Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-07-24 / nr. 83
Pag 2 ANUL al XI lea No 83.____ CRONICA INTERNA M. S. Regina face pe fiecare ji niște escursiuni lungi prin pădurile Sinaei culegând o colecțiune botanică, cu clasificarea căreia se ocupă in momentul de față. Starea sănatații M. Sale este cu d sfârșirp satisfapetare. (Tel.) D-na Pia Brătianu, însoțită de fiica d-sale, d-ra Sabina, a plecat, la Sinaia, unde vor sta mai multe file, MM. II. R gina și Regele le-a invitat la prănz. Prințul Victor-Lchönburg-Waldenburg, întorcendu-se de la Sinaia in capitală, a plecat apoi in Moldova spre a visita domeniile celebre, împreună CURIERUL TH. BALASSAN IAȘI Duminică 24 Iulie ( 5 Aug.) 1883, sale pline de sânge și a <us Maiestrt-J ței Sale ca respuns la câteva cuvinte simpatice: „Sire, datoria înainte dej tóte*. " Regele a dat una sntâmii franci din cassera sa particulară pentru victimele de la Ischia. Se credem generalmente că catastrofa nu derivă de la cutremur, căci se observă că stricăciunile sunt mai mari in locurile pe unde isvorele de ape termale sunt mai abundente. Paris 2 august. Camera deputaților a adoptat tote convențiunile inchiete intre Stat și marele companii de drumuri de fer. Sesiunea ordinară a Parlamentului s’a inchis astăzi. Gasambio la 2 august. Din tote părțile sosesc ofrande particulare pentru victimile de la Ischia. Visita Regelui a ridicat puțin moralul populațiunei. Numerose companii de pompieri veniți din Neapole și de prin orașele învecinate lucreză la săpături de scapare. Zidurile cari amenință a cădea sunt dărâmate prin dinamită. S’au luat măsuri pentru a impedeca produciunile prin ruinele orașului. Este neesar că comptuarul bancherului grec Cortazzi ar fi fost jefuit și valorile din câmptuar ascunse. O comisiune de savanți este însărcinată a cerceta dacă nu sunt de temut pericole nouă. Circulă vretul că orașele distruse nu vor mai fi reconstruite. Populația insulei s-a liniștit in privința panicei causată de sgudairile de pământ ce avură loc ieri. O mie de cadavre s’au îngropat deja; numărul răniților se ridică la 650. Nyregyham B august. Presidentul a anunțat că trib, prin hotărârea sa achită pe toți acuzații implicați in afacerea de la Tisza-Eszlar, cu soțul său de călătorie, d. locot. Dossier. D. ministru de interne G. Ghițu a părăsit vineri capitala spre a merge la Mehadia pentru băi. S’a oprit însă la proprietatea d-sale, la Mirila, și de acolo va pleca apoi la Mehadia. La examenul pentru ofițerii de administrație ținut filele acestea, a reușit vre-o 25 de aspiranți, cari in curând vor și fi înaintați la gradul de administratori cl. III. D. P. Negul’ci, inginer agronom, elev al institutului național agronomic din Paris, s’a numit inginer hotarnic al Statului clasa III, in locul d-lui Petre Antonescu, care nu s’a presintat la post. D. D. Constantinescu, licențiat in drept și fost magistrat, in interesul serviciului s’a numit șef de birou in divisiunea agriculturei din ministerul respectiv, in locul d-lui I. D. Tufanescu demisionat. Suntem informați Zice „Poșta“, că in postul de vice-consul, de pe lângă consulatul Austriac din Galați, in locul d-lui Dr. Basch s’a numit D. Szatmary Király. S’a acordat un concediu de 5 săptămâni, cu începere de la 22 iuliu, d-lui G. Chițu, ministrul de interne, spre a merge la băi in străinătate. D. G. Lecca, ministrul finanțelor, este însărcinat cu interimul ministerului de interne, pănă la intorcerea d-lui Chițu. Marfa trecută au fost invitați de MM,U Regele și Regina la dejun, d-nii miniștri Lecca, Sturdza și Chițu, precum și alte persone de distincțiune aflate la Sinaia. D. P. Mavrogheni, ministru plenipotențiar la Constantinopoli, a fost din nou