Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-09-12 / nr. 103
Anul al X-lea No. 103.____________IASSI Duminică 12 (24 Septemvre) 1882. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Abpii. și Anuaicfurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimostru 7 fr. STREINATATE .......................................40 îr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anuncuri: Pag. I, 50 b Pag. III, 40b. Pag. IV, 30b. Un i*. 20 bani FOAEA INTERESELOR GENERALE. Sept. ri Sept. IZ Duminică Sf. Ierom. Autonom. 24 Duminică Rupertu Nn. 5—47 5—65 13 Luni Martirul Corneliu Centurionul. 25 Luni Cleophas 5—49 5—53 14 Marți CD Inălțar CH Sf. Cruci. post. La 8 Septemvrie, pătrarul intăi, de 26 Marți Ciprian. 5—52, 5—51 15 Mercuri St mart. Nichita Romanu din Dacia. 1 S-15 a ■ m amesticat ! Mercuri Cosma și Damian. 6-53 5-49 16 Joi o-ta m. Mart. Eufimia. r > * . 28 Joi Venzel. 5—54 5—47 17 Vineri S. mart. Sofia. Agap., Pisti și Elpida. 29 Vineri Arh. Mihail. 5—55 5—45 18 _______Sâmbătă Cuviosul Părinte Eumeniu. 30__________Sâmbătă ______ Ieronim. 6—56 5—44 CURIERUL (TH. BALASSAN) Coiirespondenți in Stréinatate, Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ii*. 20 bani ANUNCIURI Di NieMful Carol, având 10 odăi sus și camară rece, 3 odăi jos, grijdi, șură pivniță tote reparate din nou, fântână cu apă bună și 3 grădini. Adresa la d-na proprietară in acele case. (12). Ca.lend.a.r u.1 Septa,m an. ei STIL VECHIOI JIUA______________PATRONUL PILEI | . TIMPOL DIN SEPTA MANA____ STIL NOU ț 1UA _____________PATRONUI, PILE II Râs. Soar. Apusul Soar ANUJUCIU. In pensionatul D. Prof. Weitzsecker Strada Buna- Vestire casele D-lui Clementi Haritonescu No. 1. Cursurile reîncep la 1-u Septemvre. Hqmochinul 3 odăi, 0 bucătărie și o o L/C II IIII 111 It/1 dăiță, cu sau fără grajdi, in aerul cel mai bun, sunt de dat cu chirie de la Sf. Dumitru viitor, Strada Carol vis-avis de Teatru, Casele Architectului Bainic Chettner. Tot acolo e de inchiriet crăciuma din față cu sau fără popicărie. De venerare sau de inchiriet de la St. Dimitrie viitor Casele Ialais, situate in strada Sft. Vineri, in apropiere de Palat și de Hală, compuse, sus din un salon și 5 odăi mari, două autreturi și o camară jos, din o sufragerie, spălătorie, bucătărie și odaie de vefleteu, grajd de 6 cai, șură pentru 4 trăsuri, lemnărie, pivniță, grădină ogradă spațioasă. A se adresa la proprietarul lor D. George C. Balaiș, in casele Libling. PlirQlirîle institului secondar de domnișorUfoUIliure și preparațiunile de Bacalaureat, vor începe la 10 septemvrie a. c. strada Carol casele Drosu. Directori: A. Dodun des Perrieres Griqorie Cobalcescu, Sunt de închiriet de la Sf. Dimitrie 1882 in totul sau in parte casele subsemnatei din strada Coroi, in present ocupate de Gassieria Generală. Pentru informațiuni a se adresa la locuința mea din strada Cogălniceanu casele D-lui Alexandru Gheorghiu. Antița Coroi. Hp inchiriat casele mele situate in stra LC I 101 III 101 la Bucșenescu in rând cu spitalul Militar cuprinzând: patru odăi, bucătărie și pivniță și cele trebuitore. A se adresa la D. Andrei Carp strada Sf. Andrei No. 11. Elena Cristofor. IAȘI, 11 sept. 1882. Cu bucurie vedem că instrucțiunea publică a început a preocupa spiritele. Cu plăcere vedem că presa a început a se ocupa cu seriositate de acesta chestiune lăsată pănă acum în părăsire, și care trebue să atragă mai multă bună-voința asupra ei. Am fost între cei ântei cari am arătat relile de cari astă-ți are a suferi instrucțiunea nostră publică iiciosa organisațiune a tuturor scoteșilor nostre, ceia ce face că instrucțiunea tinerilor noștri, cari fregventeză sculele publice, nu este, în general, dintre cele mai strălucite. Astăz, vom semnala încă o nedreptate ce se face tineritului nostru care termină cursul de liceu, o nedreptate care face că o mare