Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-31 / nr. 86

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 86. hiducesa Valeria, apoi au venit a lua ceai la reședința imperială. Principele moștenitor al Portugaliei a sosit aici la șesă őre sara; a fost salutat de imparat după intórcerea Maiestatei Sale de la preumblarea sa la Laufen. Casamccio la 8 august. Direcția ge­niului militar lucreza din ce in ce mai cu silință la construirea de barace. Delegații comitetului central din Neapole pentru impărțirea ajutorelor lucreză o statistică cât se pote de exac­tă de morți, râniți și perderile ma­teriale. Sănătatea publică in insulă e bună. Ulițele orașelor distruse vor fi in cu­rând curățite de dărâmături. Buna ordine e menținută pretutindene cu severitate. D. Mancini a visitat in numele re­gelui spitalele secundare din Neapole, pe cari Maiestatea Sa Regele n’a avut vreme să le visiteze. Madrid 9 august. O parte a gar­­nisenei din Najera provincia Logrono s’a răsvrătit și a fugit in munți. S’a trimes mai multe colone de trupe în urmărirea insurgenților. O manifestație sedițiosă a avut de asemene loc ieri într’un foburg al Barcelonei. Un decret regal publicat astăzi di­­mineță, suspendeza garanțiile consti­tuționale și autorită pe guvern a pro­clama starea de asediu. Peste 9 august, Ieri­sara avu loc încă o îmbulzire ostilă in fața otelu­lui unde locuește familia Șarf. Mulți­me de ferestre au fost sfarmate și mulțimea a străbătut un otel sfărmând totul. Poliția a reușit însă a face să se evacueze oțelul, arestând pe 32 de manifestanți. La ora 1 de dimineață ordinea a fost restabilită. Viena 9 august. Ministrul de co­­merciu a ordonat o carantină de­­ zece­­ zile pentru tote vasele venind din porturile turcești și care sosesc la Fiume, cu sau fără patentă de să­nătate. Ischi 9 august, împăratul Fran­­cisc Iosif a făcut astăzi la ame<ja o a doua visută împăratului Wilhelm; visita a ținut o oră, împăratul Ger­maniei a plecat la 3 ore întorcându­­se la Gastein și a fost însoțit pănă la gară de cátre împăratul Austriei și principele ereditar al Portugaliei. Suveranii’ș-au luat concediu unul de la altul in modul cel mai cordial. Paris 9 august. Charles Brun mi­nistrul de marină, a demisionat. Se vorbește că el va fi înlocuit prin amiralul Peyron. O depeșă din Madrid relateză vue­­tul că un nou regiment s’ar fi răs­vrătit într’un oraș de provincie din Spania. Froidorf 9 august. Starea sănătatei contelui de Chambord s’a agravat din nou. Peste 9 august. Până astă vară la miezul nopței ordinea nu a fost din nou tulburată. S’a făcut totuși încă o încercare de manifestație, dar patru­­lele de soldați și de agenți ai poliției au impedecat cu energie atrapamen­­tele. S’au operat încă câte­va arestări. Roma 9 august. Papa a ținut as­­tații un consistoriu pentru preconisa­­rea câtorva noi episcopi intre cari fi­gurează și Paoli de la București. Papa nu a pronunțat nici o alocuțiune. CRONICA INTERNA Regele și Regină a primitu marți in audiență pe d. Frantz de Bran­­burg, primarul Brașovului, care ve­nise la Sinaia spre a le presenta o­­magiile sale. Tot marți, M. S. Regina, însoțită de d. Dohrn, profesor la institutul zoologic din Neapole, a făcut o es­­cursiune in munți, pentru a culege plantele destinate a forma o colecțiu­­ne specială a florei nostre.­­ Un duel cu pistolu a avut loc joi diminață între d-ni Gr. Ventura, re­dactor al­­ ziarului „Indép. roumaine“, și G. Steriade, redactor al Ziarului „Gaz. de Roumanie“. Descărcându-se armele, ambii ad­versari au rămas... neatinși și martori opriră lupta, declarând onerea satis­făcută. D. George Ghica, ministru romăn la Atena, a sosit in capitală spre a solicita un concediu pentru a merge la băi. Gheorghe Gheuca s’a numit in postul de sub­prefect la plasa Tutova din jude­țul Tutova, in locul d­lui Eduard Ghica demisionat. Consiliele generale ale județelor Nemț și Tutova s’au convocat in o nouă sesiu­ne