Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-01-15 / nr. 6

Cofetăria Alexandru­ Fondată la 1847 I. A. SFETCOVICI succesor Au sosit: Bonboniere fondante, dragele, pas­tile de qomâ, fructe candite, ciocolata pra­line și tablete, Maroane de Fat is : champagne (Boussillion), Bordeaux, Madera, Liqueruri: din cele mai renumite fabrici. 10—. Anul al X-lea No. 6. IASSI, Vineri 15 (27 Ianuarie) 1882. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, Prețul Alion, și Auunciurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.—­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr _7 INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 6» J>ani- SCIRI LOCALE » • • 1 K­-~~ EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag- 30 b. Win Hr. 9 © bani --------­­ ' ~­­ O­a­leri,d-a-r­ u.1 Se­ptămâniei - STtr VKIH,0------------p I tr A I PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTA­MANA­­ IV’IL NOV • ț>­I P­A P­A­T­E­O­S D­I y­I L­E­I Râs. Soar. Apusul Soar. — --------­—* ===' " ........ ' ’ ' = ianuarie. * '­anuarie. Duminică Sf. Grigorie Episcopul Nisei. ^ Duminică Vincentie. 7—29 4—55 ii Luni Gut. Pur. Theodosiu chinoviarcul. . G’ini _ S. Maria. 7—28 4—57 1o Marti Mart. Tatiana­­ Cap.­ei la Episc. Arg. La 15 Ianuarie, pătrarul %ntal, ger. 24 Mărfi Timoteu. 7—27 4—58 13 Mercuri 8. 8. Mart. Emil și Sferatonie. cald, vânt și moină . Mercuri Pavel copt. 7—26 4—59 14 Joi Cut. P. P. cei uciși în Sinai și Kait. 2b .Toi Policarp. 7-25 4— 1 15 Vineri Cut. Pavel Tibeul și loan Colibașul. Vineri Ion Crîsostom. 7—24 4 2 16 Sâmbătă ________închin, einst, lanț al sf. Apost. Petru.____________________________________ 28 Sâmbău­l Carol cel mare. 7-22 4— 4 Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. (T H. B A L A S S A N) EOAEA INTERESELOR GENERALE. COMITETELE-UNITE Com­itetele­ Unite pentru a spori fondul lor, hotărând a da două baluri, se anun­ță prin presenta că la 23 Ianuare și 6 Februarie 1882, vor avea loc in salcinele Domnei Maria R. Roznovanu acele două baluri, la cari plata de intrare va fi de șase franci de fie­care personă. Se face un apel călduros la simțimentele de ca­ritate ale publicului Iașan și din distric­te ca cu acea ocasiune, precum a făcut’o tot­dea una, opera de bine­facere să întăl­­nască mărinimosul său concurs.— Toale­­ta simplă. _____ In urma volului emis de Domnii și Domnele Membre a acestor Comi­tete în ședința din 12 Decembre 1881 pentru a se pune in verujare casa proprietate a Comitetelor situată în acest oraș disp. III strada 40 sfinți, compuse din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână, și loc ingrădit cu zaplaz de scânduri de jur inprejur. Se deșteipta prin acesta că amato­rii ce vor bine vor de a cumpără sus menționata casă, se pot presenta pen­tru informațiuni la ori­care din co­­misiunea insercinata compuse din Domnii Nicolai R. Roznovanu, Nicu Ceaur Aslan, Dimitrie Guste, Nicolai P..^OL și Niool­ai Ghenea, care sunt rugați a primi acesta însărcinare de bine-facere. Prețul ven­ ărei se va hotărâ de Comitete. Con­respon­denți in Streinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Dl. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Yerdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un J­r. 20 bani M 'EIunt JT <£>’au perdut la balul Societăței de Bine­facere ce avu loc la Jokey-Club una stea cu briliante, persona ce a gă­­sit’o este rugată a o trimite Domnei Adela Kogalnicono păgubașa. 