Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-09-26 / nr. 111

tentificări se închide, și părțile sunt poftite tocmai la judecătoria de ocol. Bine e acesta? Oricare ar fi însă condițiunile de capacitate ce i s’ar cere primarilor și ajutorilor, totuși ei ’și vor neglige datoriile, dacă în lege nu se vor prevede mijloce de constrângere. O experiență îndelungată a dovedit că capacitatea nu este totdeauna o condițiune suficientă pentru a asigura bunul mers al administrațiunei comunale. Revocarea și suspendarea nu sunt măsuri de îndreptare, fiind prea extreme, ca să recurgă cineva la ele. Cel mai bun mijloc de a face pe primarii din comunele rurale să-și îndeplinască datoria este ca administrațiunea superiora, In urma unei somațiuni prealabile, să fie în drept a trimite în compta celor neglijenți delegați de ai săi, ca să facă actele, ce se refuză sau se neglijează a se face. Acesta măsura, care există în legislațiunea franceză, e cea mai espeditivă, căci conține în sine un fel de pedepsit, care învață minte pe primarul neglijent, și in acelaș timp serviciul este îndeplinit. Cred că mai înainte de a se face alegerea nouilor consilii comunale, guvernul ar trebui să țină samă de dificultățile ce pote presinta în comunele rurale aplicațiunea disposițiunei alineatului de sub art. 67 menționat, și să le prevină la timp prin complectarea legei. (F. N.) TELEGRAME Sofia 4 Octombre. Generalul Kolbars a primit Sâmbătă sara ordin de la împărat să viziteze interiorul Bulgariei. El pleca astăzi la orele 10, mergând la Rusciuk prin drumul Orhaniei și Plevnei. De la Rusciuk se va duce la Varna și de aci la Filipopoli, de unde se va reîntorce la Sofia. Acestăi călătorie va ține vreo două săptămâni. Guvernul bulgar menține data alegerilor, care se vor face Duminica viitare, precum și condițiunile pentru punerea in libertate a ofițerilor. Generalul Kaulbars, înainte de a pleca, va remite guvernului bulgar o notă care repetă că Rusia va considera alegerile ca nule, precum și orice hotărâre ar lua marea Adunare. Sofia 4 Octombre. Intr’o întrevedere ce a avut’o corespondentul nostru cu generalul Kaulbars, câteva ore înainte de plecarea sa, acest din urmă ținut următorul limbagiu: «Presența mea la manifestațiunea de ieri se va interpreta în diferite moduri Singura adevărată e acesta. Mă ocupam liniștit la mine cu regularea itinerarului călătoriei in Bulgaria ce o fac după ordinul împăratului, când cineva vine să mă anunțe că un supus rus ar fi grav rănit la meeting, precum și alte 2 persone. Temându-mă ca conflictul să nu ia mai mare gravitate, mă hotărăsu să merg la fața locului să vorbesc direct cu autorii acestui fapt.. .Grupurile se risipiau deja când eu sosiam. Făcui semn tuturor să se apropie, arătând că voiesc să le vorbesc. Străbătut atunci mulțimea și după ce am deplâns actele comise, profitai de ocasiune pentru a explica motivele Rusiei de a cere guvernului amânarea alegerilor și punerea în libertate a ofițerilor fără condițiuni. Astăzi guvernul a refuzat într’un mod formal aceste două puncte. Bine, dar voiesc să știu dacă provincia e în aceiași stare de spirit. Fac o călătorie de statistică, pretutindeni voi întruni cu grupuri pe notabili și pe ceilalți locuitori, voi repeta același limbagiu, care e forte simplu: «Rusia nu va recunoște nici alegerile nici adunarea.