estra-ordinara pe­­ liua de 19 august viitor, spre a se ocupa cu resolvarea ma­i multor cestiuni pendinte, cari nu pot ră­­mânea până la sesiunea ordinară de tomna. Secțiunea geodesică a statului major al armatei, sub conducerea d-lui locot-colonel Căpităneanu a plecat in Moldova, spre a ridica, după cum s’a spus deja, planurile orașelor Beriad și Dorohoi. D. general Dabija, ministrul lucrărilor pu­blice a plecat joi la Sinaia spre a lucra cu M. S. Regele. Tot joi și tot in același scop a plecat și d. general Arion, provisoriul șef al statului major. Ambii generali au fost invitați la dejun de cátré MM LL. CURIERUL TH. BALASSAN D. V. Alexandri, fala poesiei române, se află actualmente la Aix Ies Bains, D. Comite de Diesbach, primul secretar al legațiunei franceze, petrecând fie­care timp la­ Sinaia, s’a întors in capitala. D. G. Ghica, ministrul nostru la Ate­na, a plecat la Sinaia. „L’Independance Roumaine“ afirmă că d­in Macedonski și Dem. C Teb­or a luat iniția­tiva de a publica un jurnal special in un sin­gur numer: „Albumul-Ischia.« Acastă publicațiune de lux va conține ar­­ticole și poesii diverse de scriitorii români. Produsul resultat din vânzarea acestui al­bum, e destinat pentru victimele catastrofei de la Ischia. Publicul a cetit telegrama Havas care transmite știrea din «The Standard” ce a­­nunță că Conferința Dunăreană se va în­truni la 25 august în scop de a revizui, cu participarea representantului României, tratatul semnat la martie trecut. După cât pututâm afla, acestă știre plă­cută pentru noi, nu este întemeiată. (Rom) Sănătatea d lui prim-ministru I. C. Bră­­tianu urmază a se îndrepta. D-sa va mai sta însă cât­va timp la Aix-les Bains. „L’Indépendance Roumaine” află că la distribuțiunea premiilor din micul liceu Louis-le-Grand din Paris, printre elevii care au obținut mai multe premii, figu­­rază și câți­va Români: Lămotescu, But­­culescu, Alexandrescu, Salmen și C. C. Poliz. Omagiile nóstre și fiilor și genitorilor. D. D. Frank, directorul general al Ban­­cei României, a fost decorat de către M. S. Imperatorul Germaniei cu crucea de comandor al Coronei Prusiei. Cu duelul dintre d-nii Ventura și G. Steriadi, afacerea dintre «Gazette de Rou­manie” și «L’indépendance roumaine“ nu s’a terminat încă. D. Al. Ciurcu, direc­torul acestui din urmă, declară că aștep­tă citația pentru procesul cu care a fost amenințat, sau martorii d-lui Steriadi. Cu tote numerasele cereri ale locuito­rilor din Tulcea, se z­ice că ministerul de finance nu va putea înființa o casă de cre­dit agricol in acel distict. Actii. Oficiale. Sunt numiți: D. Ion Burbescu, actual comptabil în serviciul exterior al rămilor, în funcțiu­nea de șef-perceptor clasa II în același serviciu, în locul d-lui Zaharia Teodores­­cu, care în interesul serviciului se pune în disponibilitate. D. C. C. Scărlătescu, actual verificator lansator in serviciul esterior al vămilor, in funcțiunea de comptabil în același ser­viciu, in locul d-lui Ion Burbescu. D. Gheorghe Gheuca este numit in pos­tul de supt-prefect la plasa Tutova, în lo­cul lui Eduard Ghica, demisionat. D. Christache Marinescu, actual supt­­comisar polițienesc de la despărțirea II din același oraș, in locul d-lui Ciucurescu, de­misionat. IAȘI Duminică 31 Iulie (12 Aug.) 1883. CRONICA ESTERNA Bulgaria. Ziarul diin Rusciuc «Slavianin” scrie că generalul Soboleff, care a sosit la Sofia din Petersburg, a și ocupat postul de prim-ministru. Se­­ zice că generalul Soboleff crede trebuinciosă anularea definitivă a Constituțiunii de Tir­­nova, care se va înlocui cu un regulament­­organic, elaborat de general la Peters­burg și aprobat de d. de Giers.