parte din ei sâ-și perdă câte un an, doi și chiar și mai mulți. Acesta nedreptate e esamenul general de liceu sau bacalaureatul, așa cum se cere el astăzi. Regulamentul bacalaureatului cere ca orice candidat de bacalaureat să obție la esamenul înscris nota șefă pentru a fi admis la esamenul oral, la care trebue asemenea să obție nota șefă pentru a putea primi diploma de bacalaureat. Am arătat în colonele acestui «jiar că tinerii noștri, ne cerânduli-se în liceu, pentru a trece din clasă in clasă, decât nota patru, și profesorii neputându-se ocupa de ei mai de aprope, chiar dacă ar avea cea mai mare bunăvoință, lasă lecțiunile neînvățate de a-i pe mâne, și când le vine rândul să fie ascultați citesc lecțiunile sau de două ori de mântuială, o dată pentru a putea capata un patru sau cinci. Acesta face că la sfârșitul anului tinerii noștri știu aprope tot atâta carte căt știau la început. Anii trec unul după altul, tinerii noștri absolvesc cursul de liceu și, sau se presinta la bacalaureat la noroc sau cu speranța de a fi trecuți prin hatâr, care cu părere de rău trebue să mărturisim că și aici joca un mare rol, sau sunt siliți a sta acasă câte un an și câte doi pentru a citi și a studia tote materiile din întregul, pentru a se putea presenta la bacalaureat cu orecare certitudine că vor reuși a trece acest esamen. Se pote face tinerilor noștri mai mare nedreptate decât a li se cere, atunci când au timp a învăța lecțiune cu lecțiune, și când dau examen pentru un singur an, să știe de patru, și după ce termină cursul, când mare parte chiar din materiele care le-au fost cunoscute au fost uitate cu trecerea timpului să li se ceră nota șefă pe lângă că li se mai adaogă materii despre cari nici n’au auzit vorbinduse prin liceu . Cerendu-se nota patru pentru a trece din clasă’n clasă in liceu, după orice logică din lume nu s’ar putea cere decat patru și la bacalaureat. încă un zeu al bacalaureatului e legătura, până acum indisolubilă, între partea literară și cea științifică. In adever, ce interes pate avea un matematic ca să cunoscă declinațiunile și autorii grecești și latinești 1 Öre unui inginer sau arhitect la facerea unui plan li se cere cunoșterea acestor declinațiuni și acestor autori ? Ore un avocat are mare nevoie in pledoariele sale să cunoscă diferitele minerale din cari se compun terenurile și fosilele cuprinse in ele ! Ar fi timpul ca cel in drept să se gândască cu mai multă seriositate la tote acestea. Ar fi timpul să se pue un capăt nop.Da rei in care ne aflăm astăz in privința instrucțiunei și a zeului ce’l facem tinerimei nóstre inteliginte, și prin acesta chiar țerei, făcându’i să perdă câte unul sau doi ani preparându-se de bacalaureat, preparațiune de care n’ar avea atât de mare necesitate dacă nota cerută la bacalaureat ar fi aceiași ca și cea cerută in liceu. Piți doué una: sau cereți nota din liceu și la bacalaureat, sau cereți nota de la bacalaureat și un liceu. telegrame Petersburg 20 septemvrie, împăratul a plecat ieri sara la Moscva, probabil că pentru încoronare, și circulația pe drumul de fer a fost interzisă publicului pănâ ce va sosi Țarul la Moscva. Opt mii oameni trupe au fost înșirate de a lungul liniei drumului de fer spre a privighea și împedica pe totă lumea ce ar vroi să se apropie de linie. Diua de încoronare este ținută forte secret. Londra 20 septemvrie, ziarului «Daily News” i se telegrafiază din Alexandria că la Damanhur in apropiere de Cafr-El- Douar au isbucnit tulburări și desordine cu ocazia reintórcerei vechiului guvernator. Trei europeni au fost grav răniți, se zice că chiar uciși ; generalul Wod a trimes imediat un regiment in acel oraș. Borna 20 septemvrie. Se zice că in consiliul de miniștri s’a luat decisiunea de a se fixa pentru 29 octomvrie și 5 noemvrie alegerile generale cari se vor efectua sub regimul nouei legi