Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-31 / nr. 86

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 86. hiducesa Valeria, apoi au venit a lua ceai la reședința imperială. Principele moștenitor al Portugaliei a sosit aici la șesă őre sara; a fost salutat de imparat după intórcerea Maiestatei Sale de la preumblarea sa la Laufen. Casamccio la 8 august. Direcția geniului militar lucreza din ce in ce mai cu silință la construirea de barace. Delegații comitetului central din Neapole pentru impărțirea ajutorelor lucreză o statistică cât se pote de exactă de morți, râniți și perderile materiale. Sănătatea publică in insulă e bună. Ulițele orașelor distruse vor fi in curând curățite de dărâmături. Buna ordine e menținută pretutindene cu severitate. D. Mancini a visitat in numele regelui spitalele secundare din Neapole, pe cari Maiestatea Sa Regele n’a avut vreme să le visiteze. Madrid 9 august. O parte a garnisenei din Najera provincia Logrono s’a răsvrătit și a fugit in munți. S’a trimes mai multe colone de trupe în urmărirea insurgenților. O manifestație sedițiosă a avut de asemene loc ieri într’un foburg al Barcelonei. Un decret regal publicat astăzi dimineță, suspendeza garanțiile constituționale și autorită pe guvern a proclama starea de asediu. Peste 9 august, Ierisara avu loc încă o îmbulzire ostilă in fața otelului unde locuește familia Șarf. Mulțime de ferestre au fost sfarmate și mulțimea a străbătut un otel sfărmând totul. Poliția a reușit însă a face să se evacueze oțelul, arestând pe 32 de manifestanți. La ora 1 de dimineață ordinea a fost restabilită. Viena 9 august. Ministrul de comerciu a ordonat o carantină de zece zile pentru tote vasele venind din porturile turcești și care sosesc la Fiume, cu sau fără patentă de sănătate. Ischi 9 august, împăratul Francisc Iosif a făcut astăzi la ame<ja o a doua visută împăratului Wilhelm; visita a ținut o oră, împăratul Germaniei a plecat la 3 ore întorcânduse la Gastein și a fost însoțit pănă la gară de cátre împăratul Austriei și principele ereditar al Portugaliei. Suveranii’ș-au luat concediu unul de la altul in modul cel mai cordial. Paris 9 august. Charles Brun ministrul de marină, a demisionat. Se vorbește că el va fi înlocuit prin amiralul Peyron. O depeșă din Madrid relateză vuetul că un nou regiment s’ar fi răsvrătit într’un oraș de provincie din Spania. Froidorf 9 august. Starea sănătatei contelui de Chambord s’a agravat din nou. Peste 9 august. Până astă vară la miezul nopței ordinea nu a fost din nou tulburată. S’a făcut totuși încă o încercare de manifestație, dar patrulele de soldați și de agenți ai poliției au impedecat cu energie atrapamentele. S’au operat încă câteva arestări. Roma 9 august. Papa a ținut astații un consistoriu pentru preconisarea câtorva noi episcopi intre cari figurează și Paoli de la București. Papa nu a pronunțat nici o alocuțiune. CRONICA INTERNA Regele și Regină a primitu marți in audiență pe d. Frantz de Branburg, primarul Brașovului, care venise la Sinaia spre a le presenta omagiile sale. Tot marți, M. S. Regina, însoțită de d. Dohrn, profesor la institutul zoologic din Neapole, a făcut o escursiune in munți, pentru a culege plantele destinate a forma o colecțiune specială a florei nostre. Un duel cu pistolu a avut loc joi diminață între d-ni Gr. Ventura, redactor al ziarului „Indép. roumaine“, și G. Steriade, redactor al Ziarului „Gaz. de Roumanie“. Descărcându-se armele, ambii adversari au rămas... neatinși și martori opriră lupta, declarând onerea satisfăcută. D. George Ghica, ministru romăn la Atena, a sosit in capitală spre a solicita un concediu pentru a merge la băi. Gheorghe Gheuca s’a numit in postul de subprefect la plasa Tutova din județul Tutova, in locul dlui Eduard Ghica demisionat. Consiliele generale ale județelor Nemț și Tutova s’au convocat in o nouă sesiune