Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-10-24 / nr. 119

Pag. 2. ANUL al X-lea No. 119. Senatul a ales pe d. Ilie Ciolac mem­bru în comisiunea privitore la afacerea d-lui general Slănicanu, în locul reposa­­tului d. G. Perticari. Tot­ de odată a va­lidat alegerea d-lui general G. Angeles­­cu de senator al colegiului I de Dolj. Camiera a primit demisiunea d-lui C. A. Rosetti de deputat al colegiului III de Ilfov, precum și demisiunea d-lui Dimitrie Brătianu din demnitatea de preșident al Adunărei. Acastă din urmă demisie s a primit cu 44 voturi contra 22, fiind și 4 abținuți. Prezident al Camerei s a ales d. gene­ral D. Leca cu 45 voturi. In comisiunea pentru respuns la mesa­­giul tronului s’au ales d-nii D. Gusti, T. Maiorescu, E. Costinescu, N. Fleva, N. Locusteanu, Al. Lahovari și I. Codrescu. D. Manolescu, prefectul județului Buzău, a demisionat. Demisiunea d-sale a fost primită. Succesorul său se z­ce că este d. I. Urlățeanu. I­. loan Bălăceanu, ministrul nostru plenipotențiar pe lângă Curtea din Viena, a fost primit in audiență la M. S. Re­gele. La școla de poduri și șosele din Bu­curești s’a numit d. I. B. Cantacuzino profesor de poduri și șosele, în locul d­­lui Sp. Iorcanu demisionat, și d. D. Ma­­tac profesor de topografie și navigațiune. Joi diminață s’a ținut un consiliu de miniștri sub președința M. S. Regelui. Se­­ zice că principele D. Ghica ar fi hotărît să’și dea demisiunea din Senat, dacă Senatul nu termină cât mai curând cu afacerea d-lui general Slăniceanu.« Citim vn »Binele Publice: Ori­ce acție își are reacția ei. Congresul economic de la Iași vrea prin vorbe să combată pe Ji­dova. Aceștia la rândul lor au și început în fapt să combată pe Români. Banca de esplotare a Romăniei poreclită «Banca României" ni se spune că a dat afară din serviciul ei pe toți cartierii români.— A­­vis Băncii Naționale. Cu acestă ocasiune suntem de părere ca guvernul să interzică acestei străine și liostile instituțiuni privilegiul înalt de a CRONICA ESTERNA Austro-Un­garia. Inundațiunile din Tyrol ating proporțiuni îngrozitore, împăratul a dat 500.000 florini pentru victime. Consiliul de miniștri a hotărâ să supue Camerei un proiect teh­nic de lucrări destinate a preveni întorcerea a­­cestui flagel. Camerele vor vota sumele necesare pentru ajutorele momentane. Tóte comunicațiunile sunt întrerupte. Serbia. Știrile din Belgrad sunt destul de neliniștitore. Regele a primit o deputațiune a partidului liberal și într-un discurs călduros, a declarat indispensabi­lă fusiunea liberalilor cu progresiștii pen­tru a învinge radicalismul. La Viena se prevede advenirea d-lui Ristici, ceia ce, în condițiunile actuale, ar putea să aibă consecințe grave din punctul de vedere al relațiunilor internaționale a Serbiei. Opi­­niunea publică în Austro Ungaria e viu mișcată de­ acest fapt. — Cabinetul și-a dat dimisiunea, dar regile n’a primit’o. Se z­ice că acestă de­­marșă a ministerului a fost motivată pe nemulțumirea manifestă de regele Milan că nu s’a descoperit la timp pretinsult complot din care­ a eșit recentul atentat al văduvei Markovici. Italia. «Corespondența franco-ita­­lianâ» spune că cardinalul Iacobini a a­­dresat guvernelor străine un memoriu în care, după ce citază cuvintele d-lui De­press