electorale. Inundațiunea descrește la Verona, dar forte incet. Tóte părțile de jos ale orașului și ale Provinciei Padua sunt încă inundate. Ministrul de lucrări visitază părțile de foc cari au suferit de inundațiune. Dresda 20 septemvrie împăratul Wilhelm a adresat o scrisare autografă regelui Saxoniei exprimându-i din nou satisfacțiunea cea mai vie in privința resultatelor excelente ale exercițiilor pului de armată saxon in manevrele cardinistan, împăratul mulțămește in acelaș tim regelui Saxoniei pentru buna primire ce împăratul a avut la curtea și in țara regelui Saxoniei. Moscra 20 septemvrie, împăratul, împărăteasa și familia imperială au sosit aici. O mulțime numerosa le făcu primirea ce mai entusiastă. Maiestățile lor vizitează mai multe biserici. Alexandria 21 septemvrie. Știrea despre masacrarea a trei creștini la Damanhur se confirmă. Desordini au isbucnit de asemine la Benda și la Teuts. Un decret al Kedivului institue un tribunal special care să judece pe autorii masacrului din 11 iunie de la Alexandria.Un alt tribunal va judeca crimele comise din restul Egiptului pe tot timpul cât au ținut rebeliunea. ■Berlin 21 septemvrie. „Gazetta Germaniei de Nord” combate aserțiunele unui articol al Barului „Figaro” din 1870 care’i atribuea sentimente ostile catolicismului. Ziarul oficios declară că acestă insinuare este o invențiune tendențiasă. Ierioara a avut loc aici in una din stradele cele mari ale capitalei Leipsigerstrasse inaugurarea iluminaristiei electrice prin lampe sistem Simens. Constantinopoli 21 septemvrie. Relativ la chestiunea turco-grecă, Francia și Anglia imitând pe Germania, sfătuiră pe Portă a se înțelege direct cu Grecia. Este probabil că și celelalte puteri vor face tot așa. Paris 21 septemvrie. Prin cercurile politice de aice se consideră ca neprobabilă întrunirea unei conferențe pentru regularea chestiunei egiptene. Petersburg 21 septemvrie. «Journal de St. Petersbourg” susține că chestiunea Egiptului este de competența concertului european. Alexandria 21 septemvrie. Said bey care se afla prefect de poliție la Alexandria pe timpul masacrului de la 11 iulie, este arestat și pus deja la închisore. Berlin 21 septemvrie. «Gazetta Germaniei de Nord“ primește din Petersburg o corespondență care zice că împăratul și impărătesa Rusiei s’au dus la Moscva ca să viziteze într’un mod solemn exposițiunea de acolo. Corespondența in chestiune adauge că aici pote fi vorba despre o încoronare improvisată de unele știri. Viena 21 septemvrie. „Corespondența Politică” declară că vitetele răspândite in privința motivelor sosirei la Viena a FOILETON. Ponson du Terrail 35 GRIERUL MOREI. Urmare). — Parcă eu am spus, cu tote aceste știam. Mama Suzan devenise palidă întocmai ca o fantomă. — Și pentru ce n’ai spus ? — Pentru că mai întâi, am voit să știm cine a tras. — Ah! — Și acuma știm. — Cund șteți pe miserabilul ? — Da, mătușă. Ascultă-mă și vei videa. Vorbește, îi țjie morărița, care fu cuprinsă de o tremurare convulsibilă. A doua zi după ce sosise, continuă Grierul, fiindcă dormini, Laurent îmi lise: «Fiindcă sunt fiul lui moș Brulart, trebue să mă duc să’l ved. Vei merge cu mine.” Am apucat prntre bra li pe cararea care conduce la coliba sa. — Și ’l-ați găsit ? — Nu, el nu era acasă. Am găsit numai o butelcă cu un rest de rachiu pe masă; alăturea un almanah vechin, din care rupsese o filă, în vatră puțin foc. Laurent a luat almanahul și l-a pus în buzunar. — Pentr ce ? — Vei ști acuș. " După ce se odihni puțin Grierul, continuă : Știi că pe vârful dealului e numai nisip, astfel că nu ne-a fost greu de a urmări pașii lui Brusart. El apucase pe celalaltă parte a dealului, scoborându-se pintre vii. «Urmele pașilor se videau, când erau făcute pe nisip, când pe pământul cel sgrunțuros al viilor, astfel că am ajuns la o colibă de fier. «Moș Brulart se