Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-24 / nr. 83

Pag 2 ANUL al XI lea No 83.____ CRONICA INTERNA M. S. Regina face pe fie­care­­ ji niște escursiuni lungi prin pădurile Sinaei culegând o colecțiune botanică, cu clasificarea căreia se ocupă in mo­mentul de față. Starea sănatații M. Sale este cu d sf­ârșirp satisfapetare. (Tel.) D-na Pia Brătianu, însoțită de fiica d-sale, d-ra Sabina, a plecat, la Sinaia, unde vor sta mai multe­­ file, MM. II. R gina și Regele le-a invitat la prănz. Prințul Victor-Lchönburg-Walden­­burg, întorcendu-se de la Sinaia in capitală, a plecat apoi in Moldova spre a visita domeniile cele­bre, împreună CURIERUL TH. BALASSAN IAȘI Duminică 24 Iulie ( 5 Aug.) 1883, sale pline de sânge și a <us Maiestrt-J ței Sale ca respuns la câteva cuvinte simpatice: „Sire, datoria înainte dej tóte*. "­­ Regele a dat una sntâ­mii franci din cassera sa particulară pentru vic­timele de la Ischia.­­ Se credem generalmente că catas­trofa nu derivă de la cutremur, căci­­ se observă că stricăciunile sunt mai mari in locurile pe unde isvorele de ape termale sunt mai abundente. Paris 2 august. Camera deputați­lor a adoptat tote convențiunile in­­­chiete intre Stat și marele companii de drumuri de fer. Sesiunea ordinară a Parlamentului s’a inchis astăzi. Gasamb­io la 2 august. Din tote părțile sosesc ofrande particulare pen­tru victimile de la Ischia. Visita Regelui a ridicat puțin mo­ralul populațiunei. Numerose compa­nii de pompieri veniți din Neapole și de prin orașele învecinate lucreză la săpături de scapare. Zidurile cari amenință a cădea sunt­ dărâmate prin dinamită. S’au luat mă­­­­suri pentru a impedeca produciunile prin ruinele orașului. Este neesa­r că comptuarul bancherului grec Cor­­­tazzi ar fi fost jefuit și valorile din câmptuar ascunse. O comisiune de savanți este însăr­cinată a cerceta dacă nu sunt de te­mut pericole nouă. Circulă vretul că orașele distruse nu vor mai fi recon­struite. Populația insulei s-a liniștit in privința panicei causată de sgu­­dairile de pământ ce avură loc ieri. O mie de cadavre s’au îngropat de­ja; numărul răniților se ridică la 650. Nyregyham B august. Presidentul a anunțat că trib, prin hotărârea sa achită pe toți acuzații implicați in a­­facerea de la Tisza-Eszlar, cu soțul său de călătorie, d. locot. Dossier. D. ministru de interne G. Ghițu a părăsit vineri capitala spre a mer­ge la Mehadia pentru băi. S’a oprit însă la proprietatea d-sale, la Mirila, și de acolo va pleca apoi la Mehadia. La examenul pentru ofițerii de ad­ministrație ținut filele acestea, a reușit vre-o 25 de aspiranți, cari in curând vor și fi înaintați la gradul de admi­nistratori cl. III. D. P. Negul’ci, inginer agronom, elev al institutului național agrono­mic din Paris, s’a numit inginer ho­­tarnic al Statului clasa III, in locul d-lui Petre Antonescu, care nu s’a presintat la post. D. D. Constantinescu, licențiat in drept și fost magistrat, in interesul serviciului s’a numit șef de bi­rou in divisiunea agriculturei din minis­terul respectiv, in locul d-lui I. D. Tufanescu demisionat. Suntem informați Zice „Poșta“, că in postul de vice-consul, de pe lângă consulatul Austriac din Galați, in locul d-lui Dr. Basch s’a numit D. Szatmary Király. S’a acordat un concediu de 5 săptă­mâni, cu începere de la 22 iuliu, d-lui G. Chițu, ministrul de interne, spre a merge la băi in străinătate. D. G. Lecca, ministrul finanțelor, este însărcinat cu interimul ministerului de in­terne, pănă la intorcerea d-lui Chițu. Marfa trecută au fost invitați de MM,­U­ Regele și Regina la dejun, d-nii mi­niștri Lecca, Sturdza și Chițu, precum și alte persone de distincțiune aflate la Si­naia. D. P. Mavrogheni, ministru plenipoten­țiar la Constantinopoli, a fost din nou în