la Stradella relative la legea ga­­ranțiilor, el relevăză faptul că șeful gu­vernului, în prezența unei legi stabilite, cum e cea a garanțiilor, a îndrăznit să afirme că ea nu constitue un drept, ci o concesiune de partid. Memoriul are de scop a demonstra că papa este, în Italia, la gratia partidelor cari se succed la putere, și legea garanție­lor curat o închipuire. Germania» Corespondentul lui «Times“ la Berlin a semnalat în mai multe rânduri răui amare de care dădea probe fiarele germane contra Englitezei și, în particular, mai filese trecute, ca­­lomniele „Gazetei de Colonia* în privința conduitei trupelor engleze în Egipt. In­­tr’o scrisóre de la 27 oct. el atrage a­­tențiunea asupra unui articol al «Gazetei Germaniei de Nord* care, z ice el, „a fost ingnirof- jrt *»,o­­a ~ 1 tt care unii bieriu iu­ncciuși prin«Le­i» cu un gard. Acelaș­i ziar află că d. ministru de res­­bel a luat decisiunea că anul acesta să se facă inspecțiuni generale in toată țara numai ofițerilor. D. Grigore Ghica, fost cap al divisiu­­nei politice din ministerul afacerilor străi­ne, s'a numit secretar general și director al acelui minister, in locul d-lui George M. Ghica numit ministru la Atheena. ■ W IA V/ V. C­n articol, nu’i omul a urma, în politica sa, considerațiuni de partid, de antipatii sau de simpatii orbe, ci numai cât interesele permanente ale țărei sale. Dar, aceste interese’i angajază a trăi în pace și a­­miciite cu Engliteza, Germania ne arăr­d nici­ o rațiune a căuta certă acestei puteri.” Corespondentul lui «Times» se crede cu atât mai mult autorisat a atribui o p i­­gină oficială acestui articol cu cât Ziarul în care­ a apărut s-a arătat forte mult timp prea ostil Englitezei: bombardarea Alexandriei. Aprope până la «Gazeta Ger­maniei de Nord" nu perdea nici o ocasie CURIERUL TH. BALASSAN, pentru a ataca pe d. Gladstone, a se ex­prima în privința sa cu amărăciune sau insultă. Acum, adaugă el, tote acestea s’au schimbat; cuvântul de ordine e apro­­pierea, chiar alianța, așa de posibilă, cu Engliteza, și, cum presa germană,— nu facem de­cât a traduce,— e ca și oile, ea va lua de­sigur notă de aceste nouă disposițiuni, și, ne putem aștepta să ve­dem tote fiarele germanice răspund­end la indicațiunea ce li s’a dat. 8|­ailht. Atitudinea cabinetului d­lui Sagasta începe a se da pe față. Consiliul de miniștri a opinat sâmbătă sara pentru convocarea Cortesilor numai după ce va naște regina, ceia ce se așteptă să aibă loc în luna novembre. Limbajul presei ministeriale face să se creda că ideile de resistență ar fi trium­fat și că’n sînul cabinetului înțelegerea e complectă asupra următorelor puncte: statu quo pănă la întrunirea Cortesilor; cam­panie mira ori­cărei modificări in cer actuală a monarhiei; silinți­i intru a împedica deșer­tarea­­ și mai cu samă a pu­ternicei­­ ti i­­rijată de Novarro Ro­drigo ; se separa elementele ții se centi ha­­tărîrea a înfrunta des­baterea de cătră Cortesi asupra program­­tului Serrano, afirmând compati formelor liberale, de­și mai lente, sub auspiciile Constituțiunei actuale și sprijinind acastă afirmare prin presentarea mai multor proiecte de legi liberale ; și, în fine, după un vot de în­credere, amânarea Cortesilor pănă după sarbătorile anului nou. In sferile ministeriale nu se admite nici chiar ipoteza despre mai mult de patru­zeci de deșertări din rândurile majorită­ței. Ceia ce neliniștește totuși pe amicii cabinetului, e atitudinea republicanilor de ori­ce nuanță, favorabilă programului ma­reșalului Serrano și cu hotărâre ostilă mai multor proiecte, așa ca dotarea reginei Isabela, jurământului politic, a juriul!