­­ Un sgomot din isvor berlines afirmă că ar fi chestiunea despre căsătoria prin­cipelui Alexandru al Bulgariei cu princi­pesa Milița, a doua fiică a principelui Muntenegrului. Iată terminii in care un­­ ziar rus, «Ga­zeta de Saint-Petersburg”, apreciază ști­rea despre acestă căsătorie: «Principele Alexandru n’ar putea să contracteze o uniune mai bună. Casa prin­cipelui Muntenegrului va fi legătura care va uni Statele peninsulei Balcanilor. A­­castă unire se va întări din ce în ce mai mult, și e de datoria Rusiei s’o ajute din tóte puterile sale. Intr’o ast­fel de unire și’n desvoltarea Statelor Balcanilor, vom avea cea mai sigură și cea mai puternică garanție contra Germaniei.” — Se comunică din Rusciuc că ieri au plecat din acest port câte­va șlepuri în­cărcate cu praf de pușcă și munițiuni de infanterie și artilerie pentru Lampalanca, de unde vor fi transportate la Sofia. Printre ofițerii superiori ruși domnește ideia că în curând se va întâmpla o răs­­culă in munții Rodope.­­ Din Sofia se anunță că o remaniare ministerială este iminentă. Pănă acum insă numai unul din miniștri, și anume d. Teod­areff, ministrul justiției, și-a dat de­­misiunea. In locul său s’a numit d. Sto­­ianoff care, supt primul minister liberal a mai fost ministru de justiție. — Tot din Sofia se scrie că alegerile suplimentare pentru norodnoie sobronie sunt convocate pentru 21 august. Austro - Ungaria. Guvernul austriac va răspunde la întrebarea Fran­ciei, privitore la abolirea capitulațiunilor in Tunisia, după întrunirea delegațiunilor, adică în luna novembre. Cabinetul din Viena aprobă in prin­cipiu proiectul guvernului francez, dar nu vrea să-și deie consimțimântul său defini­tiv înainte de a fi luat avisul Delegațiu­nilor cari vor fi convocate in luna oc­­tombre. Noul ambasador al Franciei e așteptat la Viena pentru luna septembre, epocă in care curtea și totă lumea oficială se va fi întors în capitală. Ziarele de tote nuanțele primesc nu­mirea d-lui Foucher de Careil cu simpa­tie și relevă in biografia sa republicanis­mul și moderațiunea opiniunilor noului am­basador. — Aserțiunea corespondentului berli­nes al­­ ziarului «Bohemia» din Praga, că d. Kalnoky s’ar fi dus la Gastein pentru a asigura pe imparatul Wilhelm asupra politicei interioră urmată de ministerul Taafe, e greșită,­­lice o telegramă din Viena adresată­­ ziarului «le Temps.” Nu s’a uitat că la sfârșitul anului tre­cut, contele Kalnoky fu viu atacat de fia­rele germane și că i s’a arătat ore­care neîncredere din cauza simpatiilor sale pen­tru Rusia ; se crede deci aici că d. Kal­noky a profitat de căderea împăratului Wilhelm la Gastein pentru a se duce să-i presinte omagiile sale și a asigura pe îm­păratul asupra propriei sale politici in privința Germaniei, care’i cea a prede­cesorilor săi, înalta distincțiune al căreia obiect a fost d. Kalnoky probeză că el a reușit pe de­plin. Sosirea apropiată a împăratului la 8 august la Ischl, e considerată ca o nouă manifestare a intimităței alianței austro­­germane. Primirea va fi forte solemnă. Se fac mari pregătiri. Artiștii teatrelor imperiale sunt chemați la Ischl pentru representațiunea de gală. Imparatul Austriei va merge în întîm­­­pinarea aspelui seu pănă la Ebensee. Ex­­regile Neapolei se află asemenea la Ischl. De altă parte, s-a hotărât că principele moștenitor Rudo­f va merge la Berlin să asiste la botezul tânărului principe Wil­helm: fiarele celor două țări consideră acestă cordialitate a raporturilor celor două curți ca cea mai bună garanție a alian­ței austro-germane. Germania. După o depeșă din Ber­lin publicată de „Morning Post”, princi­pele de Bismark ar fi refuzat să primas­­că pe cardinalul special minte trimis de papa pentru a relua negocierile asupra ra­porturilor Bisericei și Statului in Prusia. Spania. In naptea de sâmbătă spre duminică, o mișcare revoluționară a iz­­bucnit la Badajoz. Insurgenții au surprins la domiciliul lor autoritățile civile și pe ofițerii superiori cari­ au fost puși sub pază; îndată după aceia, ei constituiră un co­mitet executiv republican și telegrafiază guvernului, informându-l că garnizana, în massă, proclamasă Republica spaniolă, a­­clamând Constituțiunea din 1869 și pe Ruiz-Zorilla, adăugînd că