Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-05-23 / nr. 56
TELEGRAME Berlin 30 mai. „Național Zeitung“ ; Spune că împăratul ar fi declarate medicilor cari sunt contra participărei sale calare la parada de primăvară, că a sa chemare îl pune în fruntea oștirei și deci nu vra sa lipsască ori ce sar întâmpla, împăratul a asistat și la parada de astăzi. Cam 18 mai. Nuber-pașa prepară un memoriu câtre marile puteri, în care va arăta, ca Egiptul nu mai póte suferi sarcina impositelor actuale. In multe cozuri impositul fonciar întrece valorea brută a recoltei. Paris 30 mai. Senatul a votat articolul principal al proiectului de lege care restabilește divorsul, proiect prescurat de d. Naquet și votat deja de camera. Viena 30 m apalatul a primit a<fi laj^óare pe prințul Bulgariei in^audiența privată. Prințul, în uniformă de colonel austriac, au stat mai mult de un quart de vară cu împăratul. După amează prințul Rudolf a vizitat pe prințul Alexandru invitândul la prânz la castelul Luxemburg unde prințul sosi la 3 oare. Plecarea prințului la Sofia este ficsata pe mâne la 3 oare <jiua. Paris 31 mai. In cercurile diplomatice se crede că înțelegerea între Francia și Englitera pentru conferința egipteană se va încheia în cursul săptâmânei viitoare. Londra 31 mai. Ieri sara, patru explosiuni de dinamită sau produs simultaneu in diferite quartaluri, la James scuare și la Scotland yard înaintea biuroului de poliție. Treisprezece persoane au fost rănite. In capitală domnește o mare emoțiune. Constantinopol 1 iuniu. (Cale indirectă). Știri sosite din Creta spun, că deorece guvernul otoman n’a cedat în privința cestiunei Vakufurilor, o mie de creteni au făcut la 16 mai o manifestanțifi parinină dinaintea palatului guvernatorului pentru a sprijini reclamațiunile Adunnărei. Photiades pașa a telegrafiat îndată Porței, care răspunse fără îndoială în mod negativ, câci o nouă depeșă a lui Photiades pașa, primită az i, zice că deputații creștini sau retras in vetrele lor, invitând pe coreligionarii lor să nu mai plătescă impozitele. Guvernatorul adaugă că, ne mai putând să ia asupră și răspunderea guvernului în aceste împrejurări, își dă demisiunea. Fierberea crește în insultă. Fostul Șeicul Islam Chalrulah Efendi, care a iscălit decretul de detronare al Sultanului Abdul-Aziz a murit în exil la Taif. ‘ 1 O nula a Porței, dată lordului Dufferin, menține argumentele desvoltate în notele precedente relativ la tractatul de comerț Anglo-turc. Circulă zgomotul că lordul Duferin ar fi propus Porței, să trimită o jiece mii de omeni in Sudan, dar că Porta ar fi refusat. Anul al Xll-lea No. 56.__________IASSI Miercuri 23 Mai (4 luni) 1884.____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea Prețul Alion, și Auunclurilor fr IASSI, pe an, 28 fr.—pe semestru 12 fr.pe trimestru 6 fr. USTIUCTE, pe an, 28 fr.—Pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. •SCIRI LOCALE . . . 1 fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, turnciuri: Pag L 50 b. Pag. IVI, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win üt*. 20 bani CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Oalexxclaria.1 Septămaanei STIL VECHI DI IU APATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA 20 Duminică 21 Luni 22 Marți 23 Mercur 24 Joi 25 Vineri 26 Sâmbătă Martirul Thalaseu (J) Sf. Const. și Elena (inc. moșii). Martirul Vasilisc Cuv. Păr. Mihail Episcopul Sinadelor Cuv. Păr. Simeon din munt. Tavort A 3 aflare a. c. Sf loan Botezătorul Apostol Carp_______________________________ La 20 mai, la 7 ore dim. Pătrarul țntei cu senin, vânt și apoi plac. J STIL NOU I PIUA 1 PATRONUL VILEI | Răs. Soar. J Apusul Tnnt • " 1 1 1 Duminică Petrecute 4—18 7—«v 2 Luni S. Pothin 4-18 7—40 3 Marți S. Clotilde 4-17 7-40 4 Mercuri Quatre Temps 4—17 7—40 3 Joi S. Boniface 4—16 7—41 6 Vineri S. Claude, ev. 4—16 7—42 7 ______________Sâmbătă S. Lie 4—16____________7—42 Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 86. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C_ Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin Jr. 20 bani Moșia Lecușeștii tiprÄ“ minute de orașul Fălticeni și gara Dolhasca in mărime de 340 fălci pământ de prima calitate și pădure, cu acarete bine întreținute, livezi, se vinde de veci sub condițiuni favorabile pentru plată. Informațiuni detailate se găsesc la D-nul IOchi in Iași și subsemnatul proprietar In Folticeni, Petru Sofia, municipalitatea actuală. D-sa întreabă pe d. ministru ce măsuri crede a lua. D. Epurescu interpelează pe ministrul de instrucție asupra agitațiunilor studenților universitaței de București, și întreabă dacă nemulțumirea studenților nu resultă din cauza purtărei unor profesori. Dl. Aurelian Zice că va răspunde peste treiile. Dl. Dinescu prezintă un proiect pentru crearea a 80 școli rurale. Dl. Radu își desvoltă interpelarea oa asupra veisi stări Î, care Se află mănăstirea Slatina din județul Sucéva, și d. Aurelian răspunde că va cere creditul necesar pentru reparațiuni. Să cetește noul articol resultând din alipirea art. 29 la 33 al proiectului de lege electorală. D-nii Arapu și Ionescu vorbesc contra și d. Bratianu susține articolul astfel cum a fost admis de comitetul delegaților. Vorbesc d-nii Manoliu și Ionescu care zice că prin amendamentul propus de d. Manoliu se lipsesc universitățile de dreptul ce le dă constituția de a fi representate in Senat. Amandamentul însă este primit și art. 33 adoptat. Asupra art. 34 setncurge o lungă discuție, dar raportorul anunță că comitetul delegaților retrage acest articol ca anticonstituțional și in contrazicere cu art. 42 din constituție. Art. 35 și 36 se adoptă fără modificare și ședința se ridică la 6 ore. M. S. Regele a inspectat vineri arsenalul armatei și, rămâind pe deplin satisfăcut, a exprimat înalta sa mulțumire d-lui inspector al stabilimentelor militare și d-lui director al arsenalului. D. Eugenie Singurol s’a confirmat primar al comunei urbane Fălticeni din județul Suceava. Coirespondenți In Streinatate: Colonelul Schina, fost adjutant al M. S. Regelui, a încetat din viață după o lungă boia. Primim din Paris trista știre că colonelul I. Alexandri, fratele poetului V. Alexandri și fost aginte al țarei la Paris, a încetat din vieață. Cunoscutul Ziarist spaniol d. Gosset Y Artimo, intemeiator și proprietar al Ziarului „El Impartial“, amicul cel mai intim al d-lui Serranno, a murit la 27 Mai in Madrid. S’a aprobat ca sf. Împărați Constantin și Elena să fie patronii scelei fiilor de militari, Craiova, și Ziua de 7 Ianuarie (sf. Ion) să fie patronul regimentului 31 dorobanți, Calafat. Colegiul I și II electorale pentru consilierii generali de la județul Ilfov sunt convocate în Ziua de 13 și 15 Iuniu 1884, ca să aleagă patru consilieri la vacanțele declarate in consiliu. S-a disolvat consiliul comunei rurale Suharau din județul Dorohoi, și consiliul comunei urbane Târgul-Frumos din județul Iași. Agenții polițienești a înhățat ieri pe femeia Maria, evadată din penitenciarul Mărginenii. Recolta viilor promite mult; lumea podgoreană din Putna spune că de mulți ani viile n’au fost așa