Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-28 / nr. 121
Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 121. La sosire, Majestatea Sa a fost întimpinat de domnii I. Câmpineanu, ministrul agriculturei și domeniilor; P. S. Aurelian, ministrul cultelor ; principele D. Ghica, președintele Senatului și al comițiului agricol de Ilfov ; general Lecca, președintele Adunărei , generalul G. Manu, președintele juriului și C. Crețeanu, prefectul județului. Mulțimea țăranilor, adunați pentru acastă serbare, primi pe Suveran cu urări căldurose și prelungite, in sunetul imnului național, intonat de musica militară. După ce Regele a visitat cu de amănuntul mașinele și uneltele agricole și S’a întreținut cu exposanții timp îndelungat, S’a urcat pe o tribună, frumos decorată și acoperită cu țesături naționale unde a distribuit premiile, cari erau: medalii de aur, de argint, de bronz, pluguri, grape și bani, țăranilor cari s’au distins prin întreținerea vitelor și calitatea muncei. Acestei ceremonii a urmat apoi, ca semn al veseliei generale, jocurile sătenilor și tradiționala horă, la care Majestatea Sa a bine voit a asista, întreținându-se în mod bine-voitor cu primarii comunelor rurale și cu asistenții, iar pe la 4, Regele, părăsind scala de agricultură, în mijlocul celor mai entusiaste aclamațiuni. S’a întors la Palatul de la Cotroceni. D. M. Ferikich a plecat luni de dimineață la Paris pentru a’și relua postul. Esposanții francezi și belgiani de la Exposițiunea Cooperativă pregătesc d-lui Dumitru Butculescu, președintele acestei Exposițiuni, o frumosă surprisă cu ocasiunea onomasticei sale sile. Marți la ora 4 a avut loc la spitalul Colțea, congresul medicilor din Capitală și din țară. Mai din tote județele au sosit delegați și numărul medicilor de prin țară este destul de mare. Luni s’a deschis sesiunea de formă a comisiunei europene a Dunărei. „V. Covurluiului» spune că rândul la presidenție este al Austro Ungarii. Se pare că nu se vor trata decât cestiuni curente. D. V. Păun unul dintre distinșii profesori șie poeți, va fi trimis la Düsseldorf spre a învăța pe prințul Carol, moștenitorul tronului, limba română. Manevrele corpului al 3-lea de armată. Concentrarea dorobanților din corpul al 8-lea de armată s’a terminat anul curent printr’o manevră făcută pe înălțimea Barboșului. Garnizona Galați cu garnisóna Brăila urmau a lupta una contra alteia, având garnizona Galați forțe mai mari. Obiectivul era ocuparea înălțimilor de la Bărboși de către brigada din Brăila, starea sa în defensivă și retragerea sa după ce brigada din Galați sosind in fața inamicului, va lua ofensiva, respinge brigada Brăila, ocupă pozițiile abandonate de acesta, care se retrage cătră șosea urmându-și retragerea pănă în satul Bărboși unde nu mai este urmărită. Astfel fiind luni 17 octombre la 6 ore dimineța, regimentul 32 Brăila sub comanda colonelului Cotruz, a pornit din Brăila cătră Siret, unde ajungând la 11 ore prin valea Vâdenilor a trecut Siretul cu podul umblător, fiind în posițiune la ora 1 și jumătate, cu o jumătate de oră înaintea orei fixată. Tot atunci au sosit și două baterii de artilerie de sub comanda maiorului Stoica. Brigada astfel formată era sub comanda colonelului Herkt. Aci, generalul Anghelescu, comandantul corpului al 3-lea de armată, inspectând trupele, ordonă ocuparea posițiunilor. Abia așezată brigada Brăila, eelerorii brigadei Galați care era compusă din regimentul 6 de linie, 11 de dorobanți, 5 de călărași și bateria teritorială Galați, au și început a-și face operațiunea lor, după care fiind tiraliorii, după o încercare a acestora, după mai multe focuri de salve bine dirijate, a început retragerea brigadei de Brăila, urmărită de brigada Galați sub comanda colonelului Teliman și o dată ajunsă la șosea s-a dat atacul terminându-se manevra cu respingerea brigadei Brăila. După acesta trupele au luat posițiune de defilare pe platoul Bărboși și generalul mulțumind tuturor de atitudinea ținută în