în ziua de 20 iulie la Sinaia, de unde sora s’a reîntors în capitală. D sa împreună cu soția e hotarît a merge la băi la Gleichenberg, unde pare că, chiar a și plecat. Spre a se cunoște modul regulat conducerea lucrărilor în care s’a în ministerul de externe, în timpul absenței d-lui secretar general, publicăm după „Monitorul oficial” urmatorea : Decisiune ministerială. In timpul absenței d lui secretar general, în concediu, decidem ca diferitele servicii ale administrațiunei centrale să se îndeplinescă în modul următor : Corespondența în limba franceză se va supune, pentru semnătură, ministeriului . Corespondența centrală în limba română se va semna de fiecare șef de serviciu în cât privește atribuțiunile sale . Driimul șef al divisiunei comptabilității este automat a semna tote lucrările privitore pe acea divisiune . Corespondența din interiorul țărei se va deschide și regula de către d. Djuvara, șef interimar al divisiunei consulare, care este autorizat totodată a semna tote legalizările. D. Constantinescu, însărcinat pănă astăzi cu serviciile navigațiunei, își va relua serviciul său normal la divisiunea consolară. D. Popovici este însărcinat cu lucrările biuroului navigațiunei. Ministrul afacerilor străine, D. Sturdza. După cum se vede d. Djuvara e însărcinat cu atribuitele secretarului general. Se vorbește despre transferarea dlui C. Costescu de la R. Sărat, ca prefect la Focșani, unde e vacanță în urma retragerei d lui Pruncu, iar la R Sărat se crede a se numi prefect de deputat Catulescu. La esposițiunea cooperatorilor, tote producțiunilein proprietățile M. S. Regelui, prec ș i hârtie de împachetat de li î la Bușteni,sticlăria dee la Azuga,—pietre din cariera t Arsă explotata de d. Fonteix,- i de la Broșteni — lemnăriile umrietățile Sale vor fi trecute într’un singur pavilion. Se vorbește că se vor vedea acolo pete chiar obiecte lucrate la strung de M. S. Regele. Exemplul bun, venit de sus, este menit a aduce desigur mari felose prin influența lui. „Națiunea” află că în curând foaierul teatrului național din București va fi împodobit cu bustul nemuritorului Bolintineanu. Un comitet în care vedem pe dnii St. Velescu, N. Ține, Stoenescu, D. C. Teleor și alții au luat inițiativa și talentatul sculptor Georgescu s’a oferit a lucra gratuit. Suntem siguri, că din maestra daltă a d-lui Georgescu va eși o operă demnă de acel pe care-l va representa. Remontorii noștrii au cumpărat pănă acum peste o brie cai la iarmarocul din Pultava. Prețurile sunt destul de urcate, dar caii nu lipsesc. «Românul» află că starea sănătăței d-lui I. C. Brătianu, prim-ministru, se îmbunătățește din ce in ce mai mult. Băile de la Aix-les-Bains tind a face să dispară cu totul durerile reumatismale de cari sufere.V-~ 4m ■«__i. C Dumitru Sturdza, ministru de externe, a lucrat vineri dimineță pănă la ora 12 cu M. S. Regele D. Sturdza era așteptat pe vineri sara in capitală. Rezerviști au primit ordine să-și pregătească uniforma până la 1 septembre și să fie gata pentru concentrarea ce va avea loc la 20 septembre, cu ocasiunea manevrelor, (Resb.) și Un filo-român.Distinsul filolog Pici profesor la universitatea din Praga, care ne-a făcut plăcerea de a sta câteva z ore in Bucureșt, a plecat prin țară, Ilice „B. Public," ca să adune documente de pe la mănăstiri. Filologul Pici (Pitsch) e cunoscut ca filoromân și a isbutit să răsturne teoria lui Roesler printr’o scriere intitulată: Originea românului. Documentele ce voește să adune îi vor servi ca noi dovedi că teoria lui Roesler și a sasului maghiarizat Hungfalvy sunt false. Recunoștința Românilor îl va încuraja in întreprinderea sa. CRONICA ESTERNA Turcia, însărcinatul de afaceri al Enghierei la Constantinopoli, d. Wyndham, a căruia situațiune pe lângă Portă e forte dificilă, a obținut un concediu de șasă luni pentru a se duce în Enghtera. Se crede că, la începutul tomnei, lordul Dufferin va merge să-și reocupe postul său, și să începă din nou, în favorea Armenilor, campania diplomatică pe care o începuse la intórcerea sa din Egipet. S’au cerut informațiuni suplimentare de la d. Evereto, consulul general al Eoghterei la Erzerum, asupra condițiunilor Armenilor. 