de frumoase ca acum. Semănăturile de toamnă din causa secetei pe jumătate sunt stricate, iar pe parte rămase de nu va ploa până la finele săptămânei, se vor perde și acele. Locuitorii din causa timpului, n au putut semăna porumburile lor. In partea muntelui locuitorii după acum sunt lipsiți de porumb; in curând foametea le va bate la ușă. Examenele școlare, pentru finele anului curent se vor tine după cum urmează: 1. Pentru elevi și elevele din scolele secundare, precum: liceele, gimnaziele, seminarele, gimnaziele reale, institutele pedagogice, a si lui Eleana Doamna, externatele secundare de fete, j și elevi din școalele normale primare, de la 6 pănă la 22 Iunie inclusiv; 1 prelegerile acestor școale vor înceta cu finele lunei curente Mai. Școalele profesionale de fete vor ține examenele de la 12—22 Iunie, conform regulamentului existent. 2. Pentru elevi și elevele din școlele primare urbane de ambe sexe și orfelinatul de la Pantelimon de la Ia până la 18 Iunie inclusiv; prelegerile acestor școle vor înceta la 10 Iunie. 3. Pentru elevi și elevele din școalele primare rurale de ambe sexe de la 16 pănă la 22 Iunie inclusiv și acesta din causa întârzierilor ce au urmat in aplicarea programei acestor școale; prelegerile acestor școale vor înceta la 12 iunie. 4. In conformitate cu disposițiunile regulamentelor disciplinare in vigoare examenele se vor ține în intervalul Zilelor arătate, chiar Duminici și sărbători fiind, în ore ante și post meridiane, destinate pentru secțiuni, și anume: a) Pentru scălele secundare de ambe sexe de la 8—11 ore a. m. și de 2—4 p. m. b) Pentru scalele primare urbane de la 9—12 ore a. m. și de va fi trebuința și de la 2—4 p. m. c) Pentru șcdlele primare rurale de la 9-12 ore a. m. și de la 8-5 p. m. Mai. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 19 mai Dl. Varlam adresează ministrului de interne o interpelare asupra relei administrațiuni a comunei Galați sub FOILETON. PONSON DU TERRAIL. 40 REGINA BARICADELOR V' (Urmare). — Da, frate, ai păcătuit. — Dar care e păcatul meu ? —• Te-ai îmbătat. Călugărul Jacques suspină, dar nu’și putu opri un scris și a nu’și arunca o privire inocentă asupra călugărului polițai. Scrisul și privirea lui spunea forte clar: «Cum puteți să mă pedepsiți pentru un fapt ce tata lumea ’l comite, și care aci e ca un obiceiu ?* Călugărul polițai înțălese acesta și se grăbi andaoga : — Pentru beție nu e nimic, dar ca să compromită cineva interesele mânăstirei este o crimă neertată. — Dar ln ce am compromis eu interesele mânăstirei ? întrebă Jacques spâimântat. — Ascultă, —‘să călugărul polițai, ai fost ieri la Saint-Cloud. — Bine. — Și regile ’ți-a dat doi pistoli. — Este adevărat, răspunse Jacques, care găsi nefolositor a vorbi de maltratarea ce suferise. Și după acesta ? — In drumul d-tale, in calitate de frate cerșetor ai primit pomană destinată monastirei.A — Oh! Zisa Jacques, frumosa pomană! opt dinari la Antenille, câteva coji de până la Passy, și niște ciieri rancezi la Chaillot. — Ei bine! ce s’a făcut tóte aceste? — Eu nu știu... căci fratele Ambroise care era la cârciuma lui Malian, a recondus pe Balthazar... — Nu este adevărat. — Hei făcu Jacques, care iubia pe sărmanul măgar și creda că i s’a întâmplat vr’o nenorocire. — Nu este adevărat! repetă călugărul polițai c’un ton aspru, și proba’i că a’i venit afară, beat mort, abea ținându-te pe Balthazar , iar sacul a fost furat. — Dar tote aceste sunt absurde ! strigă Jacques. — Ah ! crezi ? făcu călugărul polițai c’un ton batjocoritor. — Da, căci nu sunt eu