z­iua de 20 iulie la Sinaia, de unde sora s’a reîntors în capitală. D sa împreună cu soția e hotarît a merge la băi la Gleichenberg, unde pare că, chiar a și plecat. Spre a se cunoște modul regulat conducerea lucrărilor în care s’a în ministe­rul de externe, în timpul absenței d-lui secretar general, publicăm după „Moni­torul oficial” urmatorea : Decisiune ministerială. In timpul absenței d lui secretar gene­ral, în concedi­u, decidem ca diferitele ser­vicii ale administr­ațiunei centrale să se în­­deplinescă în modul următor : Corespondența în limba franceză se va supune, pentru semnătură, ministeriului . Corespondența centrală în limba româ­nă se va semna de fie­care șef de serviciu în cât privește atribuțiunile sale . Driimul șef al divisiunei comptabilită­­ții este automat a semna tote lucrările privitore pe acea divisiune . Corespondența din interiorul țărei se va deschide și regula de către d. Djuva­­ra, șef interimar al divisiunei consulare, care este autorizat tot­odată a semna tote legalizările. D. Constantinescu, însărcinat pănă as­­tă­z­i cu serviciile navigațiunei, își va re­lua serviciul său normal la divisiunea con­solară. D. Popovici este însărcinat cu lucrările biuroului navigațiunei. Ministrul afacerilor străine, D. Sturdza. După cum se vede d. Djuvara e însăr­cinat cu atribuitele secretarului general. Se vorbește despre transferarea d­lui C. Costescu de la R. Sărat, ca prefect la Focșani, unde e vacanță în urma retrage­­rei d lui Pruncu, iar la R Sărat se crede a se numi prefect de deputat Catulescu. La esposițiunea cooperatorilor, tote pro­­ducțiunil­e­in proprietățile M. S. Rege­lui, prec­­ ș i hârtie de împache­tat de li î la Bușteni,­sticlă­ria de­e la Azuga,—pietre din cariera t Arsă explotata de d. Fonteix,- i de la Broșteni — lemnăriile um­rietățile Sale vor fi trecute într’un singur pavilion. Se vorbește că se vor vedea acolo pete chiar obiecte lucrate la strung de M. S. Regele. Exemplul bun, venit de sus, este menit a aduce de­sigur mari felose prin influ­ența lui. „Națiunea” află că în curând foaierul teatrului național din București va fi îm­podobit cu bustul nemuritorului Bolinti­­neanu. Un comitet în care vedem pe d­­nii St. Velescu, N. Ține, Stoenescu, D. C. Teleor și alții au luat inițiativa și talen­tatul sculptor Georgescu s’a oferit a lucra gratuit. Suntem siguri, că din maestra daltă a d-lui Georgescu va eși o operă demnă de acel pe care-l va representa. Remontorii noștrii au cumpărat pănă acum peste o brie cai la iarmarocul din Pultava. Prețurile sunt destul de urcate, dar caii nu lipsesc. «Românul» află că starea sănătăței d-lui I. C. Brătianu, prim-ministru, se îmbună­tățește din ce in ce mai mult. Băile de la Aix-les-Bains tind a face să dispară cu totul durerile reumatismale de cari sufere.­­V-~ 4m ■«__i. C Dumitru Sturdza, ministru de ex­­terne, a lucrat vineri dimineță pănă la ora 12 cu M. S. Regele D. Sturdza era așteptat pe vineri sara in capitală. Rezerviști au primit ordine să-și pre­gătească uniforma până la 1 septembre și să fie gata pentru concentrarea ce va avea loc la 20 septembre, cu ocasiunea manevrelor, (Resb.) și Un filo-român.­Distinsul filolog Pici profesor la universitatea din Praga, care ne-a făcut plăcerea de a sta câte­va z ore in Bucureșt, a plecat prin țară, Ilice „B. Public," ca să adune documente de pe la mănăstiri. Filologul Pici (Pitsch) e cunoscut ca fi­lo­român și a isbutit să răsturne teoria lui Roesler printr’o scriere intitulată: Ori­ginea românului. Documentele ce voește să adune îi vor servi ca noi dovedi că te­oria lui Roesler și a sasului maghiarizat Hungfalvy sunt false. Recunoștința Ro­mânilor îl va încuraja in întreprinde­rea sa. CRONICA ESTERN­A Turcia, însărcinatul de afaceri al Enghierei la Constantinopoli, d. Wynd­­ham, a căruia situațiune pe lângă Portă e forte dificilă, a obținut un concediu de șasă luni pentru a se duce în Engh­tera. Se crede că, la începutul tomnei, lor­dul Dufferin va merge să-și reocupe pos­tul său, și să începă din nou, în favorea Armenilor, campania diplomatică pe care­ o începuse la intórcerea sa din Egipet. S’au cerut informațiuni suplimentare de la d. Evereto, consulul general al Eogh­­­terei la Erzerum, asupra condițiunilor Ar­menilor. 