populațiunea fraternisasă cu armata, și că junta gu­vernământului formată dintr’o coalițiune de zorilliști, de posibiliști și de federali, era primită cu entusiasm. Știrea despre pronunciamento caută o adînca sensațiune la Madrid și refusară la început să o crudă; cu tote acestea gu­vernul luă imediat măsuri, trimițând trupe. La Madrid se consideră mișcarea ca fiind curat militară, din causa numărului forte mic al locuitorilor cari­ au luat parte la ea. Șefii erau doi locotenenți-coloneli și doi maiori: înainte de fuga lor in Portugalia in­surgenții au tăet podul drumului de fer, și au făcut să deraileze o mașină la două­sprezece leghe de Badajoz, pentru a in­­târ­zia sosirea trupelor ce veneau de la Madrid. La sosirea lor la frontieră, au fost de­­zarmați de soldații portugesi și internați în diferite orașe. Ei luasă cu dânșii casa regimentului, și peste 345,000 franci a­­parținând casieriei provinciale. Guvernul anunță că liniștea cea mai deplină domnește in totă peninsula fără ca nici un oraș altul să se fi gândit să urmeze mișcarea,­­fiarele blamază cu severitate pe auto­ritățile din Badajoz, acuzându-le că le-a lipsit prevederea, că n’au cunoscut de loc manoperele secrete ale revoluționarilor, și că n’au putut înăbuși, prin urmare, ca m­gistre...—E clar ca­­ fiun că D. Verdier te exploa­­teză într’un mod aricios. «— Dar...—îngânăi eu. «— Nu’i nici un dar .—te exploatezá !—Pe lân­gă acesta e în dreptul seu, și face bine de se folo­sește pentru că’l lași s’o facă.—Fie­care pentru sine în lupta vieței! E o devisă a căreia justeță îmi pare necontest­ibilă.—Interesul personal înainte de tate! — Deci, găsesc un avantaj a face să se întorcă în profitul meu meritul altuia, de câte ori acest merit se află în drumul meu; dar, cum am idei întinse, îmi place să plătesc, dacă nu lucrurile, cel puțin pe omeni, după valorea lor, și evit cu îngrijire acest lucru rușinos: esploatarea omului prin om. Prin ur­mare, cred că pot să te fac să speri, într’un viitor forte apropiat, o situațiune demnă de d-ta. «— Fii indulgent pentru curiositatea mea—îngâ­năi eu atunci—și dă’mi voe să te întreb care-ar fi acastă posițiune ? «— Nu voi face de­loc un mister din ea,—răs­punsă D. Maugiron;—ar fi vorba să ocupi postul de secretar general al companiei pe care­ o repre­­sint.—Nu pot dispune singur de­ acest post, dar am în consiliul de administrațiune mai mulți amici cari binevoesc să-mi acordeze o influență forte mare a­­supra decisiunilor lor.—Putem deci privi lucrul ca aprope făcut, din momentul în care mă ocup de el.— Cifra fixă a apartamentelor d-tale va fi de opt­spre­­­zece mii de franci, dar fiind că vei avea o parte proporțională din beneficiile societății, acastă cifră ar putea ajunge și chiar întrece de două­zeci și cinci sau trei-deci...—Iți va fi ușor, pe lângă acesta, să speculezi fără pericol asupra terenurilor, și să rea­­lizezi rapide o avere cu totul independentă...—Ce gândești despre asta, scumpe domnule ?—îmi va fi ertat, lucrul îndeplinindu-se, să comptez pe bunile d­tale servicii ?—Pot vorbi despre d-ta colegilor mei din consiliul de administrație ? «Nu răspunsei mai ântăi... «O așa propunere, trebue să înțălegi, bună ma­mă, mă orbea, îmi întorcea capul, și î mi cauta un fel de înmărmurire și de îmbătare. «Gândește-te, bună mamă ! — apartamente de opt­­spre­zece sau două­zeci mii de franci, făr’a pune la socotală eventualitățile, și averea în perspectivă!— De­sigur, cu un viitor așa de serios înaintea mea, nimic nu m’ar mai împedica să aspir la mâna Lu­ciei Verdier, și ași putea, fără presumțiune nebună, să’mi adresez cererea părintelui seu ! «D. Maugiron nu părea de­loc că se miră de tă­cerea mea și mă privea zimbind. «Presența de spirit îmi reveni în sfârșit și vorba o dată cu ea —Putui afirma între vorbitorului meu că ași primi propunerile sale cu o adinca recunoș­tință, și’i mulțumit cu căldură de interesul cu totul neașteptat pe care bine vrea să mi’l arăte. «Adăogăi că’l rugim să păstreze secretul despre oferirile sale față cu D. Verdier și cu fiica sa, că­ruia mă reservam, dacă se va îndeplini, să’i spun eu ânsu’mi noua mea hotărâre: «El mi o făgădui. «— Mă faci să mă gândesc—d‘3^ ® 1 în urmă.