care-am condus pe Balthazar. Eu n’am venit afară. — Dar când ? — Nu știu. — Ei bine, venerabilul nostru don Grégoire a ordonat ca să fii condus in presența sa. — Ah! voesc din tota inima ! Zise Jacques, căci Eminența Sa pate să mărturisască. — Și ca ce să mărturisască ? — De presența mea într’o casă în care ne am întâlnit, răspunse Jacques cu accentul convingerei. Călugărul polițai luă pe Jacques de mână, și o lntrase în interiorul monastirei la superior. — Iată culpabilul, Zise călugărul polițai. Don Grégoire privi pe Jacques cu asprime, și’i Zise : — D-ta ești care-ai lăsat să fure sacul monastirei ? Jacques începu să spună tate întâmplările lui de la Saint-Cloud. Intrarea sa la cârciuma lui Malian, străbaterea nliților Parisului, urmând pe necunoscutul îmbrăcat în negru, și’n fine intrarea sa intr’acel misterios hotel unde văzuse pe don Grégoire preumblându-se prin curte, amestecat intre soldații Loreni și burghesii înfrățiți. Pardon Grégoire îl întrerupse Zicăndu’i. — Frate, d-ta ești nebun. — Eu esclamă Jacques. — Da, I*se cu răcură abatele, căci’i mai mult de opt zie de când n’am călcat pragul monastirei. — Dar, gângăni Jacques, eu am văzut forte bine. — Ai văzut forte rău, răspunse superiorul. Apoi adresându-se către călugărul polițai, Zise— Acestu’i serman frate nu’i-a eșit încă fumul vinului din cap. Condu’l ia temniță și supune’l la canonul de apă și pane. ................................................................... . — O oră după acesta, Jacques era închis în temniță cu o pâne negru și un ulcior cu apă. Călugărul Jacques băuse prea mult în ajun și atunci avea multă sete. După ce reflectă mult timp la miserabila sa situațiune, și căută un zadar cheia acestei enigme ce părea că’l învăluia, sărmanul călugăr cerșetor se supuse setei arZetare ce’l domina și’ncepu sa bea cu mare lăcomie apă din ulcior. Dar îi păru că apa avea un gust sărat, cu tote acestea el continuă a bea , apoi după ce bău se culcă pe paiele ce erau in temniță și’ncepu să viseze de acea femeie divină ce fermecătorul ’i-o arătase. Dar îndată după acesta el se deșteptă într’o viuă lumină. Un om pătrunsesă Ia temniță la el, ș’acel om avea o lumînare’n mână ș’un pachet sub braț. La vederea acelui om Jacques scose un țipet: — Ah ! Zise el, eu n’am visat. — El recunoscu într’acel visitator pe unul dintre pagi cu care cinase, și care se numea Amédée. — Aide, scoța-te, micul meu, îi zise Amédée, lepădă’ți rasa și vino, căci visul tău e urât. Cu aceste cuvinte el disfăcu pachetul, și Jacques amețit, recunoscu costumul de gentilom care’l îmbrăcase in ajun. — Aide, repetă pagiul Amédée, îmbracă-te camarade, și urmeză-mă, căci avem multe lucruri de făcut intr’acéste nopte. X. Jacques nu se lăsă să i se mai repeteze comanda pagiului Amédée, ci se îmbrăcă iute, își strânsă mantaua in jurul gâtului, își puse pălăria pe urechia stângă, și punănd mâna pe mânerul spadei sale. Zise : -- Bată-mă gata. Pagiul atuncci îl luă de mână și deschise el însuși celuia ; apoi eșind in coridorele monastirei, în care se găsea o mare liniște fiindcă noptea era înaintată. Jacques murmură: — In noptea acesta, monastirea este forte liniștită. — Așa crezi fiindcă dormi, îi răspunse pagiul Amédée. — Ce fel! eu sunt adormit ? — Positiv. Dar te vei deștepta. — Cum deorece eu umblu, vorbesc și am ochii deschiși. — Tóte aceste le vezi în vis, dar în realitate nu este nimic. — Dar... cum se paare. — Ei bine! amice, dacă te-ndoești de visul tău, cum crezi tu că te numești? — Jacques. — Cine este tatăl tău ? — Un om sarac numit Clément.