1). Evereto a venit el însu’și la Constantinopoli ca să procure aceste explicațiuni, și’n urmă a plecat cu însăr­cinarea să parcurgă districtele locuite de Armeni, și să adreseze ambasadei rapor­turi amănunțite asupra plângerilor locui­torilor. Austro-Un­garia. Luăm după «Corespondența politică» și după fiarele engleze următorele amănunte asupra apro­piatei întrevederi a celor doi împărați la Ischl: «Scopul principal al voiajului contelui Kalnoky, ministrul afacerilor streine a mo­narhiei austro-ungare, la Gastein, era de a lua ordinile împăratului Germaniei, re­lativ la întrevederea sa cu împăratul Fran­­cisc­ Iosef. La eșirea de la audiența ce­ i-a fost acordată, d. de Kalnoky a primit din mânele d-lui de Bülow, din partea împă­ratului Wilhelm, ordinul Vulturului­ Negru. Acestă distincțiune, cea mai înaltă de care dispune suveranul german, dă împreju­rărilor o însemnătate politică particulară ; cu tote acestea «Fremdenblatt,* fie ofi­­ciosă, crede a ști—contrar cu informa­­țiunile altor ziare—că nici contele Kal­noky nici d. de Kallay nu vor asista la întrevederea de la Ischl. „Acestă întrevedere va avea loc la 7 sau la 8 august și va dura aprope trei zile. După disposițiunile luate pănă acum, împăratul Francisc­ Iosef se va duce cu drumul de fer să întimpine pe împăratul Wilhelm, care va sosi cu un tren special, trecând prin Salzburg, pe când împără­­tesa Elisabeta a Austriei va aștepta pe cei doi suverani la gară. «Mari sărbări de gală se vor da la Ischl cât vor ședea ospeții imperiali » Italia. După informațiunile­­ Țarului «Rissegna», unul dintre ofițerii superiori ai marinei italiane a fost însărcinat de minister să elaboreze un plan de fortifi­­cațiunile ce trebue să se ridice pe insula Sardinia. Pr­icipalele puncte care vor tre­bui să fie fortificate sunt orașele Cagliari, Tassari și Portotorres. Germania. Diferite schimbări s-au introdus în armamentul și echipamentul armatei bavareze; ast­fel, subofițerii și soldații celor două regimente de ulani ba­varezi au primit uniforma pe care­ o portă cele­l­alte regimente de ulani germani.­ In curând armata bavareză nu se va mai destinge de armata prusiană, nici chiar prin ținută. — Amiralitatea germană va face în­cercarea unei nave-spital care va întovă­răși in Baltica escadra de evoluțiuni. A­­cestă navă a fost prevăzută cu cabine, cu hamacuri pentru bolnavi și râniți, cu instrumente de chirurgie și cu mese de operațiuni. De acum înainte, in tote răs­­bțele, acesta navă va întovărăși flota ac­tivă și, pentru ca beligeranții să o potă distinge, a fost bpită alb, cu o bandă roșă; ea va purta la pavilion crucea de Geneva. / ’ / v al Olanda. Corespondentul din Haga (Țarului «Standard), telegrafiază că congresul medical internațional va avea loc anul acesta la Amsterdam, la 4 sep­­tembre viitor, cu concursul somităților medicale franceze, engleze, germane și belgiane. Hlaroc. O telegramă a agenței Reu­ter anunță că o escadră italiană a sosit la Tauger, în scopul de a sprijini ulti­­­matul presentat guvernului marocan, de representantul Italiei, care are de obiect a reclama plata indemnităților supușilor italieni și a indigenilor protejați. Anglia. D. Waddington a remis­iuni reginei scrisorile sale de acreditare.