tot timpul concentrării, a primit defilarea asistat de un numeros stat major și de un numeros public ce venise din Galați și Brăila, cei din Brăila fiind veniți cu trăsurile chiar din oraș, trecând Siretul pe podul umblător. Trupele au defilat forte bine. Secul frumos ca totdeauna a onorat acestă serbare. Astfel am putut vedea un trăcăt pe domnele Falcovanu Suliotis, Stancu Mitică, Zăhărianu și altele din Brăila, iar din Galați d-nele Vițu, Singurov, Rășcan etc. Sara trupele din Galați s’au întors în garnizana lor, iar trupele din Brăila au dormit la Serdaru, proprietatea d-lui Alesandru Mareș de unde au plecat marți la 18 ajungând la ora 1 după amiazii la Brăila unde ómenii s’au i desconcentrat, iar ofițerii regimentului 32 s’au dus cum erau după drum la cofetăria Fenix și au destupat câteva butelii de șampanie in onorea regimentului, șefului seu și camaraderii ce esistă in acest corp, luându-și rămas bun cei ce urmau a porni cu companiele la reședințele lor in comunele rurale. Col. III se compune din toți locuitorii comunelor rurale cari au in venit mai mic de 1000 lei și aceea mari plătesc un imposit precare statului. Cei ce plătesc un imposit de la 25 lei îi sus vor vota direct, cei ce plătesc mai puțin de 25 lei vor vota prin delegațiune. Cetățenii cari au patru clase primare, învățători și arindași, cari plătesc o arendă de cel puțin 1000 lei vor vota direct. Cum vedem acest poiect e mai bun decât celelalte, căci face o parte largă inteligenții și culturei. MODIFICAREA LEGEI ELECTORALE. Vineri s’a împărțit în Senat, după cum spune „Răsboiul”, proiectul de revizuire alcătuit de d-nii N. Fleva și D. Polizu- Micșunești. Acest proiect prevede trei colegii electorale. In col. I intră, afară de proprietarii cari au venit de cel puțin 1000 lei, toți cetățenii cari posedă o diplomă de doctor sau de licențiat, sau un alt titlu echivalent. Col. II se compune din locuitorii orașelor cari plătesc o dare anuală de cel puțin 25 lei, din ofițeri în retragere, profesori, pensionarii statului, amploiații caselor de bancă și de comerț; din aciea cari plătesc o chirie anuală de cel puțin 600 lei; din aciea cari au certificat de patru clase gimnasiale și din delegații locuitorilor de orașe cari plătesc un imposit mai mic de 25 lei CURIERUL TH. BALASSAN. CRONICA ESTERNA Serbia. Regina Serbiei, Natalia, a ipotecat moșiile sale din județul Chișinău și Ismail cu o sumă de 280.000 ruble. Afacerea s-a făcut către banca din Chișinău. Klisia. Aurul cu ge din Rusia. Pe fiecare săptămână se doc vânzări mari de imperiali ruși la Busa din Berlin. In liua de 3 noembre trenit, s’a cumpărat de banca națională italină peste 100,000 bucăți (adică 515,000 ruble în aur). Banca imperială germană continuă a se aproviziona cu aurul rus. — „Novoie Vremia” din Petersburg raporteză că mulțime de ofițeri germani parcurg frontiera rusă și iau note strategice. La Miloslav, pe frontieră, sunt 30 ofițeri germani. La Strrelkova, sunt 1000 ofițeri și soldați; la Opolnitz, situat la jumătate leghe de frontieră, sunt 150 Germani. In vama germană, la câțiva pași de frontiera rusă, sunt cazarmați 50 soldați din cavaleria germană. La 14 septembre, doi ofițeri germani, prevăzuți cu hărți, au apărut la Twienstokof. La 1 octombre, cavalerie germană trecu de-a lungul frontierei. La începutul lui oct., 20 ofițeri germani erau la Viernhof. Difrele panslaviste ruse mărturisesc iritațiunea ce a produs’o în Rusia prima declarațiune a contelui Kalnoky. — In Kamenetz Podolsk, reședința Podoliei, lunea trecută pe la 10 ore sara, s’a produs o sguduitură de cutremur de pământ, care a durat o jumătate de minut. Acestă sguduitură a fost însoțită și de un slot de sub pământ. Germania. Ministerul de răsboiu ține gata un proiect pentru sporirea artileriei germane. Cea mai mare parte a bazelor germane consacreză articole nouă pentru marea sărbare a lui Luther care va avea loc sâmbăta viitare. „Gazeta Germaniei de Nord“ celebreză acestă a fi ca o serbare a libertăței