­iniei civile, a censului electoral cestor proiecte, stîn­gele și i vor coalișa atacurile lor, așa uz’o deja pe la sfâr­șitul cele­iă sesiuni. .iai­ jșaUii­­ iu venat basele de­finitive ale lui seu. El are în­crederea n­id că acest program îi asigură stîngeior dinastice și a republic­­ii a deschide o luptă decisivă în d­uțiunilor celor mai liberale al­e chestiunilor pe cari cabinetul le va ridica chiar în sinul Cor­tesilor, după un succes aprope sigur al ministerului la începutul sesiunei, dacă d. Sagasta se hotărăște să ceră un vot de încredere. Mareșa­l a avut noi întreve­deri cu ș și cu personejele in­ocra­com­e . • ă au dat as. ■;:ure pri­;>re inie utare. IAȘI Duminică 24 Octomvrie (5 Noem.) 1882/ CRONICA. LOCALA * * *^ (Hirnea). Astă­zi duminică în octombre, la 6 ore sara, se va celebra în biserica Sf. Sava căsătoria religiosă la d-lui Ion Moissan cu d-șora Profira Argenti.—Tot astă­zi , ora 1 p. m.,i se va celebra în biserica asilului „Era Domna" din București căsătoria religiosă a d-lui Dimitrie Cotescu cu d-șora Man Teodorescu, iar la ora 3, în aceiași serică, se va celebra căsătoria religios, d-lui George Arifeanu cu d-șora DL Andrescu. Ambele mirese sunt eleve a­ asilului.—Urăm tinerilor perechi tate­ricirile căsniciei. *** (Convocare). Membrii Comi­tetului dirigent a Societăței cooperative a meseriașilor români din Iași, rogă pe toți meseriașii români iașani a se întruni în localul clubului comercianților și meseri­așilor din strada nemțască în dosul far­maciei d-lui Lochman, astă­zi, duminică, la 5 ore sara. La ordinea Zilei sunt mai multe chestiuni importante pentru mese­riași și meserii în genere. *** (Plecat). Cu trenul de vineri după amână, I. P. S. S. Mitropolitul Iosif a plecat la București pentru a lua parte la lucrările Senatului și la cele ale Sf. Sinod. *** (Concert). D-sora Maria Narice, pianistă celebră, care avea să sosescă în Iași afară cu trenul de la Zece ore, va da un concert în sala Conservatorului. Reputațiunea musicală a d-șdrei Narice fiind forte bine stabilită, nu ne îndoim că amicii musicei se vor grăbi a profita de ocasiune. *** (Orologiul Mitropoliei din Iași). S’a deschis pe sema minis­terului cultelor un credit extraordinar de lei 16.000, pentru cumpărarea și așăza­­rea unui orologiu cu două cadrane ilu­minate pentru ambele turnuri din fața stradei principale a bisericei catedrale Mitropoliei din Iași, cu arătători mișcați prin transmisiuni cu o sonerie, cântărind 400 chilograme, lucrat după cele mai noi sisteme de orologie. La Palat asemenea s’a așezat un fru­mos orologiu care costă 4000 lei, și care noptea va fi iluminat, așa ca să se potă vedea orele. „­„(Iarna se apropie). Niște indivizi, rămași necunoscuți pănă acum, vedend că iarna se apropie și frigu’i a­­junge din urma, au găsit­ cu~ cale, pentru a nu tremura de frig, să spargă oii nop­tea un părete de la magasia evreicei Alta Margina, de unde se