­­ El a fost presentat Majestăței Sale de lordul Granville. Se asigură că d. Waddington va sta la Londra vr’o cinci­spre­zece zile, după­ cari se va întorce la Paris, și in septem­bre se va duce cu familia sa la Londra, pentru a se instala definitiv. — Luni, la Camera comunelor, d. Cross, sub-secretarul Indielor, răspunzând d-lui Onslow, a Z>3 că guvernul n’a primit nici o informațiune in privința sosirei unei ambasade birmane la Paris, și că misiu­nea, după informațiunile emanând de la autoritățile din Birmania, nu are de­cât un scop curat științific și industrial.­­ După o depeșă din Londra, guver­nul a primit știrea că James Carrey, de­nunțătorul Invincibililor, a fost asasinat pe bordul unui bastiment care ’1 transa­porta in America. ( Asasinul, un numit O’Donnel, a fost arestat. ) CHESTIUNEA DUNAREANA « Citim in le Temps de la 30 iulie : Numai câte­va (zle ne despart de ter­menul ficsat de Conferința Dunării pentru^Â ratificarea tratatului din Londra. Se știa­­ că adoptarea acestui termen constituie un­­ act de curtenie prin care diplomația eu­ a­ropână a voit să lase României căile unei­­ primiri postume a hotărîrilor puterilor. ^B Oamenii de de Stat români au înțăles că J a arăta prea multă cerbicie față cu Eu­^B­ropa este a risca să’și servască rău țara,­­ în loc de a apăra interesele ei. Se știe da că d. Sturdza, într’o notă dată de la 24 mai, adresată trimisului român de pe lângă guvernul britanic, a tras basele unui bil­o J de contra-proiect, care nu se deosebește în realitate de hotărîrile Conferinței de­cât numai prin cestiuni de amănunte și de Ecureuil scosă din buzunar un gogoloș de carne învălit cu îngrijire. — Iată mâncarea lui D. Platon...— Z's&­ch — Va fi bine pedepsit de lăcomia sa !...—reluă Gobert întind­ând mâna spre gogoloșul otrăvit—Dar nu va avea asta inconveniente pentru cele ce vor urma ?... — Cari ?... — In general, când vede cine­va un câne de pa­ză, care era sănătos cât un tun, murind de o mar­te subita, asta dă de gândit,—nu se încrede și pă­zește bine... — In regulă generală, ai dreptate, fiul meu,­­ replică Ecureuil, —d­ar Platon nu va opri de o da­tă... — Preparațiunea’i bine înțălasă. .—Zăvodul va lângi Ț mâne, și va refușa să mănânce sau va mân­ca cu vâr ful dinților, în scurt va părea că începe să se îmbolnăvească, ceia ce’i cu totul natural și nu’^i va strica definitiv pipa de­cât în noptea de 14 spre 15 .. — Sapriști !... operațiunea’] combinată cu mână de maistru­.... — strigă Gobert—In­­­ ce minute,­­ Pluton va fi servit. — Acum, — reluă Ecureuil,—vei părăsi chereste­­gia unde presența ta nu mai e folositare, ș’ar de­veni compromițătore .­— Trăiastă libertatea Iată o întâmplare ca­­re’mi place !...—Intorcându-mă îndată, mă voi socoti, voi reclama ceia ce mi se datorește, și o șterg la sănătosa !... — Bună ideie !... pentru ca să­­'că­mâne în che­­restegie Netrebnicul de Gobert a hrănit pe Plu­ton Pun­keasteak cu turta lupului nu vor lipsi... — Dar cum trebue să fac?... — E forte simplu !...—trebue să faci să te dea afară ca pe un prost... — Destul!...—Traba va merge ca pe rotiți...— calfa nu mă prea iubește deja !... — se uită cam chio­râș la mine !...—Nu voi avea de­cât să-l întărât pu­țin, pentru ca să mă trimită la toți dracii... — Bine... dar înainte de a te lăsa să fii conce­­diat, gândește-te la mâncarea lui D. Platon... — Nici o primejdie că voi uita.—Și, acum, or­dinul ? — Astă sară, la unsprezece ore, la ci Reine Blanche, bulevardul Pigal­ — stăpânii sa-ți ro­bescă. — Voi fi exact...— Pe­desarâ, bătrânul d cureuil !... Gobert sfârși butelia, părăsi crâșma, și reluă, fără să se grăbăscă, drum­ul spre cherestegie Calfa era in piciure pe pr gul ușei care condu­cea la cheiu. In momentul in care falsul lucrător trecea pe di­naintea lui, el ii atinsă ușor umărul, și’l întrebă cu un ton ferm dar forte liniștit : — De unde vii ? — Ce ? .. ce ?. . — replică Gobert cu cynica inso­lență a banditului parisian din stratul de jos.