* Generalul n’are temă de manifestațiuni ostile, dar dacă ar fi obiectul unui atac corporal, o sută de mii de omeni ar veni îndată. Viena 4 Octombre. După părerea ziarelor, Rusia ceru Germaniei și Austriei să sprijine cererile sale in Bulgaria, dar a fost refusata. Viena 4 Octombre. După niște știri din Constantinopoli, Pórta se arătă satisfăcută de declarațiunile d-lui Tisza. Se aștată la moderațiune din partea Rusiei și la abținerea Englitezei. Sultanul dorește pacea cu Rusia. El se încrede în asigurările Germaniei că Rusia nu va merge mai departe ca în ultimul resbel. Se crede că influența Turciei se va mări în Rumelia. Berlin 5 Octombre. «Gazeta Germaniei de Nord* combătând pe Pester Lloid*, care continuă a considera alianța cu Germania din puntul de vedere al unei supuneri absolute intereselor Ungariei, sice : .Garanția duratei alianței constă in aceea că acestă alianță a fost încheiată între monarhi și nu între parlamente. Germania are trebuință de asigurarea că raporturile cu străinătatea sunt independente de schimbările ce suferă majoritățile parlamentelor. Berlin 5 Octombre. «National Zeitung» fice că discursul lordului R. Churchill se va găsi ridicat la Viena, pentru că mersul evenimentelor și cursul natural al lucrurilor au făcut cu totul de prisos oferirile sale de ajutor. Viena 5 Octombre. «Fremdenblatt»fice: Regența Bulgariei îndeplinește cu abilitate gréua sarcină de a menține liniștea, respectând pe puteri și bazându-se pe legalitate, ce i Ea va putea lua cu liniște răspunderea incumbă, dar atitudinea generalului Kaulbars la meeting și călătoria sa nu sunt de natură a aduce o împăcare. Plenipotențiarii sunt acreditați pretutindeni pe lângă guverne iar nu pe lângă mulțime. Fiecare guvern trebuie să considere negocierile deschise cu mulțimea ca o violare a autorității sale. De aceea la St. Petersburg vor împărtăși cu părere de rău niște acte ce trebuie să slăbescă influența legitimă și morală a Rusiei. Dacă Rusia voiește să reușască, trebuie ca generalul Kaulbars să se conformeze stipulațiunilor tratatului de la Berlin. Viena 5 Octombre. «Noua Presă Liberă» crede că generalul Kaulbars voește să provoce incidente pentru a face necesară o ocupațiune. .Gazeta germană explică atitudinea generalului Kaulbars prin încurcăturile Rusiei. Londra 5 Octombre. Mai multe orașe din Irlanda au oferit d-lui Gladstone primind o deputațiune, a felicitat pe Irlandezi pentru înțelepta lor atitudine pe timpul ultimei agitațiuni și a adăugat că nu se retrage de viața politică, numai cu speranța de a ajunge să reguleze cestiunea irlandeză. Constantinopol, 5 Octombre. Amiralul de Marquessac, comandantul escadrei franceze din Levant a venit să salute pe Sultan. Sosi la 4 Octombre după amiază, a fost îndată primit de Sultan, care la reținut la dejun. D. de Marquessac va sta aci 3 file. Ordanie, 5 Octombre. Generalul Kaulbars a sosit éin sara la Orhanie la 9 ore. A fost primit de o deputațiune a locuitorilor, cu strigătele: «Trăiască împăratul s «trăiască Bulgaria independenta! Apoi deputațiunea explică generalului că populațiunea are încredere în patriotismul regenței și că ruga pe Imparat să primescă data alegerilor stabilită de acesta, pentru că e urgent să să alegă un prinț, și să se pedepsască culpabilii. Generalul seneliniștește de starea recoltelor și a impozitelor, apoi dete locuitorilor motivele pentru care împăratul consideră ca imposibilă viitorea întrunire a marei adunări, din causa lipsei de candidat, a cărei alegere de reservată Europai, de unde prima necesitate de a întârzia data alegerilor. El își termină alocuțiunea strigând: «Trăiască Bulgaria !» Viena 5 Octombre. Clubul austro-german a presintat camerii deputaților un proiect de lege ce creează camere de lucrători, cu o organisațiune conformă camerilor de comerciu. Aceste camere de lucrători va trebui să numesca 9 deputați în Reichsrath. Viena 5 Octombre. «Corespondența Politică» comunică că principele Alexandru