1). Evereto a venit el însu’și la Constantinopoli ca să procure aceste explicațiuni, și’n urmă a plecat cu însărcinarea să parcurgă districtele locuite de Armeni, și să adreseze ambasadei raporturi amănunțite asupra plângerilor locuitorilor. Austro-Ungaria. Luăm după «Corespondența politică» și după fiarele engleze următorele amănunte asupra apropiatei întrevederi a celor doi împărați la Ischl: «Scopul principal al voiajului contelui Kalnoky, ministrul afacerilor streine a monarhiei austro-ungare, la Gastein, era de a lua ordinile împăratului Germaniei, relativ la întrevederea sa cu împăratul Francisc Iosef. La eșirea de la audiența ce i-a fost acordată, d. de Kalnoky a primit din mânele d-lui de Bülow, din partea împăratului Wilhelm, ordinul Vulturului Negru. Acestă distincțiune, cea mai înaltă de care dispune suveranul german, dă împrejurărilor o însemnătate politică particulară ; cu tote acestea «Fremdenblatt,* fie oficiosă, crede a ști—contrar cu informațiunile altor ziare—că nici contele Kalnoky nici d. de Kallay nu vor asista la întrevederea de la Ischl. „Acestă întrevedere va avea loc la 7 sau la 8 august și va dura aprope trei zile. După disposițiunile luate pănă acum, împăratul Francisc Iosef se va duce cu drumul de fer să întimpine pe împăratul Wilhelm, care va sosi cu un tren special, trecând prin Salzburg, pe când împărătesa Elisabeta a Austriei va aștepta pe cei doi suverani la gară. «Mari sărbări de gală se vor da la Ischl cât vor ședea ospeții imperiali » Italia. După informațiunile Țarului «Rissegna», unul dintre ofițerii superiori ai marinei italiane a fost însărcinat de minister să elaboreze un plan de fortificațiunile ce trebue să se ridice pe insula Sardinia. Pricipalele puncte care vor trebui să fie fortificate sunt orașele Cagliari, Tassari și Portotorres. Germania. Diferite schimbări s-au introdus în armamentul și echipamentul armatei bavareze; astfel, subofițerii și soldații celor două regimente de ulani bavarezi au primit uniforma pe care o portă celelalte regimente de ulani germani. In curând armata bavareză nu se va mai destinge de armata prusiană, nici chiar prin ținută. — Amiralitatea germană va face încercarea unei nave-spital care va întovărăși in Baltica escadra de evoluțiuni. Acestă navă a fost prevăzută cu cabine, cu hamacuri pentru bolnavi și râniți, cu instrumente de chirurgie și cu mese de operațiuni. De acum înainte, in tote răsbțele, acesta navă va întovărăși flota activă și, pentru ca beligeranții să o potă distinge, a fost bpită alb, cu o bandă roșă; ea va purta la pavilion crucea de Geneva. / ’ / v al Olanda. Corespondentul din Haga (Țarului «Standard), telegrafiază că congresul medical internațional va avea loc anul acesta la Amsterdam, la 4 septembre viitor, cu concursul somităților medicale franceze, engleze, germane și belgiane. Hlaroc. O telegramă a agenței Reuter anunță că o escadră italiană a sosit la Tauger, în scopul de a sprijini ultimatul presentat guvernului marocan, de representantul Italiei, care are de obiect a reclama plata indemnităților supușilor italieni și a indigenilor protejați. Anglia. D. Waddington a remisiuni reginei scrisorile sale de acreditare. El a fost presentat Majestăței Sale de lordul