Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-08-05 / nr. 88
- XIl-Iea No. 88, an. și Animolurilor , an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. OTREINATATE...........................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. 3 CIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.urnciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. tin Nr. 20 bani IASSI Duminică 5 (17 August.) 1884. Apare Duminica Mercurea și Vinerea CURIERUL (TE BALA SIAN FOAEA INTERESELOR GENERALE. CalencLar-al Septa, m â, n. e i STIL VECHIU I pi n a | PATRONUL IILET ~~ TIMPUL DIN SEPTAMANA_____ | STIL NOU |______|? |[ O A_______| PATRONUL ZILEI | Räs. Soar. Apusul Soar. =-------=|- - ----| - — -- " -------— ' ' Aug. ........’’ ~ ‘---------------------—----------~ " 5^ Duminică Martirul Eusigen |o Duminică g. Mammos 5— 5 726 Luni (f) Schimb. In față a Domnului !“ “um. St. Hélène 5- 6 7— 0 7 Marți Martirul Dometiu La 2 .mS- 8 ore sara, Pătrarul din 19 Marți g. Louis, ev. 5— 7 6-59 8 Mercuri Sfântul Emilian Romanul urmă curent, plac și apoi bine. „V Mercuri S. Bernare 5— 8 9 Joi Sfântul Apostol Mathian îl 1.01 . Pavat 5-10 6-66 . 10 Vineri Martirul și Arhidiaconul Laurent ““ o.lne,r. S. Symphonen 5—11 6-54 11 ___________Sâmbătă_________| gr. M. Evolu și D. Nifon Patriarhul_______________________________________________________I bambata g. Sidonie _______________5-12_______ _~52 Confessiondlend in Străinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. tin i Vi*. 20 bani MSI. 4 august 1884. ALIMENTAREA ORAȘULUI CU APĂ. Ori de câte ori a fost vorba de scresele orașului nostru, țiiarul Curierul găsit cel dintâi care să fie apatea acestor interese și de aceea el bucurat totdeauna de stima și nu primire ce a întimpinat de la zorii săi. Astăzi însă, când o chestie imporita și chiar vitală pentru el este la Anca Jilei, astăzi dicem mai mult tât ori și când, suntem datori a ne și noi cuvântul asupra acestei INSTITUTUL LICEAL de Domnișoare subt direcțiunea D-oei E, lullipei, s’a strămutat Strada Carp, casele A. Ghica Pentru ori ce informațiuni a se adresa in noul local. A apărut de sub presă: LEGEA ELECTORALA Publicată in Monitorul oficial No. 52 din 9 Iunie 1884, și Articolele revizuite din Constituțiune (după edițiunea oficială), se află de vânzare la Tipografia nóstra cu prețul de 50 bani broșura. A apărut de sub presă : REGINA BARICADELOR Volumul I prețul 2 lei, se află de vânzare la Tipografia ndstră. 50 de franci recompensă S’a perdut filele aceste un cățeluș mic negru de rasă inglisască (rutier) cu pete galbene la ochi și la labe , respunde la numele de Bill!» Persona care ’1 va aduce la D-nu Gh. Scart Pano casele Alcaz va primi 50 franci recompensă. E vorba de alimentarea orașului cu apă suficientă, chestiune care, agitată de vre-o 20 de ani necontenit prin sinurile consiliilor comunale câte s’au succedat, ajunseră în cele din urmă a trece în domeniul basmelor și a fi considerată ca nerealizabilă. Cum că orașul nostru are o imperiosă trebuință de alimentare cu apă suficientă, acesta credem că nici mai pote suferi vre-o discuțiune; fie ceea ce trece ne dovedește mai mult și ne arată cât de simțită este acesta trebuință. Nu este nici un cetățan care să nu recunoscă că una din cele mai urgente necesități de care sufere orașul este lipsa unei cantități de apă îndestulătore, și cu tote aceste pare că o fatalitate se ține mereu de urbea nostră și împedecă realizarea acestei îmbunătățiri. Am aratat în câteva numere trecute ale harului nostru că o propunere avantajosâ publicului s’au făcut consiliului nostru comunal de către d-nii Gr. Scorțescu proprietar mare din