8.) Un administrator H­enlT«“ „Í“ 14 ani in asemine funcțiune, astăzi disponibil dorește a se angaja la vre­o moșie fie chiar mai multe intr’un complect. Doritorii vor bi­ne vrei a se adresa la red­acțiunea „Curie­rului.» (6—31. Se vinde de veci. Moșia Movila Mare situată In jude­țul Iași plasa Copou Comuna Movileni, rema­­mată pe urma reposatului Ioan Nicolau și invecinată de moșiile: Romaneștii, Potângenii, Movilenii Larga și Butulucu. Doritorii de a o cumpără se pot adresa pentru informațiuni și condițiunile vând­ărei la d. Advocat M. D. Sipsomo domiciliat in Iași, sau in Galați la D. Dimitrie I. Nicolau advocat unul din conmoștenitori. Asemine se vinde de veci tuia casa cu locul ei gospod in mărime inprejur de 104 stânjini, 5 palme și 2 palmace situată in des­părțirea a 4-a din Iași pe stradela ce scoboră de la biserica numită Vulpe la biserica Sf. Stefan informațiunile și condițiimile vând­ărei se pot lua tot de la D. Advocat M. D. Sip­­somo. (9—5). SINDICATUL FALIMENTULUI Jean Bal­ic. Conform autoritațiunea Trib. Comercial de Iași secț. II, dată la 15 Mai 1881, se publi­că vânzarea Creanțelor și tuturor efectelor de portofoliu precum și a 4 losuri otomane a câte 400 fr. bucata cu cupónele lor averea falitului Jean Babic, vânzarea se va face în Sala Trib. Iași secția IV-a la 15 a curentei luni Ianuare 1882 ora 12 din oi, prin licita­­țiune publică, față cu D-nui judecător comisar al falimentului. D-nii concurenți sunt invitați a se presează cu giranții cerute de lege, la locul, t­iua și ora aratată. Vend­area se va face en gros sau in detail după cum se va găsi mai avantajos pentru masa credală.— Sindici: Krupenski, Bejan. __3), corp din prăvăliele mele situate în Iași A ..j strad­a de Sus vis-a vis de piața Sf. Spiridon se dau cu chirie de la 23 Aprilie 1882. Concurenții se vor adresa la mine pro­prietarul lor in Iași strada Română No. 30 dispăru­rea a IlI-a. Giurcaneanu IAȘI, 14 Ianuarie 1882. Mierea Mărfilor austriace. In ședința de asaltăeri a Camerei d. Mihail Cogălniceanu s’a desvoltat interpetarea sa relativă la închiderea fruntariilor austriace din partea Bu­covinei pentru esportarea vitelor din România. Această chestiune este de un inte­res capital mai cu sumă pentru ju­dețele din Moldova de sus care fă­ceau un comerciu foarte insemnat cu exportul vitelor in Austria. Astăzi a­­cest comerciu este ucis. Pagubele ce vor resulta pentru țară din această inchidere a fruntariilor de către Mo­narh­ia vecină se urcă la zecimi de milioane pe an. Le arătăm în scurt istoricul acestei chestiuni: In timpul răsboiului din urmă epi­­zotia se introdusese in unele județe din România. Acest flagel al vitelor cornute nu au avut nici odată in țară la noi o stare endemică ci cu totul sporadică. Pana acum doi ani cașuri izolate de epizootie se iviră in diferite localități. De atunci încoace insă fla­gelul nu se mai ivi nici intr’o parte a României. In 1880 Germania și Francia amenințară pe Austria că-și vor închide fruntariile pentru vitele din aceasta țară, dacă ea nu va lua măsuri severe contra vitelor din Rusia și din celelalte țări infectate de epi­zootie. Guvernul austriac ar fi voit încă de mult să fie contra noastră măsu­rile pe care le-au luat acum cu în­cepere de la­l­iu Ianitar. Conven­­țiunea comercială cu România nu per­mitea însă Austriei de a stabili in principiu prohibițiunea contra vitelor noastre. In fața acestei dificultăți gu­vernul austriac alergă la un subter­fugiu, și anume acela de a schimba vechea lege sanitară care nu era des­tul de eficace pentru a opri intrarea vitelor noastre in acea țară. In virtutea acestei legi nouă Aus­tria stabili un sistem de carantine foarte sever și care nu se deosebește de cel al prohibițiunei complecte de cit prin caracterul său vremelnic. Cuvintele pe care s’a sprijinit gu­vernul austro-ungar de a lua aceste măsuri severe contra noastră le-am fi găsit până la un punct oare­care in­­temeete, dacă in România ar asista încă epizootia. Pe cîtă vreme insă boala nu mai asistă la noi și s’a