și a toleranței religiose. — „Gazeta Germaniei de Nord» reproduce noul articol oficios adresat din Berlin «Gazetei de Colonia» asupra politicei principelui de Bismarck în privința Rusiei și a tratatului de la Berlin. Acest articol e considerat ca trebuind să contrabalanseze declarațiunile prea categorice ale comtelui Kalnoky asupra alianței austro-germane înaintea comitetului Delegațiunei ungare. In acestă manoperă a fiarelor oficiase, secunuara ae iota presa germana se vede proba că principele de Bismarck n’a putut renunța la sistemul său de bascu’dintre Austria și Rusia și nu înțelege ca cineva să se amestece aici. Spania- „Iberia“ și „El Correo,“ organile d-lui Sagasta și a majorităței Cortesilor actuali, accentueză ostilitatea lor contra reformelor constituționale și contra restabilirei sufrajului universal, pe care „el Norte,” organul d-lui Moret și al stîngei dinastice, se declară a fi condițiunea preliminară a intrărei miniștrilor de interne, de răsboiu, de justiție și de lucrări publice în cabinetul de conciliare. Cabinetul are două scopuri: să creeze un partid liberal omogen în locul grupelor divizate ca în trecut, și să execute reformele cari, altfel, ar deveni programa democrației republicane contra monarhiei, declarată de d-nii Zorilla și Castelul incompatibilă cu principiile revoluțiunei spaniole, încorporate în programa stîngei. Consiliul de miniștri a hotărât să convoce Cortesis pentru 15 decembre. Anglia. O depeșă din Dublin anunță că intendentul proprietăței Castle Blakeney, lângă Athenry, a fost ucis cu o lovitură de pușcă. Nici o arestare n’a fost încă operată. Sir Stafford Northcote a fost ales în postul onorific de rector al Universității din Edimburg. Concurentul său era d. Trevelyan, membru liberal al Camerei comunelor. Sir Stafford va înlocui pe lordul Rostberry, nu pot aduce ca scusă, sau cel puțin ca circumstanță atenuantă, starea de iritațiune și de mânie în care m’a aruncat de la întorcerea mea acest furt neexplicat ?... — O ! desigur, domnule Verdier, ai scuse!... —strigă Pierre Landry din momentul în care regreți ceea ce s’a petrecut, nu mai trebue să vorbim de nimic... și sunt forte sigur că Lucie, scumpa fată, te va erta din totă inima sa... — O sper... și’i voi cere-o eu însu’mi... — O! da... fă asta, fă asta, domnule Verdier!... —ea va fi așa de fericită să te vadă, macar o dată, bun și tandru... — Vreu, de-acum înainte, să fiu așa totde una.. — O ! atunci, va fi prea multă fericire pentru ea, și eu, sigur că nu mai am nimic de dorit pe pământ, ași muri de mulțumire !... — Acum, să ne ocupăm de André de Villers. — O ! domnule Verdier, în numele a tot ceva cea mai sacru în lumea acesta și’n cealaltă, nu perde pe acest tânăr, te rog !... — Pe onorea d-tale, el creții nevinovat de furtul pe care niște aparențe false îl pun în sarcina sa ? — Pe onorea mea !... mă fac garant pentru el!... —îți răspund de probitatea sa ca de a mea!... — Te poți înșăla, dar în sfârșit vreți să cred că nu te înșăli...—Voi lăsa deci luminei timpul să străluciască în mijlocul întunecimilor cari ne înconjură !... —pănă’n optiile nu voi formula, nici prin graiu, nici prin scris, nicio acusare contra casierului meu.. — D-dleu fie binecuvéntat!.. optiile !...—n’ar trebui atâtea, comptet pe asta, pentru a ne pune pe urma adevăraților vinovați!... — Știi d-ta unde se află D. de Villers în acest moment ?... Pierre eșită, dar își reproșă că se îndoește de realitatea stăpânului său, și răspunsă după o secundă : — Da, domnule, știu... — Ei bine, cum n’ar lipsi să se caute motivele bruscei sale plecări, și cum absența sa ar fi fără nici o îndoială îndreptată contra lui, te autorisez a’i spune că pare, în mod provizoriu, să’și eie din nou postul, că n’are nimic de temut din partea mea timp de o săptămână, și că’l angajez a’și uni silințele sale cu ale mele pentru a ajunge la descoperirea adevărului... — Va face o, domnule !...—strigă Pierre Landry, —vom căuta toți cu ardere, și, cu ajutorul lui D-leu, vom găsi!...