acest județ și d. Oaste inginer francez cu renume. In schimbul unui debit sarantat de cell puțin două mii metri cubi de apă pe <fi pe un preț destul de modest, d-nii propultori își iau angajamentul a face tote cheltuelele necesare instalațiunilor de conducte și altele pe câmplul lor, astfel că Primăria se găsește cu modul acesta în situațiune de a înzestra lașul cu apa necesară după sistemul cel mai nou, fără ca acesta înzestrare se ocoste nici un ban. Prețul pe care-l cer propultorii să li se plătescă de acei ce vor cumpără apa, este de 60 bani metrul cub pentru comună, și un franc pentru particulari; un metru cub conține 67 de vedre, ceea ce revine la mai puțin decât un ban și jumătate vadra, pe când se știe că actualmente cetățenii plătesc de zece ori mai scump, apa de care au trebuință. Noi credem că față cu acesta propunere, consiliul comunal e ținut să se ocupe de ea. Lipsită de mijloce cum se află și bântuite de respectabile deficite bugetare, primăria nostră trebuie să fie în samosă considerațiune o asemine propunere favorabila intereselor comunei, din tote punctele de vedere. Din câte propuneri sau făcut pănâ’n timpurile de față în chestia alimentarei orașului cu apă suficientă, propunerea d-lor Scorțescu și Daste este —după părerea nostră, cea mai avantajosa, atât în privirea estinătății cu care se oferă apa, cât și în viderea scutirei de cheltueli de care va beneficia primăria. Afară de acesta, d. G. Scorțescu oferă 4 prin averea de care dispune garanții de solvabilitate și seriositate, d. inginer Daste are de partea sa o reputațiune bine stabilită in străinătate. Sub tote raporturile deci, propunerea e favorabilă și credem că edilii noștri o vor lua-o în seriosa atențiune, dacă precum nu ne’ndoimi sunt într’adevăr inspirați de dorința de a aduce înbunâ tațm orașului. I Marți, 31 iulie, la orele 12, Esc. Sa j Don Miguel Bertodanoy Patisson, marrchis del Moral, ministru reședințe al M. S. Regelui Spaniei, a fost primit, împreună cu personalul Legațiunei regale, la castelul Peleșul, în audiență oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa D. marchis del Moral a avut onore d’a remite M. S. Regelui, în presența d-lui ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile care ’l acredita în calitate de ministru reședințe al M. S. Regelui Spaniei pe lângă persona M. S. Regelui. După terminarea audienței oficiale, d. ministru reședințe a presintat M. S. Regelui personalul Legațiunei. Exc. Sa D. marchis del Moral a fost primit apoi, împreună cu personalul Legațiunei, de M. S. Regina încongiuratâ de curtea Sa. Pintre ofițerii cari vor însoți pe M. S. Regele la Belgrad, se citează doi. coloneii Dumitrescu Maican și Al. Candiano-Popescu. D. locot-colonel Crătunescu din reg. 2 de artilerie,este numit șef al direcțiunei armelor speciale de la ministerul de resbel, in locul d-lui locot.-colonel Robescu numit adjutant al M. S. Regelui. Intr’o depeșă din Sofia, cu data de 11 august găsim urmatorele: «Comitetele panslaviste au primit ordinul să înceteze cu susținerea emigraților radicali sârbi. «E. S. Mitropolitul Mihail al Belgradului a trebuit, în urma unui ordin venit din Petersburg, să plece de aici în Rusia. „Tribuna“ din Sibiu află cu părere de bine, că anul acesta au fost admiși in școla militară de acolo patrusprezece tineri români. Epitropia așezămintelor brâncovenești a cumpărat moșia Cervenia din Teleorman. Prețul cu care s’a cumpărat acest domeniu în întindere de peste 12,000 pogoane este de 1,300,000 lei. «Gazeta Transilvaniei* Zice că s’a format la Belgrad un comitet sub președința TELEGRAME Versailles, 13 august. Congresul după ce respinse tote