estra-ordinara pe liua de 19 august viitor, spre a se ocupa cu resolvarea mai multor cestiuni pendinte, cari nu pot rămânea până la sesiunea ordinară de tomna. Secțiunea geodesică a statului major al armatei, sub conducerea d-lui locot-colonel Căpităneanu a plecat in Moldova, spre a ridica, după cum s’a spus deja, planurile orașelor Beriad și Dorohoi. D. general Dabija, ministrul lucrărilor publice a plecat joi la Sinaia spre a lucra cu M. S. Regele. Tot joi și tot in același scop a plecat și d. general Arion, provisoriul șef al statului major. Ambii generali au fost invitați la dejun de cátré MM LL. CURIERUL TH. BALASSAN D. V. Alexandri, fala poesiei române, se află actualmente la Aix Ies Bains, D. Comite de Diesbach, primul secretar al legațiunei franceze, petrecând fiecare timp la Sinaia, s’a întors in capitala. D. G. Ghica, ministrul nostru la Atena, a plecat la Sinaia. „L’Independance Roumaine“ afirmă că din Macedonski și Dem. C Tebor a luat inițiativa de a publica un jurnal special in un singur numer: „Albumul-Ischia.« Acastă publicațiune de lux va conține articole și poesii diverse de scriitorii români. Produsul resultat din vânzarea acestui album, e destinat pentru victimele catastrofei de la Ischia. Publicul a cetit telegrama Havas care transmite știrea din «The Standard” ce anunță că Conferința Dunăreană se va întruni la 25 august în scop de a revizui, cu participarea representantului României, tratatul semnat la martie trecut. După cât pututâm afla, acestă știre plăcută pentru noi, nu este întemeiată. (Rom) Sănătatea d lui prim-ministru I. C. Brătianu urmază a se îndrepta. D-sa va mai sta însă câtva timp la Aix-les Bains. „L’Indépendance Roumaine” află că la distribuțiunea premiilor din micul liceu Louis-le-Grand din Paris, printre elevii care au obținut mai multe premii, figurază și câțiva Români: Lămotescu, Butculescu, Alexandrescu, Salmen și C. C. Poliz. Omagiile nóstre și fiilor și genitorilor. D. D. Frank, directorul general al Bancei României, a fost decorat de către M. S. Imperatorul Germaniei cu crucea de comandor al Coronei Prusiei. Cu duelul dintre d-nii Ventura și G. Steriadi, afacerea dintre «Gazette de Roumanie” și «L’indépendance roumaine“ nu s’a terminat încă. D. Al. Ciurcu, directorul acestui din urmă, declară că așteptă citația pentru procesul cu care a fost amenințat, sau martorii d-lui Steriadi. Cu tote numerasele cereri ale locuitorilor din Tulcea, se zice că ministerul de finance nu va putea înființa o casă de credit agricol in acel distict. Actii. Oficiale. Sunt numiți: D. Ion Burbescu, actual comptabil în serviciul exterior al rămilor, în funcțiunea de șef-perceptor clasa II în același serviciu, în locul d-lui Zaharia Teodorescu, care în interesul serviciului se pune în disponibilitate. D. C. C. Scărlătescu, actual verificator lansator in serviciul esterior al vămilor, in funcțiunea de comptabil în același serviciu, in locul d-lui Ion Burbescu. D. Gheorghe Gheuca este numit in postul de supt-prefect la plasa Tutova, în locul lui Eduard Ghica, demisionat. D. Christache Marinescu, actual suptcomisar polițienesc de la despărțirea II din același oraș, in locul d-lui Ciucurescu, demisionat. IAȘI Duminică 31 Iulie (12 Aug.) 1883. CRONICA ESTERNA Bulgaria. Ziarul diin Rusciuc «Slavianin” scrie că generalul Soboleff, care a sosit la Sofia din Petersburg, a și ocupat postul de prim-ministru. Se zice că generalul Soboleff crede trebuinciosă anularea definitivă a Constituțiunii de Tirnova, care se va înlocui cu un regulamentorganic, elaborat de general la Petersburg și aprobat de d. de Giers. Un sgomot din isvor berlines afirmă că ar fi chestiunea despre căsătoria principelui Alexandru al Bulgariei cu principesa Milița, a doua fiică a principelui Muntenegrului. Iată terminii in care un ziar rus, «Gazeta de Saint-Petersburg”, apreciază știrea despre acestă căsătorie: «Principele Alexandru n’ar putea să contracteze o uniune mai bună. Casa principelui Muntenegrului va fi legătura care va uni Statele peninsulei Balcanilor. Acastă unire se va întări din ce în ce mai mult, și e de datoria Rusiei s’o ajute din tóte puterile sale. Intr’o astfel de unire și’n desvoltarea Statelor Balcanilor, vom avea cea mai sigură și cea mai puternică garanție contra Germaniei.” — Se comunică din Rusciuc că ieri au plecat din acest port câteva șlepuri încărcate cu praf de pușcă și munițiuni de infanterie și artilerie pentru Lampalanca, de unde vor fi transportate la Sofia. Printre ofițerii superiori ruși domnește ideia că în curând se va întâmpla o răsculă in munții Rodope. Din Sofia se anunță că o remaniare ministerială este iminentă. Pănă acum insă numai unul din miniștri, și anume d. Teodareff, ministrul justiției, și-a dat demisiunea. In locul său s’a numit d. Stoianoff care, supt primul minister liberal a mai fost ministru de justiție. — Tot din Sofia se scrie că alegerile suplimentare pentru norodnoie sobronie sunt convocate pentru 21 august. Austro - Ungaria. Guvernul austriac va răspunde la întrebarea Franciei, privitore la abolirea capitulațiunilor in Tunisia, după întrunirea delegațiunilor, adică în luna novembre. Cabinetul din Viena aprobă in principiu proiectul guvernului francez, dar nu vrea să-și deie consimțimântul său definitiv înainte de a fi luat avisul Delegațiunilor cari vor fi convocate in luna octombre. Noul ambasador al Franciei e așteptat la Viena pentru luna septembre, epocă in care curtea și totă lumea oficială se va fi întors în capitală. Ziarele de tote nuanțele primesc numirea d-lui Foucher de Careil cu simpatie și relevă in biografia sa republicanismul și moderațiunea opiniunilor noului ambasador. — Aserțiunea corespondentului berlines al ziarului «Bohemia» din Praga, că d. Kalnoky s’ar fi dus la Gastein pentru a asigura pe imparatul Wilhelm asupra politicei interioră urmată de ministerul Taafe, e greșită,lice o telegramă din Viena adresată ziarului «le Temps.” Nu s’a uitat că la sfârșitul anului trecut, contele Kalnoky fu viu atacat de fiarele germane și că i s’a arătat orecare neîncredere din cauza simpatiilor sale pentru Rusia ; se crede deci aici că d. Kalnoky a profitat de căderea împăratului Wilhelm la Gastein pentru a se duce să-i presinte omagiile sale și a asigura pe împăratul asupra propriei sale politici in privința Germaniei, care’i cea a predecesorilor săi, înalta distincțiune al căreia obiect a fost d. Kalnoky probeză că el a reușit pe deplin. Sosirea apropiată a împăratului la 8 august la Ischl, e considerată ca o nouă manifestare a intimităței alianței austrogermane. Primirea va fi forte solemnă. Se fac mari pregătiri. Artiștii teatrelor imperiale sunt chemați la Ischl pentru representațiunea de gală. Imparatul Austriei va merge în întîmpinarea aspelui seu pănă la Ebensee. Exregile Neapolei se află asemenea la Ischl. De altă parte, s-a hotărât că principele moștenitor Rudof va merge la Berlin să asiste la botezul tânărului principe Wilhelm: fiarele celor două țări consideră acestă cordialitate a raporturilor celor două curți ca cea mai bună garanție a alianței austro-germane. Germania. După o depeșă din Berlin publicată de „Morning Post”, principele de Bismark ar fi refuzat să primască pe cardinalul special minte trimis de papa pentru a relua negocierile asupra raporturilor Bisericei și Statului in Prusia. Spania. In naptea de sâmbătă spre duminică, o mișcare revoluționară a izbucnit la Badajoz. Insurgenții au surprins la domiciliul lor autoritățile civile și pe ofițerii superiori cari au fost puși sub pază; îndată după aceia, ei constituiră un comitet executiv republican și telegrafiază guvernului, informându-l că garnizana, în massă, proclamasă Republica spaniolă, aclamând Constituțiunea din 1869 și pe Ruiz-Zorilla, adăugînd că