Granville. Se asigură că d. Waddington va sta la Londra vr’o cincisprezece zile, după cari se va întorce la Paris, și in septembre se va duce cu familia sa la Londra, pentru a se instala definitiv. — Luni, la Camera comunelor, d. Cross, sub-secretarul Indielor, răspunzând d-lui Onslow, a Z>3 că guvernul n’a primit nici o informațiune in privința sosirei unei ambasade birmane la Paris, și că misiunea, după informațiunile emanând de la autoritățile din Birmania, nu are decât un scop curat științific și industrial. După o depeșă din Londra, guvernul a primit știrea că James Carrey, denunțătorul Invincibililor, a fost asasinat pe bordul unui bastiment care ’1 transaporta in America. ( Asasinul, un numit O’Donnel, a fost arestat. ) CHESTIUNEA DUNAREANA « Citim in le Temps de la 30 iulie : Numai câteva (zle ne despart de termenul ficsat de Conferința Dunării pentru^Â ratificarea tratatului din Londra. Se știa că adoptarea acestui termen constituie un act de curtenie prin care diplomația eu aropână a voit să lase României căile unei primiri postume a hotărîrilor puterilor. ^B Oamenii de de Stat români au înțăles că J a arăta prea multă cerbicie față cu Eu^Bropa este a risca să’și servască rău țara, în loc de a apăra interesele ei. Se știe da că d. Sturdza, într’o notă dată de la 24 mai, adresată trimisului român de pe lângă guvernul britanic, a tras basele unui bilo J de contra-proiect, care nu se deosebește în realitate de hotărîrile Conferinței decât numai prin cestiuni de amănunte și de Ecureuil scosă din buzunar un gogoloș de carne învălit cu îngrijire. — Iată mâncarea lui D. Platon...— Z's&ch — Va fi bine pedepsit de lăcomia sa !...—reluă Gobert întindând mâna spre gogoloșul otrăvit—Dar nu va avea asta inconveniente pentru cele ce vor urma ?... — Cari ?... — In general, când vede cineva un câne de pază, care era sănătos cât un tun, murind de o marte subita, asta dă de gândit,—nu se încrede și păzește bine... — In regulă generală, ai dreptate, fiul meu, replică Ecureuil, —dar Platon nu va opri de o dată... — Preparațiunea’i bine înțălasă. .—Zăvodul va lângi Ț mâne, și va refușa să mănânce sau va mânca cu vâr ful dinților, în scurt va părea că începe să se îmbolnăvească, ceia ce’i cu totul natural și nu’^i va strica definitiv pipa decât în noptea de 14 spre 15 .. — Sapriști !... operațiunea’] combinată cu mână de maistru.... — strigă Gobert—In ce minute, Pluton va fi servit. — Acum, — reluă Ecureuil,—vei părăsi cherestegia unde presența ta nu mai e folositare, ș’ar deveni compromițătore .— Trăiastă libertatea Iată o întâmplare care’mi place !...—Intorcându-mă îndată, mă voi socoti, voi reclama ceia ce mi se datorește, și o șterg la sănătosa !... — Bună ideie !... pentru ca să'cămâne în cherestegie Netrebnicul de Gobert a hrănit pe Pluton Punkeasteak cu turta lupului nu vor lipsi... — Dar cum trebue să fac?... — E forte simplu !...—trebue să faci să te dea afară ca pe un prost... — Destul!...—Traba va merge ca pe rotiți...— calfa nu mă prea iubește deja !... — se uită cam chiorâș la mine !...—Nu voi avea decât să-l întărât puțin, pentru ca să mă trimită la toți dracii... — Bine... dar înainte de a te lăsa să fii concediat, gândește-te la mâncarea lui D. Platon... — Nici o primejdie că voi uita.—Și, acum, ordinul ? — Astă sară, la unsprezece ore, la ci Reine Blanche, bulevardul Pigal — stăpânii sa-ți robescă. — Voi fi exact...— Pedesarâ, bătrânul d cureuil !... Gobert sfârși butelia, părăsi crâșma, și reluă, fără să se grăbăscă, drumul spre cherestegie Calfa era in piciure pe pr gul ușei care conducea la cheiu. In momentul in care falsul lucrător trecea pe dinaintea lui, el ii atinsă ușor umărul, și’l întrebă cu un ton ferm dar forte liniștit : — De unde vii ? — Ce ? .. ce ?. . — replică Gobert cu cynica insolență a banditului parisian din stratul de jos.