—Ei, D-deuse, cine știe ?... sceleratul va veni pate să se deie el însuși, din imprudență sau din orbire... D. Verdier făcu un semn de de negare incredulă. — Providența’i mare !...—reluă calfa,—nu trebue sa ne îndoim!... Intrevorbirea se termină aici. Achille Verdier, mai întunecat, mai preocupat, mai neliniștit decât cum fusese vr’odată, se dusă la corpul principal de locuință și se închisă din nou în camera sa. Pierre Landry, forte vesel de resultatul obținut, se îndraptă spre căsuța în care dădusă așii casierului, și, mergând pe drum, își bea : — Totul merge bine !... D. Verdier știe că tânărul iubește pe Lucie și că Lucie nu urăște pe tânăr, și consimte, cu tote acestea, a’l lăsa să’și eie iarăși locul..—După acesta, îmi pare clar că când vom fi găsit pe hoțul nostru, lucrurile vor lua o bună turnură... Și el repetă :—Haide, desigur, totul merge bine !... IAȘI Vineri 28 Octomv. (9 Noem.) 1883 CRONICA LOCALA *** (Numire). D-na Maria Botez a fost numită gardiropieră a spitalului Sta Treime din Tatarași. Mulțumim onor. Epitropii a spitalelor Sf. Spiridon pentru acastă numire nimerită, deorece d-na Botez suntem siguri cât și va îndeplini cu multă conștiincioșitate îndatoririle sale. (Numire). D. I. Ghica, student în drept a fost numit ajutor de judecător de pace în locul dlui Savel Zăhărescu, înaintat. *** (Scala profesională de fete) a Reuniunei femeilor române din orașul Iași face însemnate progrese pe Secare an. De astă dată avem deosebita plăcere a anunța că numărul elevelor interne ale acestei scale a fost sporit în mod însemnat decât cum era în trecut. Nu putem decât să felicităm pe domna Mârzescu, președinta Comitetului Reuniunei precum și pe domnile membre ale acestei Societăți pentru silințele ce-și dau a face ca scala să progreseze și a asigura copilelor lipsite de mijloce o existență onorabilă. *** (Loterie de binefacere). Amintim cititorilor noștri că, duminică în 30 octombre curent, la orele 2 p. m., va avea loc, în localul Redacțiunei nóstre tragerea loteriei celor două cuverturi de crivate lucrate de orfanile defunctului locotenent Petru Botez. Personile cari posed bileti pentru acestă loterie, sunt rugate a asista la tragerea ei. *** (Pentru nenorociții din Ischia). Profitul net al conferinței ținută de d. Dimitrie Tăcu. In sula Universităței, duminică la 23 octombre curent, în folosul nenorocitelor victime a dezastrului din Insula Ischia, a fost de 177 lei 50 bani, sumă ce a fost încasată de Comitetul ieșan pentru ajutorarea acestor victime. * *** (Șef sergenților de oraș). Prin martea d-lui Anton Petrăchescu, postul de șef al sergenților de oraș a rămas vacant. Am dori să vedem ocupându-să acest post de o personă inteligintă și activă, care să potä corăspunde grelelor Îîndatoriri ce incumbă acestui post. A *** ("Lipsa de sare), de un timp încace, se face a fi simțită forte mult în orașul nostru de când Statul a monopolisat acest indispensabil obiect de consumațiune. Causa nu póte fi în nimic alta decât cu, cantitatea de sare ce se destină exportului, e mult mai mare decât cea pusă’n consumațiune. Ar fi bine ca cei în drept sa fie cuvenitele măsuri pentru astuparea acestei lipse. CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 31 octomvre Spiru Foca cu erezii Ap. Caligii Marcu Leibovxi cu N. Cristovici Șerban Vasiliu cu Aneta Nacher Gr. Giuriadi cu Statul Locuitorii Priboeni cu N. Blaremberg Marți 1 noemvre Radu Crisborea cu I. Stanu Stancu Panaite cu P. Dimitriu Ana Radu cu Zoe Radu Epitropia Nifon Mitropolitul cu I. Rădulescu Mercuri 2 noemvre Gr. Popescu cu I. Mărăcinenu Cont. Sutele cu Odinei Patrichi Mândria Tomșa cu Erezii C. Minculea cu Maria Bărcioi cu Statul Vineri 4 noemvre Statul cu P. Maier Dim. Mavrocordat cu Al. Ilie Alex. Gheorghiadi cu Statul Emanoil Scorer cu I. Trițea cu Primăria Craiova cu Iorgu Țiuleau Sâmbătă 5 noemvre. Sergentu I. Pătrea cu Stan Radu Ioan Iordachi cu T. Iorguleacu Locuitorii Comunei Cerbii cu Căile ferate Batera Durato