populațiunea fraternisasă cu armata, și că junta guvernământului formată dintr’o coalițiune de zorilliști, de posibiliști și de federali, era primită cu entusiasm. Știrea despre pronunciamento caută o adînca sensațiune la Madrid și refusară la început să o crudă; cu tote acestea guvernul luă imediat măsuri, trimițând trupe. La Madrid se consideră mișcarea ca fiind curat militară, din causa numărului forte mic al locuitorilor cari au luat parte la ea. Șefii erau doi locotenenți-coloneli și doi maiori: înainte de fuga lor in Portugalia insurgenții au tăet podul drumului de fer, și au făcut să deraileze o mașină la douăsprezece leghe de Badajoz, pentru a intârzia sosirea trupelor ce veneau de la Madrid. La sosirea lor la frontieră, au fost dezarmați de soldații portugesi și internați în diferite orașe. Ei luasă cu dânșii casa regimentului, și peste 345,000 franci aparținând casieriei provinciale. Guvernul anunță că liniștea cea mai deplină domnește in totă peninsula fără ca nici un oraș altul să se fi gândit să urmeze mișcarea,fiarele blamază cu severitate pe autoritățile din Badajoz, acuzându-le că le-a lipsit prevederea, că n’au cunoscut de loc manoperele secrete ale revoluționarilor, și că n’au putut înăbuși, prin urmare, ca mgistre...—E clar ca fiun că D. Verdier te exploateză într’un mod aricios. «— Dar...—îngânăi eu. «— Nu’i nici un dar .—te exploatezá !—Pe lângă acesta e în dreptul seu, și face bine de se folosește pentru că’l lași s’o facă.—Fiecare pentru sine în lupta vieței! E o devisă a căreia justeță îmi pare necontestibilă.—Interesul personal înainte de tate! — Deci, găsesc un avantaj a face să se întorcă în profitul meu meritul altuia, de câte ori acest merit se află în drumul meu; dar, cum am idei întinse, îmi place să plătesc, dacă nu lucrurile, cel puțin pe omeni, după valorea lor, și evit cu îngrijire acest lucru rușinos: esploatarea omului prin om. Prin urmare, cred că pot să te fac să speri, într’un viitor forte apropiat, o situațiune demnă de d-ta. «— Fii indulgent pentru curiositatea mea—îngânăi eu atunci—și dă’mi voe să te întreb care-ar fi acastă posițiune ? «— Nu voi face deloc un mister din ea,—răspunsă D. Maugiron;—ar fi vorba să ocupi postul de secretar general al companiei pe care o represint.—Nu pot dispune singur de acest post, dar am în consiliul de administrațiune mai mulți amici cari binevoesc să-mi acordeze o influență forte mare asupra decisiunilor lor.—Putem deci privi lucrul ca aprope făcut, din momentul în care mă ocup de el.— Cifra fixă a apartamentelor d-tale va fi de optsprezece mii de franci, dar fiind că vei avea o parte proporțională din beneficiile societății, acastă cifră ar putea ajunge și chiar întrece de douăzeci și cinci sau trei-deci...—Iți va fi ușor, pe lângă acesta, să speculezi fără pericol asupra terenurilor, și să realizezi rapide o avere cu totul independentă...—Ce gândești despre asta, scumpe domnule ?—îmi va fi ertat, lucrul îndeplinindu-se, să comptez pe bunile dtale servicii ?—Pot vorbi despre d-ta colegilor mei din consiliul de administrație ? «Nu răspunsei mai ântăi... «O așa propunere, trebue să înțălegi, bună mamă, mă orbea, îmi întorcea capul, și î mi cauta un fel de înmărmurire și de îmbătare. «Gândește-te, bună mamă ! — apartamente de optsprezece sau douăzeci mii de franci, făr’a pune la socotală eventualitățile, și averea în perspectivă!— Desigur, cu un viitor așa de serios înaintea mea, nimic nu m’ar mai împedica să aspir la mâna Luciei Verdier, și ași putea, fără presumțiune nebună, să’mi adresez cererea părintelui seu ! «D. Maugiron nu părea deloc că se miră de tăcerea mea și mă privea zimbind. «Presența de spirit îmi reveni în sfârșit și vorba o dată cu ea —Putui afirma între vorbitorului meu că ași primi propunerile sale cu o adinca recunoștință, și’i mulțumit cu căldură de interesul cu totul neașteptat pe care bine vrea să mi’l arăte. «Adăogăi că’l rugim să păstreze secretul despre oferirile sale față cu D. Verdier și cu fiica sa, căruia mă reservam, dacă se va îndeplini, să’i spun eu ânsu’mi noua mea hotărâre: «El mi o făgădui. «— Mă faci să mă gândesc—d‘3^ ® 1 în urmă.