hotărându se in mod definitiv de a se retrage în viață privată, agitațiunile bulgare în favorea sa n’ar avea nici un sorț de reușită. Viena 5 Octombre: împăratul a făcut afară visită de concediu regelui Serbiei, Londra 5 Octombre. Lord Iddesleigh ar fi asigurat pe ministrul României, principele Ion Ghica, că trei puteri mari cel puțin sunt de acord asupra atitudinei ce trebuie urmate în chestiunea bulgară și că dacă Rusia ar găsi vreun protect pentru a esecuta prin forță planurile sale față cu Bulgaria, aceste trei puteri ar trimete o notă colectivă la St. Petersburg Viena 6 Octombre. «Kreuzeitung* blamează pe Rusia autocratică pentru că lucrezar în Bulgaria prin mijloce revoluționare. .Weserzeitung* susține proiectul de alianța dintre Anglia, Austria și Germania, CURIERUL TH. BALASSAN, ceea ce ar paraliza cu totul pe Francia și Rusia. Viena 6 Octombre. Budgetul comun pe 1887 fiind definitiv ficsat, delegațiunile vor fi convocate la Pesta pentru ziua de 4 Noembre. D. Tisza a fost primit ieri de regele Serbiei, cut esamenul oral d-lor ofițeri ai reg. 11 dorobanți, in cancelaria divisiei din Galați, iar esamenul pe teren s’a făcut in tabăra de la Țiglina, la 2 ore jam. CRONICA. INTERNA M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Alexandru III al Rusiei o scrisare, prin care notifică că A. S . Marea Ducesă Elisabeth Mavrikievna, soția vărului său A. S. I. Marele Duce Constantin Constantinovitch, a născut un principe. Vineri, 19 ale curentei, la orele 12 din fi. M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență la Castelul Peleș, pe d. cavaler Heidler-Egsregg, însărcinat de afaceri al Austro-Ungariei care ia remis m scrisare din partea M. S. împăratului Austriei. Rege Apostolic al Ungariei. «Monitorul oficial de Marți comunică că în cursul săptămânei trecute, MM II, Regele și Regina au bine-voit a întruni la dejun și la prânz mai multe persone, între care au fost: Exc. Sa d. Hoorickx, ministrul Belgiei principele Dimitrie Ghica, președintele Senatului, d. general adjutant Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, cu d-na Radu Mihaiu, P. S. S. Episcopul Ghenadie cu arhimandritu Silvestru din Argeș, d-na Fălcoianu, d. general Radovici, comandantul diviziei a III, d. Vigoni,*secretarul legațiunei Italiene, d. Galléron, d-na Z. Costa-Foro, Exc. La Feldmareșal lieutenant baron de Scănfeld, comandantul corpului XII din armata Austro-Ungară, cu dnii generali-majori: Kovács de Mad, comite Schulenburg și comite Schönfeld ; d-nii colonei Benda și Saffin din corpul de armată din Transilvania, care au venit pentru a presenta omagiile lor Majestăților Lor d. căpitan Schneider, d. Edmond de Herz, Exc. Sad. Ljoubomir Kakewitch, ministru Serbiei; d. general Alexandru Anghelescu, ministrul de resbel; d. Dimitrie Sturdza, ministrul cultelor d. Tit Maiorescu cu d-na Maiorescu d. cavaler de Heidler-Egeregg, insărcinatul de afaceri al Austro-Ungariei; d. baron de Weber-Ebenhof, atașat la legațiunea Austro-Ungariei; d. cu Ionel Dimitrescu Maican, directorul ministerului de resbel; Exc. Sasir White, ministrul Britaniei, cu d-ra‘.White, d. căpitan Bendeman din armata prusiană, Ex. Sa d. G. de Coutouly, ministru Franciei, cu d-na Coutouly, d. Dim. Brătianu, fost președinte al consiliului, d-na Mandrea, membru la înalta curte de casație, cu d-na Mandrea, d. Moruzzi, prefectul poliției Capitalei, d. Haret, secretarul general al ministerului cultelor, cu d-na Haret, și alte persone de disfincțiune. Ni se scrie din Galați .Procesul inculpaților Al Radu și V Brănișteanu s’au înfățișat Luni 22 Septemvre in curtea cu juri din Galați.