echipară cu mai multe sucmane, mintene și alte haine și pânzeturi cu cari să se garanteze contra frigului iernei. Poliția s’a pus să-i caute pentru a le oferi și o locuință caldă. *** (Accident). Vineri, pe la 6 ore jum. sara, fiind întuneric, doi boi ai lo­cuitorului Tudor Ciubotaru au căzut în șanțul făcut pe marginea trotuarului din strada Nicolina. Unul dintre boi a fost scos din șanț mort, iar al doilea forte sdruncinat. Sărmanul om se smulgea de cap și se bocea că­ i-au rămas copilașii săraci. Causa acestui accident nu’i nimeni altul de­cât antreprinorul acelui șanț, să­pat pentru a se așeza niște olane cari să conducă apa la o ciușmea din piața Ni­colina, ca­re n’a luat precauțiune a pune o balustradă pe marginea șanțului. Ar fi forte mult de dorit ca ast­fel de negli­jent să fie pedepsite, căci ar putea da loc la accidente mult mai triste de­cât acesta. *** (Rectificare). In lista proce­selor secțiunei III a trib. Iași, publicată in numărul de la 3 oct. c., din crere s’a pus in l­ua 4 oct. «supralicitare la vânzarea moșiei Bârsănești a faliților Maican" un loc de­­ supralicitare la vân­zarea moșiei Bârsănești a fraților Maican". Facem acestă rectificare. COMITETUL pentru ajutorarea incendiaților din țară. Ședința din 13 octombre 1882. Ședința se deschide la 7 ore 40 m. sara, sub președința I. P. S. S. Mitropolitul Iosif. Membrii presenți d-nn­ N. Drossu, I. Bogdan, R. Petrescu, G. P. Stam­atopulo, H. Goldner, D. Balassan și alți membri absenți din causa ședinței Congresului economic. Se pune înaintea Comitetului chestiunea îm­­părțirei banilor la incendiații din Târgul-Fru­­mos.­ Comitetul vede cu mirare adresa prima­rului din acel târg, cu data de 7 septembre trecut, sub numărul 1177, pe lângă care tri­mite o nouă listă de incendiați, cu mijlocirea de a se veni în ajutorul a alte 86 de vieți’ me, cari n’ar fi primit nici un ajutor. Comitetul, după deliberația urmată, a opi­nat, în unanimitate, a răspunde d-lui primar de la Târgul-Frumos că distribuirea a 9000 lei făcută prin însărcinații Comitetului tri­­miși la Târgul-Frumos, a fost întemeiată pe lista primitivă presentată de d. primar, așa că, Comitetul, crede că acea listă cuprinde nu­mărul adevărat al victimelor elementului dis­trugător din Târgul-Frumos. Totuși, în vedere că d. Goldner are adu­nate un număr de obiecte pentru o loterie me­nită a se ajuta din produsul ei pe incendiații din Târgul-Frumos, trăgăndu-se loteria, se va avea in vedere noua listă. D. Drossu întrebă pe casierul Comitetului ce s’a făcut cu biletile loteriei. D. Bogdan cere Comitetului permisiunea de a face cunoscută întrăga situațiune a casei. D sa arată că suma adunată pănă acum e de 23,067 lei 8 b. adică 19,327 lei 8 b. adunați prin liste de subscripțiuni, representațiuni tea­trale, și serbările de la Copou, și 3740 lei din vânzarea b­iletelor de loterie. Scăzându-se din acastă sumă 19,769 lei, ajutore date in­cendiaților și diferite cheltueli, rămân 3298 lei 8 , din care sumă d-sa a asigurat 3000 lei la casa de depuneri și consemnațiuni, cu cari să se plătască premiere loteriei, iar 2 lui S b. l­ .re disponibili is D. Bogdan arată Comitetului că din list de subscripțiune nu i s’au restituit în­că 3­ cu tote invitațiunile făcute pănă acum, și în­trebă Comitetul