— D. Verdier are o fată...—o știu...—frumosă’i ? «— Domnișora Lucie e o personă încântătore... «Și simții că dând acest răspuns așa de simplu mă făceam roș pănă’n albul ochilor. «— Pentru ce să roșești astfel, scumpe domnule ?—strigă D. Maugiron cu tonul cel mai afectuos și zimbind puțin ; — ești amorezat de fata patronului d tale, acesta-i în ordine! Lucrurile nu se petrec niciodată altfel!—Ești sarac și ea va fi bogată.— Asta pune o prăpastie între d-vostră, dar sper că posițiunea pe care ești în drept să comptezi va arunca în curând o punte peste acestă prăpastie.— Voi face doi fericiți în loc de unul făcând o bună afacere... Acesta-i un profit pentru mine! —Marile relațiuni pe cari le voi stabili, după cât se pare, cu cassa Verdier, îmi vor da probabil orecare credit asupra părintelui domnișorei Lucie.—Voi ușa de acest credit în interesul d-tale.—Iată adresa mea.— Vino să mă veli mâne la amară aducând tarifele pe cari trebue să le studiez.—Vom vorbi de proiectile nóstre. «In urmă D. Maugiron se sui în trăsură după ce-mi strînsesă mâna ca la un amic. „A doua zi, la ora, spusă, ajungeam la acest tânăr bun și încântător.—Trebue să aibă o avere personală forte considerabilă, căci locuește ca un principe, și nici o dată nu’mi închipuisăm ceva asemenea cu luxul nemai pomenit al apartamentului seu. «El îmi făcu primirea cea mai cordială. „— M’am ocupat deja de d-ta,—îmi lisă el,— dar n’am ce să’ți spun încă nimic nou,—trei dintre colegii mei, tocmai acei pe cari comptet mai mult, lipsesc din Paris, și nu se vor întorce decât peste câteva zile...—Asta’i o întârziere dare fără însemnătate, căci viitorea ședință a consiliului de administrațiune nu va avea loc decât la sfârșitul săptămânei viitare, și’n acastă ședință se va hotăra totul... «In urmă ne ocuparăm de afacerea în privința căreia D. Maugiron venisă în ajun la cherestegie, și mă însărcină să anunț viitorea sa visită domnișorei Verdier, cu care’și propunea să hotărască basele contractului de închiet între D. Verdier și Compania colonisărei împrejurimilor. «In adevăr a doua-li veni la cherestegii, și deatunci n’a lipsit să vie în fiecare zi;—el a întors capul bătrânei nebune domna Blanchet, care nu mai jură decât pe el și care-l proclamă cu orice ocasiune, și chiar fără ocasiune, modelul frumuseței, al eleganței și al distincțiunei. „— Mare D-leule !—striga ea ori rîdicându’și spre ceriu marii sei ochi de faianță,—acest tânăr e tipul cel mai cavaleresc pe care’l-am visat!—Răposatul Blanchet era desigur un cavaler deplin!— Nu’l putea privi cineva fără emoțiune și fără tulburare, în frumosa sa uniformă de locotenent de pompieri; ei bine, lângă D. Maugiron, răposatul Blanchet n’ar fi fost nimic. «Domnișara Lucie nu împărtășește de loc acest entusiasm în ceia ce are exagerat și ridicul, dar convorbește cu o plăcere destul de vie cu protectorul meu, și nu se obosește deloc a admira asprimea conștiinciasă cu care apără interesele Companiei pe care o represintă...— El pretinde că galanteria n’are a se amesteca întru nimic în afaceri, că nu trebue să sufere cineva influența a doi ochi frumoși când vrea să încheie o tocmală, și o probază... «Din partea sa, Lucie, din amor propriu, nu vrea să cadeze nimic, ceia ce face că vânzătorul și cumpărătorul sunt tot așa de departe de a se înțălege ca și’n ântăiah —Dar se anunță ca forte apropiată întorcerea D-lui Verdier, și afacerea se va termina atunci degrabă: «D. Maugiron a venit a fi diminuță.—El nu’mi-a spus decât câteva cuvinte, dar erau destule pentru a mă face fericit... «— Soluțiunea se apropie..— bună speranță! — va fi favorabilă (Va urma.)