puse jos in acel loc, și-a tras tutun, dovadă că era scrum pe-o peatră. «Am intrat în acea colibă și Laurent mi-a aratat drumul din vale, cam în depărtare de șasezeci de pași. — «Uităte, îmi iise el, când treceam pe aicea, am auzit detunăturile.” — După asta ? întrebă mama Suzan care ia tremurarea convulsivă nu’i încetase. — Laurent mi-a mai spus încă: «De aice desigur a tras.” Și de o dată zări ceva alb la șase pași de dânsul — Era o bucată de hârtie care servise ca furtuială, am strâns’o. Bat’o. Și Grierul scose din busunarul seu o hârtie boțită și înegrită în mai multe locuri. — Oh! Noemi, Noemi,lise morărița tremurând, ce vrei sâ’mi spui ? Grierul își deschise corsetul, și morărița velu almanahul. — Bată,lise Grierul dându’i almanahul mamei Suzan, cartea care am găsit’o la moș Brulart, și deschizând'o, ea continuă . — Veli că’i lipsește o pagină. Morărița’și stăpâni un țipet. Desvălătucind hârtia care servise de furtuială o apropie de carte. Era tocmai pagina ruptă. — Mare D-z eule! moș Brulart să fi tras asupra lui Laurent! esclamă ea. — Da, respinse Grierul cu ironie. Nu găsești că asta e o nouă manieră de a dovedi afecțiunea ce-o avea pentru fiul seu. —— Oh! D-leul meu ! murmură morărița, cred c’am să înebunesc. — Trebue să convii că întorcerea lui Laurent strica planurile lui moș Brulart, și pe acelea lui Mihai. — A lui Mihai, esclamă mama Suzan, oh ! e cu neputință! El pe care l-am purtat in sînul meu, să fie capabil de o asemenea crimă! Nu, nu, nici o dată nu voi putea crede! Grierul nici nu se mișcă. — Ești sigură că Mihai e fiul d-tale ? o întrebă ea. — Cum pot să mă mai îndoesc, respinse morărița cu vocea’i întreruptă de suspinuri, n’are semnul pe care’l avea bărbatul meu ? Grierul începu a rîde. In acelaș timp ușa se deschise, și Laurent intră. — Mamă, îi lise el, am și eu un semn aseminea ca acela de care spuneai. Și în timp ce morărița scose un nou țipet de mirare, Laurent își scose brusa. — Voi să ți-i arăt, îi lise el. LVI. Dacă ve aduceți aminte că cu trei zile mai înainte Laurent spuse Grierului ca să păzască cea mai mare tăcere in privința descoperirei care-o făcuse, vă veți mira póte vezând că Grierul nu ținuse in samă recomendațiunile care le primise din partea lui Laurent; și că el însuși dădea greș resoluțiunei luate mai nainte. Fiindcă in aceste trei zile se petrecuse un eveniment fără mare importanță, dar care fu de ajuns ca să schimbe atitudinea lui Laurent și a finanțatei sale. Iată acel eveniment: Mara mergea necontenit, și rîușorul care o făcea să se învârtescă, nu secase. In acel an nu s’a făcut ceia ce se obicinuia în toți anii, adică curățirea stavilarului. Mama Suzon spuse de vr’o câteva ori, că ar fi bine să se curățe picând: — Trebue să fie mult mai instavilar. Ar trebui ca să’l curățim. Dar Mihai și omenii de la moră susținură contrarul lcând, că ar fi un lucru netrebuincios acuma și ar putea prea bine lașa încă câteva luni. Mihai și ceilalți omeni se înșalau. In luna lui octombre, fusese ploi multe, și mușorul deveni un torent, trecând pe deasupra stavilarului și apa grămădise în el fel de fel de ciute, petre și nisip mâlos, care puteau prea bine să împedice curgerea apei prin canal. Intr’o dimineță, sau mai bine (zis a treia zi de la sosirea lui Laurent la mare, toți erau într’o consternare mare. Rota se oprise în timpul nopței, și apa nu venea să o învărtască, ci din contra era respinsă înapoi debordând pe deasupra stavilarului. ne Mihai era un bun înotător, se desbrăcă de haiși sări in apă, se scufundă de vre-o câteva ori, pănă ce reuși să scoță o bucată mare de lemn care împedica curgerea apei. Trei omeni asistase la acest lucru. Cei doi morari și Laurent. In piciore pe marginea stavilarului, Laurent putuse să observe in liniște pe Mihai și să vadă între umerii sei un semn negru în mărimea unei piese de cinci franci.