luat toate măsurele pentru a face întoar­cerea ei cît să poate de grea și de rară, argumentele invocate de puter­nica noastră vecină nu sunt de­cît niște protecste, pentru a include fruntariile sale vitelor nostre. Acesta in scop de a asigura, contra convențiunei comer­ciale, o protecțiune asupra producăto­rilor de vite din interiorul monarh­iei, cărora comercianții de vite din Ro­mânia de dincoace de Milcov mai cu samă le făcea o concurență simțitore. D. Cogălniceanu in desvoltarea in­­terpelărei sale susținu cu drept cu­­vent că Austria nu are drept după convențiune de a închide fruntariile sale pentru esportațiunile noastre. D-sa a propus prin urmare guvernului să așeze de represalie și se închidă frun­tariile noastre la importațiunile vinu­rilor austriace. D. Brătianu nu se unește insă cu această părere și declară că va veni cu un proiect de lege pentru închi­derea fruntariilor române despre Rusia și Bulgaria, adâogind că guvernul aus­triac i-a declarat categoric că nu vo­­ește să trădeze cu guvernul român chestiunea fruntariilor pe cît timp fruntariile române despre Rusia și Bulgaria nu vor fi închise.. Așa­dar va trebui să ne supunem orbește poruncilor din Viena, și pen­tru a face pe placul acestui preten­țios vecin să rupem relațiunile nóstre comerciale cu Rusia și Bulgaria. Pu­tem asigura pe guvern că din mo­ment ce fruntariile noastre se vor în­chide pentru vitele de prove­nența­ rusă și bulgară, aceste țeri su­nc­ pen­tru noi aceiași condescenți pe care o a­­rătăm noi Austro-Ungariei, și vor în­chide fruntariele lor pentru toate măr­furile noastre. Iarăși chestiunea celor zece milioane. Cetitorii noștri cunosc numerosele faze prin care a trecut această neno­rocită chestiune care dăinuește de la 81 Martie 1862, adecă două­zeci de ani în capăt. Atît prin legea din 31 Martie 1862, cît și prin Constituanta din 1866 se prevede ca in schimbul sacrificiilor făcute de orașul Iași prin strămutarea Capitalei, el se fie scutit cu jumătate din impozitul funciar și să se acorde Comunei nóstre suma de­­ zece mili­oane lei vechi cu destinație pentru îmbunătățirile orașului. Guvernul actual, dorind de a im­pune deplin impozitul de 6 la sută care cu decimele se urcă sau­ la sută, prin o subtilitate de alt­minterea for­te ingeniosă, a făcut să se voteze de Corpurile Legiuite de legea din 11 a­­prilie 1880, publicată in Monitorul O­­ficial No. 87, prin care se impune Co­munei să primească, in locul celor ze­­ce milione, niște proprietăți a căror va­­lore reală este cu totul ne­echivalen­tă cu suma datorată de Stat Comu­nei Iași. Tot o­dată prin acea lege Comuna era obligată de a înființa o școală polytechnică și a face mai multe alte îmbunătățiri a căror cheltueală ar fi întrecut cu mult valorea imobililor ce se cedase Comunei la schimbul ce­lor­­ zece milione. Consiliul Comunal de atunci se re­fuză de a consimți la transacțiunea ce i se propunea prin legea din 11 aprilie 1880 și se abținu de a intra la posesiunea bunurilor cedate, pentru motivul forte plauzibil că valorea i­­mobilelor cedate era mult mai mică de­cât acea cu care au fost estimate de Stat și pentru că obligațiunele ce i se impuneau comunei erau foarte g­­neroase. Ne aducem aminte cu toții de din­­cuțum­ile furtunase ce votul fostului consiliu comunal ridică atît in presă cît și in Parlament. Se aruncară gra­tuit și fără cruțare cele mai grave a­­cuzări și chiar injurii consilierilor cari au votat contra acelei transacțiuni. Este de ajuns să amintim ca acest vot au avut de urmare disolvarea a­­celui consiliu comunal. In sesiunea actuală guvernul pre­senta camerilor un proect de lege pen­tru modificarea unor disposițiuni a le­gei din 11 Aprilie 1880. Publicăm mai jos atât acest nou proiect de