—Se vede că nu’ți-ai pus ochelarii, bătânul meu, de vreme ce nu vezi că es de la Întâlnirea bunilor copii!... — Unde erai de douăzeci de minunte...—reluă calfa impasibil. Gobert își pasă mânîle’n șolduri. — Dar spune, glumețule, — strigă el,—pentru c’o știi, la ce mă mai intrebai — Vrei să mă umilesc, dar nu pot suferi umilințele !... Calfa urmă, fără să-și pardă liniștea : — Ai petrecut astăzi la crâșmă aprope un sfert din Z'... — Ei bine pe urmă?...—întrerup să Gobert,— Ore te privește asta ?...—Ore nu cumva d-ta ești patronul ?... — Nu’s patronul, dar el represint, și’ți declar că, ca și do-sus, nu pot admite o asemenea purtare... —Ce-ai Z'ce d-ta, dacă, în loc de a ți se plăti Z'UR de muDCă patru franci, nu ți s’ar da decât trei ?... — Ce-ași Z'ce ?...—Drace, asta nu’s greu de gâcit..—Ași Z‘ce că mi se fură un franc!... — Și ce faci d-ta ne dând patronului decât trei turi din timpul de muncă la care are dreptul?... iu’nțălegi că’l furi ?... - D-ta’ți rîz' de lume !... nu’i tot acelaș lucru. . - Unde’i diferița ?... - Puneți ochelarii ca s’o vezi . —și pe urmă, ți’n spune’mi, are mult timp ai să mă mecanizezi așa ? .. — Fa pe câmpe lingușitor pe lângă patronul cât îți va plăcea... dii lasă pe lucrător în pace !... Să nu crezi că’mi voi încovăța șira spinărei de dimineță păpă’n sară ducând pe spatele mele butucii d-vostră, fără să mă încâlcesc din timp în timp cu un phar de ori ce-ar fi!... — mai adesa !...—Conclusiunea e că mă voi duce la crâșmă de câte ori și când imi va plăcea, și, dacă nu ești mulțumit, îți voi Zce . est!. . ah ! dir !... Gobert își termină acestă lungă tiradă prin gestul bine cunoscut pe care ștrengarii din Paris se pare că’l-au împrumutat de la cantonierii drumului de fer, în Pe când netrebnicul perora, roșața mâniei se suflă două sau trei rânduri în fața calfei a căruia iritațiune interioră se mărea în mod evident; —dar el avu destulă putere asupra lui însuși pentru a’și stăpâni acestă iritațiune și pentru a opri explosiunea amenințătare.—După câteva secunde el redeveni palid, liniștit și răce ca de obiceiu, și’n loc de a juca pe obraznic de guler, pentru a’l pedepsi, însă cu liniște. — Gobert, nu mai faci parte din lucrătorii d-lui erdier... Ștrengarul luă o fisionomie prostescă. — Adică mă alungi ?—întrebă el. — Te servești de-un cuvânt care arată forte bine îndul meu ..—In adevăr, te alung .. — Ei bine ! am înțăles... mă voi duce... și fără t mă mai rog!..—Nu’i tocmai precios, pentru ca s’l regrete cineva, un casin de numărul acesta, ude se tratază lucrătorul ca pe un negru !... O ! la ! !...—Far’a mai pune la socotela plăcerea de a fi hăit de cap de-un bătrân dărâmat de specia dtle î..—Buna-sara tovărășie!.. mă duc să’mi dau și îndată ce mi se va fi plătit ceia ce mi se dairește... — Treci la casă peste cinci minunte...—sofii» i’ți va fi făcută . — Destul!... și să se adune cu îngrijire !.. —nu’mi fac greșălile !... când e vorba de bani, devisa mea’i cantitatea !...—Mă duc să’mi caut brusa pe care ampățat’o în cherestegie... sau ce mi se cuvine și’mi ic reverența... Gobert se îndreptă spre una din arcadele formate e lemnele de construcțiune și dispăru căutând de’ți lărgea urechile un refren popular. Calfa’l urmă de ochi cât îi fu cu putință să’l vadă. — S’au nu cunosc fisionomiele—își psă —saută un adevărat ștrengar care va face să se vorască de el...—Vai!—adăogă el cu un suspin ar nic—am văzut atâtea figuri de șarlatani de-aci^a!... n’am dreptul să mă înșăl!...—Din fericire , cinci minunte nu va mai fi aici !. .—Frumosă o irosire pentru cherestegie!... (Va urmaV .v-