amendamentele ce i se presintase, adoptă proiectul de revizuire cu 509 voturi contra 172. S’a pronunțat închiderea sesiunei. Paris 13 august. De eri seră s’au înregistrat două coșuri de morte bolerice la Tulow și 12 la Marsilia. Berlin 14 august. „Norddeutsche Zeitung“ asigură că relațiunea dată de Hamburger-Correspondent, despre întrevederea unui colaborator al acestui ziar cu d. de Schlözer, este cu totul neexactă și că vaticanul este acum bine convins de acesta neesactitate. In urmă, comentând un articol al Ziarului Times, pretinzând că Germania este greu de satisfăcut, acelaș ziar respinge acesta afirmațiune, și zice: „Politica esteriora a Germaniei tinde a protege interesele legitime ale naționalilor ei și drepturile suverane ale imperiului german. Germania a sprijinit mult timp politica Engliterei, dar n’a obținut în schimb decât rea voință. Dacă Englitera nu’și schimbă atitudinea în relațiunile ei față cu interesele Germaniei atunci s’ar putea naște prea bine o neînțelegere durabilă între cele doua puteri.“ Paris 14 august. In camera deputaților d. Jules Ferry zice că negocierile cu imperiul Chinei continuă , d-sa cere camerei de a autoriza guvernul ca se ocupe și alte puncte chineze cu noi garanții, dacă va fi necesitate. Londra 14 aug. țliarul „Standard“ să crede în măsură de a asigura că, în întrevederea de la Varzin, dintre Kalnoky și Bismark, Italia va fi eliminată din tripla alianță; acesta din causa atitudinei Italiei ia conferența de la Londra. Londra 14 august. Discursul regal care s-a cetut, în ședința de închidere a parlamentului englez constată cu regret că proiectul de reformă nu a isbutit. Discursul vorbește despre înțelegerea și relațiunele guvernului englez cu puterile strâine; relațiuni cari continuă de a fi forte amicale. Apoi atingând chestiunea Egiptului Zie că regretă eșecul conferenței și adauge că guvernul va urmări îndeplinirea cu credință a datoriilor ce impune prezența trupelor engleze în valea Nilului, sperând totodată că misiunea lui Nortbroock va sugera consiliuri utile. FOILETON. PONSON DU TERRAIL. 71 REGINA BARICADELOR (Urmare). Y. Pe când Eminența Sa cardinalul de Bourbon, recunoscut de Parisieni sub numele de Carol X, după un marș forțat de cinci zile, intră în Paris, cellalt rege, adică, Majestatea Sa Enric al treilea era la Saint Cloud. Acest rege al Frnciei, negândindu-se in acel moment că Parisienii cutezase a’l depărta de la Blois, se dusese la Saint-Cloud. Acolo el en înconjurat de o armată numerosă și de toți căpitanii viteji ce’i mai remăsesă în serviciul seu, și acei căpitani erau : domnul de Montmorency, ducele de Joyeuse, ducele de Rohan, forte june, și alți douizeci încă ce se adunase in jurul lui, pe când capitala sa’i închidea porțile. In fine, de cnd regile era la Saint-Cloud, erau trei zle> care când mersă la înmormântarea celui din urmărate al său, ducele d’Anjou, erau cinci ani. De-atunci zisă, nu se schimbase aprope nimic în jurul lui. Curtezanii începând de la d. d’Epernon, erau necontenit în averea sa ; car omenii de Stat, și înțelepții constieri cum spre exemplu, d. de Harlay, erau tot ținuți la distanță. Domna Catherina, care, din zona în care regile retrăsese puterea lui Crillon și dăduse domnei de Montpensier libertatea, se retrăsese la castelul d’Amboise și la curte nu mai apăruse. Omul mascat o urmase in retragerea sa. D. de Crillon trăia la Avignon întovărășit numai de ecuterul său Fangas. Maurepin dispăruse, Ear regele de Navara întorcându-se la Pau, se satisfăcu precum fiind că luase cu asalt orașul Cahors, care fiind dat de zestre domnei Margaretei de Francia, era al său. Regele Enric III, însă de