lege cit și expunerea de motive. Mare a fost însă mirarea nostră și mai mare încă trebue să fie satisfa­cerea membrilor din disolvatul con­siliu comunal, văzând că guvernul in­­voca pentru noul său proiect același motive cari au determinat respinge­rea de catre fostul consiliu comunal a transacțiunei prevăzută in legea din 11 Aprilie 1882. Bata aceasta expunere de motive asupra cârr­a atragem atențiunea ce­titorilor noștri. ESPUNERE DE MOTIVE. Domnilor deputați, D-vostră cunoșteți că Corpurile legiuitore, după inițiativa guvernului, au votat legea care s’a promulgat la 11 aprilie 1880, pentru apli­carea votului Constituantei, din ședința de la 29 Iunie 1866, prin care s’a dat orașului Iași suma de 10.000,000 i. v., ca compensare in parte­a sacrificiilor făcute de acest oraș pen­tru unirea Țarilor surori și consolidarea na­­țiunei Române. Cunoșteți de asemenea că pentru plata aces­tor 10,000,000 1. v. sau 1. n. 3,627,451, s’a cedat de veci orașului Iași, mai multe moșii, ecarete și locuri virane, arătate in tabelele sub literile A, B și C, anexate pe lângă citata lege. Valorea acestor bunuri s’a ridicat la suma de 3,763,703 lei, calculându-se câte 300 lei fal­­cea de pământ de cultură, 600 lei falcea de pădure, iar pentru ecarete s’a îmulțit venitul anual cu 20, și in fine embaticurile s’a esti­mat aproximativ pentru suma de 90,697 1.34 l., dând prin urmare, următorul resultat: Lei B. 1,909,500 — pentru 6,365 fălci de pământ 811,200 — pentru 1,352 fălci de păduri 892,306 40 pentru valorea ecaretelor după venitul anual de 44,615 1. 32 b., îmulțit cu 20, și 90,697 34 valorea embaticurilor. 3,703,703 74 total, care s’a crezut că com­­penseza in de-ajuns suma de 10,000,000 1. v datoriți orașului Iași, și că prin utilizarea a­­cestor mijloce se vor pune in lucrare cu o oră mai inainte, diferite îmbunătățiri de care acel oraș atât de mare necesitate. Acesta dorință însă nu s’a îndeplinit pănă în present, din cauză că, fosta autoritate comunală s’a abți­nut de a intra in posesiunea bunurilor cedate, pentru motivul că valorea lor reală ar fi mai mică de­cât aceia cu care au fost estimate de Stat, și pentru că ar fi prea eneroie pentru comună obligațiunile ce i s’a impus prin ci­tata lege, in privința întrebuințărei fondurilor provenite din bunurile cedate. In fața acestei situațiuni, guvernul n’a cre­­­zut și nu crede, d-lor deputați, că ar fi in a­vantagiul orașului Iași și nici a Statului de a intra pe calea unor expertise minuțiose în fața locului, la fie­care moșie, locuri și ecarete, spre a se vedea cu scrupulositate dacă ar trebui, și câtă valore ar mai trebui să se adauge la aceste imobile cedate. Guvernul recunoște nu­mai, după informațiuni posterioare, că suma de 892,306 lei 40 bani, cats­ a fixat ca va­loare a ecaretelor si locurilor cedate, precum și acela de 90,697 lei, pentru embaticuri, sunt in adever mai mari de­cât acele reale, in com­­parațiune cu starea deteriorată a celor mai multe din ecaretele cedate și a situațiunei pre­­carie a drepturilor de embatic, in­cat venitul lor, in lipsă de reparațiuni radicale, și din causa altor dificultăți, au scădut și scade con­tinuu. Ast­fel, in dorința de a se pune odată­ capăt acestei cestiuni, și de a se realisa cât­­ mai curând acele îmbunătățiri, pe care țara așteptă să le vadă îndeplinite in a doua capi­tală a ei, guvernul vine a vă ruga, d-lor de­putați, ca să fiți și d-vostră inspirați, ca tot­­de­una, de spiritul de echitate și generositate, și să bine-voiți a vota anexatul proiect de lege, prin care se mai cedeză de veci orașului Iași încă 6 moșii din apropierea acestui oraș și a­­nume : 1) Buciumi, 2) Inconjurătorea monas­­tirei Socola, 3) Băicenii, 4) Rusenii, A) Poie­nii și 6) B­erenii. întinderea totală aproxima­tivă a acestor moșii, atât cât a rămas in po­sesiunea Statului, după împroprietărirea clă­­cașilor și a însurățeilo­*, este de 4,749 fălci, din care 2,256 pământ de cultură, 907 fălci pădure și 1,586 fălci vii cu embaticuri, iar suma totală a atenu­ri lor anuale, in periodul curent, este de 42,249 1. 