer sau arhitect la facerea unui plan li se cere cunoșterea acestor de­­clinațiuni și acestor autori ? Ore un avocat are mare nevoie in pledoariele sale să cunoscă diferitele minerale din cari se compun terenurile și fosilele cuprinse in ele ! Ar fi timpul ca cel in drept să se gândască cu mai multă seriositate la tote acestea. Ar fi timpul să se pue un capăt nop.Da rei in care ne aflăm astă­z­­ in privința instrucțiunei și a zeului ce’l facem tinerimei nóstre in­­teliginte, și prin acesta chiar țerei, fă­cându’i să perdă câte unul sau doi ani preparându-se de bacalaureat, pre­­parațiune de care n’ar avea atât de mare necesitate dacă nota cerută la bacalaureat ar fi aceiași ca și cea ce­rută in liceu. Piți doué una: sau ce­reți nota din liceu și la bacalaureat, sau cereți nota de la bacalaureat și un liceu. t­elegrame Petersburg 20 septemvrie, împăratul a plecat ieri sara la Moscva, probabil că pentru încoronare, și circulația pe dru­mul de fer a fost interz­isă publicului pănâ ce va sosi Țarul la Moscva. Opt mii oameni trupe au fost înșirate de a lungul liniei drumului de fer spre a privighea și împedica pe totă lumea ce ar vroi să se apropie de linie. Diua de încoronare este ținută forte secret. Londra 20 septemvrie, ziarului «Daily News” i se telegrafiază din Alexandria că la Damanh­ur in apropiere de Cafr-El- Douar au isbucnit tulburări și desordine cu ocazia reintórcerei vechiului guverna­tor. Trei europeni au fost grav răniți, se­­ zice că chiar uciși ; generalul Wod a trimes imediat un regiment in acel oraș. Borna 20 septemvrie. Se­­ zice că in consiliul de miniștri s’a luat decisiunea de a se fixa pentru 29 octomvrie și 5 noemvrie alegerile generale cari se vor efectua sub regimul nouei legi electorale. Inundațiunea descrește la Verona, dar forte incet. Tóte părțile de jos ale ora­șului și ale Provinciei Padua sunt încă inundate. Ministrul de lucrări visitază părțile de foc cari au suferit de inunda­­țiune. Dresda 20 septemvrie împăratul Wil­helm a adresat o scrisare autografă re­gelui Saxoniei exprimându-i din nou sa­­tisfacțiunea cea mai vie in privința re­sulta­­telor excelente ale exercițiilor pului de armată saxon in manevrele car­din­ist­an, împăratul mulțămește in acelaș tim regelui Saxoniei pentru buna primire ce împăratul a avut la curtea și in țara regelui Saxoniei. Moscra 20 septemvrie, împăratul, îm­părăteasa și familia imperială au sosit aici. O mulțime numerosa le făcu primi­rea ce mai entusiastă. Maiestățile lor vi­­zitează mai multe biserici. Alexandria 21 septemvrie. Știrea des­pre masacrarea a trei creștini la Daman­­hur se confirmă. Desordini au isbucnit de asemine la Benda și la Teuts. Un decret al Kedivului institue un tri­bunal special care să judece pe autorii masacrului din 11 iunie de la Alexandria.­­Un alt tribunal va judeca crimele comise din restul Egiptului pe tot timpul cât a­u ținut rebeliunea. ■Berlin 21 septemvrie. „Gazetta Ger­maniei de Nord” combate aserțiunele unui articol al­­ Barului „Figaro” din 1870 care’i atribuea sentimente ostile catolicis­mului. Ziarul oficios declară că acestă insinuare este o invențiune tendențiasă. Ieri­oara a avut loc aici in una din stradele cele mari ale capitalei Leipsiger­­strasse inaugurarea iluminaristiei electrice prin lampe sistem Simens. Constantinopoli 21 septemvrie. Relativ la chestiunea turco-grecă, Francia și An­glia imitând pe Germania, sfătuiră pe Portă a se înțelege direct cu Grecia. Este probabil că și cele­l­alte puteri vor face tot așa. Paris 21 septemvrie. Prin cercurile politice de aice se consideră ca neproba­bilă întrunirea unei conferențe pentru re­­gularea chestiunei egiptene. Petersburg 21 septemvrie. «Journal de St. Petersbourg” susține că chestiunea E­­giptului este de competența concertului european. Alexandria 21 septemvrie. Said bey care se afla prefect de poliție la Alexan­dria pe timpul masacrului de la 11 iulie, este arestat și pus deja la închisore. Berlin 21 septemvrie. «Gazetta Ger­maniei de Nord“ primește din Petersburg o corespondență care­­ zice că împăratul și impărătesa Rusiei s’au dus la Moscva ca să viziteze într’un mod solemn exposițiu­­nea de acolo. Corespondența in chestiune­­ adauge că aici pote fi vorba despre o în­coronare improvisată de unele știri. Viena 21 septemvrie. „Corespondența Politică” declară că vitetele răspândite in privința motivelor sosirei la Viena a FOILETON. Ponson du Terrail 35 GRIERUL MOREI. Urmare). — Parcă eu am spus, cu tote aceste știam. Mama Suzan devenise palidă întocmai ca o fan­tomă. — Și pentru ce n’ai spus ? — Pentru că mai întâi, am voit să știm cine a tras. — Ah! — Și acuma știm. — Cund șteți pe miserabilul ? — Da, mătușă. Ascultă-mă și vei videa. Vorbește, îi țji­e morărița, care fu cuprinsă de o tremurare convulsibilă. A