când Crillon și Maurepin se depărtase de dânsul, nu simțise lipsa lor, și mai mult încă a lui Crillon, fiindcă acesta nu l-ar lăsat să joce înspăimântătarea tragedie de la Blois. In fine, acest rege, de cinci ani de la înmormântarea ducelui d’Anjou, nu numai că nu perduse mai nimic din tinereța lui; dar mai mult încă, el care fusese slăbănog și bolnăvicios altădată, atunci părea atât de bine, încât medicul repausatului rege Carol IX, fratele seu, adică bătrânul Miron care remăsese și medicul seu, îi zise într’o Z‘ ’• — Majestatea Vostră care a fost atât de suferindă, acum este atât de bine, încât dacă nu va fi lovit de vr’o marte neprevăzută, va trăi fórte mult. — Dar, bunul meu Miron, strigă regile, la șase- Zeci ani eredi c’o să pot ajunge ? — Nimic mai lesne, Sire, răspunse doctorul, bide î esclamă Enric III cu bucurie, dacă am în fața mea douăzeci și cinci ani de plăcere. Pe urmă, după mine potopască-se tot. După acesta prezicere a doctorului Miron, fruntea regulai iluminându-se cu încetul, pe când Liga deveneea puternică și partida vesbelnică se mărea, el își recl ®mase cu totul cutezanța sa trecută, și tot puterni sistase , odată, și curajul cel rece care odiniora se admirase in junele erou de Jarnac și de Moncontour. In fine, într’o diminâță, regile chemă lângă dânsul pe d. d’Epernon. D. d’Epernon, care de la asasinatul ducelui de Guise, resufla mai liber, făcând să’i sune pintenii, strigă să pedepsescă pe Parisieni, întocmai ca cum ar fi strigat să biciuiască vr’o jumătate duzină de școlari, veni in fața regilui și’i Z<se: — Bată-mă, Sire. — Ei bine ! d’Epernon, îl întrebă regile, ce noutăți mai ai tu de la Paris ? — Parisienii fac necontenit metereze, și domna ducesa de Montpensier care’i comandă, parcurge în tote zilele stradele calare. — Oh! murmură Enric suspinând, Eu nu trebuiam s’o liberez, căci cum m’am scăpat de ducele Enric și de cardinalul, dac’ași fi ramas numai cu grosul Mayenne, aș fi putut dormi forte liniștit, — Ei bine ! Sire, să asediăm Parisul dacă acesta... va dura fórte mult... Oh! fórte multi... — Nu, nu, strigă regile, noi’l vom arde, și voi merge să’mi zidesc o altă capitală în Lorena, dulcea țară ! — Dacă se va face astfel, atunci Francia va avea două capitale. — Ba nu, Zise regile. — Ba da, stărui d’Epernon. — Nu te’nțăleg! gângăni regile. — Iatăi, Sire, că lucrul nu-i așa lesne; și apoi, la trebuință, cel lalt îl va reclădi. — Care cel lalt, ? — D-Zeul meu murmură d’Epernon c’un suris trist, nu știu cum să spui acesta Majestăței Vostre. — Vorbește... nu te incomoda. (Va urma) — El va fi cum BULGARIUL LAERUSALIM. (fabulă). La sfintele locuri în spre înviere, Pe la miezul nopții ceriul sta deschis. Și’n aste merite ori ce i se cere, I se dă îndată fără contract scris. Auzind Bulgariul de astă minune, încalecă unul din măgării sei. Se’nțelege bine după ce î’și pune, In desagi merinde prăji, redichi ș’ardei. In modul acesta în scurt timp el plecă Spre sfintele locuri, prin călcâi silind Urechetului leneș păsuri largi se facă Pentru ca s’sgiungă căt mai în curând Agiungând în fine descalecă iute Lăsinduși magaziul de un copac legat Sub altar alargă întăi ca s’asculte Sfânta leturghie pe tipic curat. Când era se iase cu tainele sfinte Preuții afară, moment destinat Ceru a se deschide; el s’aduce aminte, Că magaziu încă nu l’au adapat. Alargă deci iute vita’s reguleze, Se í ntorce, înse era tot sfârșit, Ceriul se’nchisese; el atunci ofteZe picând: am pățit-o! plec cum am venit! Și la noi în țară sunt un număr mare, Ce-alerg ca turbații după cer deschis, Spre ai cere funcții, diurne ínsemnatóre Dar uitând măgării temăn chiar de zis, Gh. Teutu.