80 l., care îmulțit cu 15, ar ridica valorea aproximativ a fon­dului lor la suma de 633,847 lei, după cum se arată mai detaliat in tabloul anexat pe lân­gă proiectul de lege. S’a mai prevăzut, d-lor deputați, prin art. 2 din acest proiect de lege, că comuna Iași va fi scutită de ori­ce plată de taxă după le­gea timbrului, pentru cesiunea precedentă de bunuri și pentru aceia ce i se mai face acum. Mai departe, prin art. 3 s’a modificat art. 2 din lege din 1880, că in loc de înființarea și întrunirea unui institut politehnic in Iași, comuna acestui oraș să nu fie obligată de­cât de a da o dezvoltare mult mai mare actualei școli comunale de meserii din Iași, complec­­tând-o cu ateliere mai numerose pentru indus­triile cele mai necesare și să nu se întrebu­ințeze fondurile din imobilele cedate de­cât pentru îmbunătățiri radicale, iar nu pentru cheltueli ordinare și plată de datorii. Ca sancțiune pentru îndeplinirea condițiuni­­lor imr’"-' de lege au trebuit a se prevede ,pc.i. t. 4. ca primarii și consilierii co­munali ca nu ar dispune in alt mod de a­ceste fonduri, să puta fi obligați solidar de a restui banii in casa comunală. In fine,, cele­l­alte disposițiuni din legea de la 1880, fiind necesare s’au lăsat a rămâne in vigore. Credem, d-lor deputați, că, după înțelege­rile prealabile ce au avut loc in acesta pri­vire, votarea acestui proiect de lege va satis­face cu prisos drepturile orașului Iași după citatul vot al Constituantei și ne vom felicita apoi cu toții că vom trebui să constatăm o nouă stare de prosperitate pentru acest im­portant oraș al țărei. Ministru de finance, G. Chițu. Proiect de lege pentru modificarea unor disposițiuni din le­gea de la 11 aprilie 1880, relativă la lichi­darea și întrebuințarea celor 10,000,000 mi­lioane de lei vechi, votați de Constituantă o­­rasului Iași, in ședința de la 29 iuni 1866. Art. 1. Pe lângă bunurile arătate in tabe­lele sub literile A, B și C, anexate pe lângă legea din 11 april 1880, se mai cedeza de veci orașului Iași, moșiile­­ Buciumii, Inconju­­rătorea monastirei Socola, Băicenii, R«3enii, Poienii și Ezerenii, cu trupurile lor, din jud. Iași, arătate detailat in tabela anexată pe lângă acesta lege. Art. 2. Comuna Iași este scutită de ori­ce plată de taxă după legea timbrului, atât pen­tru cesiunea precedentă de bunuri, cât și pen­tru acesta ce i se mai face acum. Art. 3. Veniturile imobilelor cedate, pre­cum și sumele provenite din vândarea loturi­lor de pământ, ce comuna Iași este obligată de a face cultivatorilor și industriașilor ro­mâni după art. 2 din legea de la 1880, sau din alte vânzări ce s’ar mai face din aceste imobile, conform legii comunale, de către au­toritatea comunală, se va întrebuința pentru a se da o desvoltare mult mai mare actualei școli comunale de meserii din Iași, complec­­tând’o cu ateliere mai numerose pentru in­dustrie, cele mai necesare. Prisosul se va în­trebuința pentru aprovisionarea orașului cu apă, și alte lucrări de îmbunătățiri radicale, iar nu pentru cheltueli ordinare și plată de datorii. Art. 4. Primarii și consilierii comunali cari vor dispune un alt mod de aceste fonduri, chiar și cu aprobarea ministerului de interne, vor putea fi obligați soli­tar de a restitui banii in casa comunală. Art. 5. Cele­l­alte disposițiuni din legea de la 11 april 1880, nemodificate prin legea pre­sentă, rămân in vigore. Ministru de finance, G. Chițu. 1

Next