doua zi­ după ce sosise, continuă Grierul, fiind­că dormini, Laurent îmi­­ lise: «Fiind­că sunt fiul lui moș Brulart, trebue să mă duc să’l ved. Vei merge cu mine.” Am apucat prntre bra­ li pe cara­­rea care conduce la coliba sa. — Și ’l-ați găsit ? — Nu, el nu era acasă. Am găsit numai o bu­­telcă cu un rest de rachiu pe masă; alăturea un almanah vechin, din care rupsese o filă, în vatră puțin foc. Laurent a luat almanahul și­­ l-a pus în buzunar. — Pentr ce ? — Vei ști acuș. " După ce se odihni puțin Grierul, continuă : Știi că pe vârful dealului e numai nisip, ast­fel că nu ne-a fost greu de a urmări pașii lui Bru­­sart. El apucase pe cela­l­altă parte a dealului, sco­­borându-se pintre vii. «Urmele pașilor se videau, când erau făcute pe nisip, când pe pământul cel sgrunțuros al viilor, ast­fel că am ajuns la o colibă de fier. «Moș Brulart se puse jos in acel loc, și-a tras tutun, dovadă că era scrum pe-o peatră. «Am intrat în acea colibă și Laurent mi-a ara­­tat drumul din vale, cam în depărtare de șase­­zeci de pași. — «Uităte, îmi i­ise el, când treceam pe aicea, am au­zit detunăturile.” — După asta ? întrebă mama Suzan care ia tremu­rarea convulsivă nu’i încetase. — Laurent mi-a mai spus încă: «De aice de­si­gur a tras.” Și de o dată zări ceva alb la șase pași de dânsul — Era o bucată de hârtie care servise ca fur­­tuială, am strâns’o. Bat’o. Și Grierul scose din busunarul seu o hârtie bo­țită și înegrită în mai multe locuri. — Oh! Noemi, Noemi,­­lise morărița tremurând, ce vrei sâ’mi spui ? Grierul își deschise corsetul, și morărița ve­lu al­manahul. — Bată,­­lise Grierul dându’i almanahul mamei Suzan, cartea care­ am găsit’o la moș Brulart, și deschizând'o, ea continuă . — Ve­li că’i lipsește o pagină. Morărița’și stăpâni un țipet. Desvălătucind hârtia care servise de furtuială o apropie de carte. Era tocmai pagina ruptă. — Mare D-z eule! moș Brulart să fi tras asupra lui Laurent! esclamă ea. — Da, respinse Grierul cu ironie. Nu găsești că asta e o nouă manieră de a dovedi afecțiunea ce-o avea pentru fiul seu. —— Oh! D-­leul meu ! murmură morărița, cred c’am să înebunesc. — Trebue să convii că întorcerea lui Laurent strica planurile lui moș Brulart, și pe acele­a lui Mihai. — A lui Mihai, esclamă mama Suzan, oh ! e cu neputință! El pe care­ l-am purtat in sînul meu, să fie capabil de o asemenea crimă! Nu, nu, nici o dată nu voi putea crede! Grierul nici nu se mișcă. — Ești sigură că Mihai e fiul d-tale ? o întrebă ea. — Cum pot să mă mai îndoesc, respinse moră­rița cu vocea’i întreruptă de suspinuri, n’are semnul pe care’l avea bărbatul meu ? Grierul începu a rîde. In acelaș timp ușa se deschise, și Laurent intră. — Mamă, îi­­ lise el, am și eu un semn aseminea ca acela de care spuneai. Și în timp ce morărița scose un nou țipet de mi­rare, Laurent își scose brusa. — Voi să­ ți-i arăt, îi­­ lise el. LVI. Dacă ve aduceți aminte că cu trei­­ zile mai îna­inte Laurent spuse Grierului ca să păzască cea mai mare tăcere in privința descoperirei care-o făcuse, vă veți mira póte vezând că Grierul nu ținuse in samă recomendațiunile care le primise din partea lui Laurent; și că el însuși dădea greș resoluțiunei luate mai nainte. Fiind­că in aceste trei­­ zile se petrecuse un eve­niment fără mare importanță, dar care fu de­ ajuns ca să schimbe atitudinea lui Laurent și a finanța­­tei sale. Iată acel eveniment: Mara mergea necontenit, și rîușorul care­ o făcea să se învârtescă, nu secase. In acel an nu s’a făcut ceia ce se obicinuia în toți anii, adică curățirea stavilarului. Mama Suzon spuse de vr’o câte­va ori, că ar fi bine să se curățe picând: — Trebue să fie mult mai in­stavilar. Ar tre­bui ca să’l curățim. Dar Mihai și omenii de la moră susținură con­trarul­­ l­când, că ar fi un lucru netrebuincios acuma și ar putea prea bine lașa încă câte­va luni. Mihai și cei­l­alți omeni se înșalau. In luna lui octombre, fusese ploi multe, și m­u­­șorul deveni un torent, trecând pe deasupra stavi­larului și apa grămădise în el fel de fel de ciute, petre și nisip mâlos, care puteau prea bine să îm­­pedice curgerea apei prin canal. Intr’o dimineță, sau mai bine (zis a treia­­ zi de la sosirea lui Laurent la mare, toți erau într’o con­sternare mare. Rota se oprise în timpul nopței, și apa nu venea să o învărtască, ci din contra era respinsă înapoi debordând pe deasupra stavilarului. ne Mihai era un bun înotător, se desbrăcă de hai­și sări in apă, se scufundă de vre-o câte­va ori, pănă ce reuși să scoță o bucată mare de lemn care împedica curgerea apei. Trei omeni asistase la acest lucru. Cei doi morari și Laurent. In piciore pe marginea stavilarului, Laurent pu­tuse să observe in liniște pe Mihai și să va­dă în­tre umerii sei un semn negru în mărimea unei piese de cinci franci.

Next