ce’i de făcut cu aceste liste. D. Goldner propune să se facă o invit­­iune personelor și autorităților cari n’au în­poit încă listele, dându-se un termin pentr restituirea lor, și’n cazul când listele nu va fi înapoite pănă la acel termin, se vor publ­ca numele celor ce le-au primit și nu le-a înapoit. Comitetul primește propunerea d-lui Goldner D. Bogdan arată personele la cari a­u părțit bilete de loterie și se insărcinăză a­duna d-sa banii de pe biletele văndute. D-sa întrebă Comitetul dacă numerile fetelor nevândute­ se vor pune în urnă, e pentru negativă în acestă privință. Acestă chestiune rămâne să se resolveze d Comitet într’o altă ședință. FOILETON: Xavier de Montepin. MEDICUL SĂRACILOR. P­E­O­L­O CI. Noptea lui 17 ianuarie. (Urmare). Lampa era stinsă, — fumul acriu și înăbușitor de lână arsă forma o ceță dusă.— Pierre Prost nu putu vedea acest lucru pe care i’i dăduse muma așa pe furiș, și’l ascunsă în sîn. In acest moment, masca negră s’apropiă de el cu neliniște și neîncredere. — D ta nu mai ai ce face aici,’— Z‘să el, — tre­­bue să pleci... Și el adăogă, smulgând cu brutalitate pe fetiță din brațele mamei sale, și adresându să la servito­rul mascat și îmbrăcat în negru care asistasă, făr’a zice un cuvânt, la tote scenile de mai înainte : —Ia acestă copilă și coboră-te,—te urmăm... In acelaș timp, el pasă pe fața medicului masca fără deschizături care’l făcea pentru moment orb. — Vină, — urmă el apucându’l de mâna stângă. Una din acele grabnice inspirațiuni care țișnesc câte o dată ca o rază luminosă în împrejurări su­preme, trecu prin mintea lui Pierre Prost. Lighenul de aramă, plin cu sânge, era jos, la pi­­ciorele sale.­­ El știa asta. El se plecă rapede, ca și cum ar fi făcut un pas greșit, și’și mută mâna’n sânge. Masca negră crezu că medicul se poticnisă, — el­­ târâ și’l făcu să iasă din cameră. Pierre Prost numeră, ca și la suit, cele două­zeci și două de trepte ale scărei. Ajuns jos, el își ridică mâna, după cum făcusă venind,—dar de astă dată nu pentru a’și apara ca­pul,—și întipări pe boltă urma degitelor sale sân­gerânde. Masca negră nu observă de loc acestă faptă, — Ai făcut ceia ce așteptam de la d-ta,— Zisă el oprindu-se înainte de a deschide ușa gipsa după care se auzea uraganul mugind— m’ai servit,— e drept ca să fii resplătit... — Nu cer nimic, — respinsă Pierre Prost, — nu doresc nimic... — Nu’s dintre acei cari primesc servicii gratuite ! — Z‘să necunoscutul cu măreție,— și pe lângă aces­tea, aștept încă ceva de la d-ta... — Ia asta... Tot vorbind, el pusă’n mâna medicului un săcu­leț de pânză destul de greu. Pe urmă reluă : — Acest auz îți va servi pentru a crește pe fata d-tale. — Vai!... — bolborosi Pierre Prost, — știi forte bine că copila mea’i mortă ! — Copila d-tale’i vie, — replică masca negră cu o voce rară și hotărârită. — Ada’ți aminte că în­tâmplările din astă nopte sunt un vis pe care tre­­bue să’l uiți la deșteptarea d-tale !... Acum câte­va ore, erai în coliba d-tale cu o fetiță, — a d-tale,— care dormea în legănul seu.— In câte­va ore te vei întorce,­ — o fetiță,—acelaș,—va dormi lângă d­­ta, și, de ori sara, d-ta nu vei fi plecat din Long­­chiamois!... —■ înțelegi acum pentru ce zic că fiica d tale nu’i mortă ?... — Da,—respinsă Pierre,— înțeleg...