—Se vede că nu’ți-ai pus ochelarii, bă­tânul meu, de vre­me ce nu vezi că es de la Întâlnirea bunilor copii!... — Unde erai de două­zeci de minunte...—reluă calfa impasibil. Gobert își pasă mânîle’n șolduri. — Dar spune, glumețule, — strigă el,—pentru c’o știi, la ce mă mai intrebai — Vrei să mă u­milesc, dar nu pot suferi umilințele !... Calfa urmă, fără să-și pardă liniștea : — Ai petrecut astă­zi la crâșmă aprope un sfert din Z'... — Ei bine­ pe urmă?...—întrerup să Gobert,— Ore te privește asta ?...—Ore nu cumva d-ta ești patronul ?... — Nu’s patronul, dar el represint, și’ți declar că, ca și do-sus, nu pot admite o asemenea purtare... —Ce-ai Z'ce d-ta, dacă, în loc de a ți se plăti Z'UR de muDCă patru franci, nu ți s’ar da de­cât trei ?... — Ce-ași Z'ce ?...—Drace, asta nu’s greu de gâ­­cit..—Ași Z‘ce că mi se fură un franc!... — Și ce faci d-ta ne dând patronului de­cât trei turi din timpul de muncă la care are dreptul?... iu’nțălegi că’l furi ?... - D-ta’ți rîz' de lume !... nu’i tot acelaș lucru. . - Unde’i diferița ?... - Puneți ochelarii ca s’o vez­i . —și pe urmă, ți’n spune’mi, are mult timp ai să mă mecanizezi așa ? .. — Fa pe câmpe lingușitor pe lângă patronul cât îți va plăcea... dii lasă pe lucrător în pace !... Să nu crezi că’mi voi încovăța șira spinărei de di­mineță păpă’n sară ducând pe spatele mele butucii d-vostră, fără să mă încâlcesc din timp în timp cu un p­har de ori ce-ar fi!... — mai adesa !...—Conclusiu­nea e că mă voi duce la crâșmă de câte ori și când imi va plăcea, și, dacă nu ești mulțumit, îți voi Z­­­ce . est!. . ah ! d­ir !... Gobert își termină acestă lungă tiradă prin ges­tul bine cunoscut pe care ștrengarii din Paris se pare că’l-au împrumutat de la cantonierii drumului de fer, în Pe când netrebnicul perora, roșața mâniei se suflă două sau trei rânduri în fața calfei a căruia iritațiune interioră se mărea în mod evident; —dar el avu destulă putere asupra lui însuși pentru a’și stăpâni acestă iritațiune și pentru a opri explosiu­­nea amenințătare.—După câte­va secunde el rede­veni palid, liniștit și răce ca de obiceiu, și’n loc de a juca pe obraznic de guler, pentru a’l pedepsi, în­­să cu liniște. — Gobert, nu mai faci parte din lucrătorii d-lui erdier... Ștrengarul luă o fisionomie prostescă. — Adică mă alungi ?—întrebă el. — Te servești de-un cuvânt care arată forte bine îndul meu ..—In adevăr, te alung .. — Ei bine ! am înțăles... mă voi duce... și fără t mă mai rog!..—Nu’i tocmai precios, pentru ca s’l regrete cine­va, un casin de numărul acesta, ude se tratază lucrătorul ca pe un negru !... O ! la ! !...—Far’a mai pune la socotela plăcerea de a fi hăit de cap de-un bătrân dărâmat de specia d­­tle î..—Buna-sara tovărășie!.. mă duc să’mi dau și îndată ce mi se va fi plătit ceia ce mi se da­­irește... — Treci la casă peste cinci minunte...—sofii» i’ți va fi făcută . — Destul!... și să se adune cu îngrijire !.. —nu’mi­ fac greșălile !...­­ când e vorba de bani, devisa mea’i cantitatea !...—Mă duc să’mi caut brusa pe care­ am­pățat’o în cherestegie... sau ce mi se cuvine și’mi ic reverența... Gobert se îndreptă spre una din arcadele formate e lemnele de construcțiune și dispăru căutând de’ți lărgea urechile un refren popular. Calfa’l urmă d­e ochi cât îi fu cu putință să’l vadă. — S’au nu cunosc fisionomiele—își p­să —sau­tă un adevărat ștrengar care va face să se vor­­ască de el...—Vai!—adăogă el cu un suspin ar nic—am văzut atâtea figuri de șarlatani de-aci^­a!... n’am dreptul să mă înșăl!...—­Din fericire , cinci minunte nu va mai fi aici !. .—Frumosă o irosire pentru cherestegie!... (Va urmaV .v-

Next