— D. Verdier are o fată...—o știu...—frumosă’i ? «— Domnișora Lucie e o personă încântătore... «Și simții că dând acest răspuns așa de simplu mă făceam roș pănă’n albul ochilor. «— Pentru ce să roșești ast­fel, scumpe domnu­le ?—strigă D. Maugiron cu tonul cel mai afectuos și zimbind puțin ; — ești amorezat de fata patronului d tale, acesta-i în ordine! Lucrurile nu se petrec nici­o­dată altfel!—Ești sarac și ea va fi bogată.­— Asta pune o prăpastie între d-vostră, dar sper că posițiunea pe care ești în drept să comptezi va a­­runca în curând o punte peste acestă prăpastie.— Voi face doi fericiți în loc de unul făcând o bună afacere... Acesta-i un profit pentru mine! —Marile relațiuni pe cari le voi stabili, după cât se pare, cu cassa Verdier, îmi vor da probabil ore­care credit asupra părintelui domnișorei Lucie.—Voi ușa de­ a­cest credit în interesul d-tale.—Iată adresa mea.— Vino să mă ve­li mâne la ama­ră aducând tarifele pe cari trebue să le studiez.—Vom vorbi de proiectile nóstre. «In urmă D. Maugiron se sui în trăsură după ce-mi strînsesă mâna ca la un amic. „A doua­­ zi, la ora, spusă, ajungeam la acest tâ­năr bun și încântător.—Trebue să aibă o avere per­sonală forte considerabilă, căci locuește ca un prin­cipe, și nici o dată nu’mi închipuisăm ceva aseme­nea cu luxul ne­mai pomenit al apartamentului seu. «El îmi făcu primirea cea mai cordială. „— M’am ocupat deja de d-ta,—îmi­­ lisă el,— dar n’am ce să’ți spun încă nimic nou,—trei dintre colegii mei, tocmai acei pe cari comptet mai mult, lipsesc din Paris, și nu se vor întorce de­cât peste câte­va­­ zile...—Asta’i o întârziere dare fără însem­­nătate, căci viitorea ședință a consiliului de adminis­trațiune nu va avea loc de­cât la sfârșitul săptă­­mânei viitare, și’n acastă ședință se va hotăra totul... «In urmă ne ocuparăm de afacerea în privința căreia D. Maugiron venisă în ajun la cherestegie, și mă însărcină să anunț viitorea sa visită domnișo­rei Verdier, cu care’și propunea să hotărască ba­­sele contractului de închiet între D. Verdier și Com­pania colonisărei împrejurimilor. «In adevăr a doua-­li veni la cherestegii, și de­­atunci n’a lipsit să vie în fie­care­­ zi;—el a întors capul bătrânei nebune domna Blanchet, care nu mai jură de­cât pe el și care-l proclamă cu ori­ce oca­­siune, și chiar fără ocasiune, modelul frumuseței, al eleganței și al distincțiunei. „— Mare D-­leule !—striga ea ori rîdicându’și spre ceriu marii sei ochi de faianță,—acest tânăr e tipul cel mai cavaleresc pe care’l-am visat!—Ră­posatul Blanchet era de­sigur un cavaler deplin!— Nu’l putea privi cine­va fără emoțiune și fără tul­­burare, în frumosa sa uniformă de locotenent de pompieri; ei bine, lângă D. Maugiron, răposatul Blanchet n’ar fi fost nimic. «Domnișara Lucie nu împărtășește de loc acest entusiasm în ceia ce are exagerat și ridicul, dar con­vorbește cu o plăcere destul de vie cu protectorul meu, și nu se obosește de­loc a admira asprimea conștiinciasă cu care apără interesele Companiei pe care­ o represintă...— El pretinde că galanteria n’are a se amesteca întru nimic în afaceri, că nu trebue să sufere cine­va influența a doi ochi frumoși când vrea să încheie o tocmală, și o probază... «Din partea sa, Lucie, din amor propriu, nu vrea să cadeze nimic, ceia ce face că vânzătorul și cum­părătorul sunt tot așa de departe de a se înțălege ca și’n ântăia­­h —Dar se anunță ca forte apropiată întorcerea D-lui Verdier, și afacerea se va termina atunci degrabă: «D. Maugiron a venit a­ fi diminuță.—El nu’mi-a spus de­cât câte­va cuvinte, dar erau destule pen­tru a mă face fericit... «— Soluțiunea se apropie..— bună speranță! — va fi favorabilă­ (Va urma.)

Next