— D-ta vrei ca’n ochii tuturor, copila care s’a născut să fie co­pila pe care­ am perdut’o... — d-ta vrei ca germana mea fetiță să nu fi încetat nici o dată de a trăi... — Vreu asta.—Vei face-o? — Voi face-o.—și nu numai de ochii lumei, ci vei avea inima unui părinte pentru sermana pără­sită ! — Haide dă, și dacă ții la odihna și la viața d­­tale, adă’ți aminte o indiscrețiune ar fi martea,­­și’ți-o repet că nu vei fi singur lovit... Masca negră deschisă atunci ușa, și condusă pe medic, prin omorul grămădit, pănă la locul unde aș­tepta sania la care se’nhamasă cai odihniți. Pierre Prost fu așezat în sanie, — doi omeni se puseră lângă el. — I se pasă fetița’n brațe învelită în una din acele măntăli de lână grasá vargată cari se numesc roulieres și cari servesc țeranilor. Caii plecară. Trecură cele două punți rîdicătore, trecură pe sub cele doua bolți, — pe urmă sania se aruncă cu o rSpegiune amețitore pe povârnișul rîpos la care se’ntrebuința să aprope o oră pentru a’l sui, și pe care’l coborâră in câte­va minunte. Când sania se opri lângă Lonchaumois, nu se luminasă încă de ziuă , — uraganul se liniștea pu­țin, — dar omorul tot cădea in fulgi deși. Medicul nu știa că ajunsese, și, înșălat de fabu­­losa futală a alergărei, presupusă că trebuia să fie cel mult in jumatatea drumului. — Unde suntem ? — întrebă el pe acela dintre tovarășii sei care-i poruncea să se cobore. — Vei vedea o, —respinsă acest om. Pe urmă adăogă, — când Piere Prost se cobo­­râră din sanie . — Ți se poruncește să nu-ți scoți masca de­cât după ce vei fi spus pe dirost cinci Fater și cinci Ave !... — Tatăl nostru carele ești in ceruri... — în­cepu medicul. In acelaș timp el auzi șuerătura ascuțită a tălpi­lor săniei care tăia omorul înghețat. — Acest sgo­­mot se îndepărtă cu repegiune. Când Pierre Prost recită cinci Pater și cinci Ave, își scolă masca. Pofta ogrădei sale era la doi pași de el. El intră, cu inima sfărâmată, in casa sa deșart — Fetița fu culcată în lagărul gol. — Medicul dusă să caute capra, și buzele sermanei copile lipită cu lăcomie de mamela umflată a maau carne negre. Pe urmă, după ce bea, ea adormi, Pierre Prost putu atunci să-și spele­mn gerandă, și să privescă obiectul misterios în mâna sa de nenorocita necunoscuta. En­dalion de aur sculptat, de o lucrare ab­sá­tând închipuirea unei floricele sălbatice, a­glantine (trandafir sălbatic), trasă în diamant­e despre sacul de pânză dat de masca negră, prindea zece mii de livre in aur,—o sumă c­a pentru acestă epocă. ^ In revărsatul zorilor, un țăran din Longcha­r veni să ceră de la medic noutăți despre fete pe care­ o știau șubredă și aprope murindă. — Mulțumesc, vecine,—răspunsă Pierre Pro — ea’i mai bine, mult mai bine, și, acum, nădă­duiesc că va trăi... Avea dreptate să nădăjduiască. După câte­va săptămâni, copila, așa de palidă așa de păcătosă odiniora, nu mai era de cunosc­­atât se făcusă de fragedă și tare. Ea făgăduia să fie’ntr’o­rb—după cem zic țăr­nii franceși,—un beau brin de idle!... Numai cât, în** localitate fu un mare subiect surprindere, și aprópe de scandal, când văzură medic­­ un bun creștin, cu tote acestea, cum era­ dând fiicei sale un nume de flore în loc de un n­ue de sfântă, și numind’o EGLANTINE! !... Sfârșitul Prologului.

Next