cu N. Tătăranu Ținea Panaite cu C. Dumitrescu CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 31 octomvre Ioan Herșcu corecțional I. C. Lerescu cu Viliam Vatron idem Anastase Melenti corecțional Vasile Toader Ștefan și alții idem Frațila Popeiu idem Direcția Căilor ferate cu Stoianovici comercial Marii 1 noemvre. Ecaterina TSficolau vânzare Safta Vasile Buzatu vânzare G. Stan criminal Stan Țurlan idem Marcu și George Dumitru idem Mercuri 2 noemvre Ținea Panaite oposiție vânzare George Șendrea corecțional I. N. Vișori și alți criminal Stătu cu N. Bică criminal Simeon Grossu corecțional. Pentru nenorociții din Ischia. S’a primit de la D-nul Aleea Mustea, inspector financiar suma de 96 lei noi, cu lista No. 140, și anume : A. Mustea, inspector financiar 20 lei, Radu Raly, cassier general din Huși 40 lei, D. X. 20 lei, Dr. Wilhelm Fenkelstein 6 lei, Gr. Stamatin 10 lei. Total 96 lei. S’a primit de la D-nul Ioan M. Gavrilescu, ajutorul D-lui Jude Ocolliu Iași cu lista No. 129 suma de 27 lei noi și anume : Ioan M. Gavrilescu, ajutorul jud. ocol l-iu Iași 3 lei, Dimitrie Kiriac, judec, ocol I-iu Iași XXVII-Cabinetul lui Titan. Titan, am spus-o un mare și măreț bâtei de transport, cel mai frumos pate din tote cele pe cari Seine și canalele le aduceau la Paris. D. Verdier pusese să’l construiască chiar în anul punerei sale în posesiiunea cherestegiilor de pe cheiul de Billy—părea că’i purta o vie a facțiune ; —se servea de dânsul în tote călătoriile sale ;—îl întreținea așa de bine, punea să’i gudroneze fundul și sâ’i liveascâ bordajele cu atâta solicitudine, încât ambarcațiunea, după cincispre-zece ani, părea nouă, ca’n momentul punerei sale pe val. In sala Ulei în care se petreceau evenimentele pe cari le-am povestit, doi lucrători se preumblau de-a lungul cheiului fumându’și pipele, înainte de a se duce la locuințele lor vecine cu cherestegia. In opinsă de mult timp,—sunau nouă ore ;—trecătorii deveneau mai rari. Lucrătorii se opriră în fața lui Titan, pe care niște lanțuri enorme-l țineau legat de cheiu. — Draco !...—strigă unul din ei—iată un frumușel vas!... — O adevărată cotă de nucă!...—replică celu- i-alt rîzând—o jucărie s’o faci să plutesca pe-o strachină pentru a servi de amulare copiilor mici!... — Drace !...—reluă cel ântăiu—înghite multă marfă, lacomul!... — A ! în adevăr are frumosă poftă de mâncare!... — Nu i se umple pânticile cu o jumătate sută de legături de inele !... — Au să se facă acopereminte de casă cu bucățile de lemn ce sunt grămădite în el!... — Când mă gândesc că va trebui, mâne, să ducem în spete tote lemnile acestea, de la bâtei pănă la cherestegie, îmi amorțesc umerii și simt junghiuri prin piciore!... — Ah ! drace, da !... va fi mult de muncă !... — Cu atât mai mult că stăpânul ne va privi muncind, fără să ne perda un minunt din vedere, și când stăpânul se face câne de pază, nu’i de chip să te oprești macar să strănuți!...—Iată un om care nu se împacă cu cei cari’și perd timpul In zădar!... —pare câ totdeuna se gândește că’i nedreptățit și că i se iau banii de graba... — Ce sgârcenie !... un om așa de bogat!... — în sfârșit, trebue să fim drepți... oricât de bogat ar fi, nu lucrază mai puțin decât oricare dintre noi! ..—a lucrat totă viața sa, și chiar s’a îndeletnicit mai înainte, după cum se pretinde, cu meserii forte caraghieze!... cu meserii cari nu erau prea catolice !... . — iată!... iată!... iată!... Și ce meserii are?... — Ah ! óre n’ai auzit vorbindu-să nici odată nimic ?... — Nici o dată...—nu’s la cherestegie decât de doi ani...—dar ai să’mi spui tu. . — Iți voi povesti ceia ce știu, și asta nu va fi greu... —Iată un ștrengar care ar putea spune mai mult decât mine, dac’ar avea o limbă și putința de a se servi de ea... — Ce ștrengar?... — Titanul !... — Batelul ?... — Desigur... — Nu’nțăleg nici un pic... — Iți voi povesti lucrul despre lucru ..culți ?... — Cu amândouă urechile!...—te ascult tare că mi-am lăsat pipa să mi se stingă... -Mă asașa (Va urma).