— Curtea a fost presidată de d. Iconomu, fotoliul ministerului public ocupat de procuror general Surățeanu, procurorul carței Zorilă și prim-procuror Toneanu .Inculpații au fost apărați de avocat Dimitrescu, deputat al Brăilei, și de representanții ministerului public.Ședința s’a deschis la orele 2 p. m. și s’a finit la orele 7 și jum. sara. Sala Apolo (fost T. V.) au fost ticsită de public. Acuzațiunea a fost susținută cu mult talert de partea civilă, cu doi avocați Ressu, Robescu, Istrati, Iconomu, Negulescu, Sterea Leonida. Insă in urma incidentului iscat intre representanții ministerului public și partea civilă, că : d. Al. Radu, profesor, fiind odată judecat, prin procesul ce au avut loc in sesiunea trecută, când girantul ziarului Orientul Român, fusese achitat, in consecință d. Radu trebuie scliss din proces, ca puterea lucrului judecat, incident ridicat de procurorul general, și primit de curte, și partea civilă vezând acesta s’au retras din proces. Curtea au achitat pe V. Brtuteanu cu 7 voturi contra 5 bile negre.—Lumea din Galați este indignată pentru procedura autorităților față cu acest proces.— Partea civilă va face recurs.* Citim io «Cor. Provincială* : Sfințirea Bisericei din suburbia Mărățăi din urba Petra. Acestă biserică începută de zecimi de ani de a se construi din subscripțiune voluntare cu ajutorul dat și din casa comunală în câțive ani de-a rândul s’a terminat, și in ziuala 15 Septembre curent s’a sfințit înalt prea sfințitul Mitropolit al Moldovei și Sucevei venit pentru acest finit în orașul Petra a făcut acastă sfințire. La acastă cerimonie a asistat mai tot orășenii de tote clasele societății, biserica este solid construită și de o mărime conrespunzatore necesității după poporul căria aparține. Serviciu a ținut pănă după orele 12 a. m. După serviciu a mers la dejun la locuință înalt Pr. la D. Dimitrie Sorec, unde a întrunit mai multe persone, între care D. Prefect, Președintele comitetului permanent, membrii comitetului, primarele orașului, Dr. Cantemir deputat, M. Albu consilieri de comună, Dl. Al. Manoliu, Ion Mancaș profesor, gazda D. Dimitrie Ș0rec, Const. Șarec comersant, Iconom David Vicol profesor, și alte notabilități care pentru moment ne scapă din memorie, la dejun I . Prelat a rădicat un toast pentru cetățeni petreni la care a respins D. Primar a comunii, înaltul Prelat cât a ținut dejunul s’au întreținut cu obișnuita afabilitate cu comensenii. In cursul săptămânei trecute, de la 14—20 Septembre mișcarea populațiunei Capitale, a fost următorea: născuți 135, 70 bieți și 65 fete, din care 49 bieți și 51 fete legitimi și 21 băeți și 14 fete nelegitimi. Au murit 49 bărbați și 51 femei, total 100 din care 16 în spitale. Mercuri s’a desemnat delegații noștri pentru închierea convențiunei comerciale cu Rusia. D. Timiriadze, delegatul Rusiei e de origine georgian din Caucasia, de sa e cunoscut ca un om erudit și care posedă cunoșcințele solide privitore la comerciul și industria rusă. »Telegrafului« i se scrie din Odesa că acolo in ziua de 18 Sept. s’a comis o crimă analogă cu aceia din Calea Moșilor. O familie vitrega, Kojin, compusă din 4 copii, tată și mamă au fost omorâți- Asasinii au dispărut Inspecție generală. — Marți au început inspecțiile generale ale trupelor concentrate in diferite orașe. D. general Pencovici, asistat de d. colonel Cotruț și maiorii respectivi, a lă s Legea pentru adeverirea actelor In scopul de a face să dispară cât mai curând oarecari neajunsuri la cari a dat loc aplicarea legei privitore la adeverirea actelor, d. ministru al justiției a adresat, sunt acum câteva zile, urmâtorele două circulări,una către d-nii președinți și procurori ai tribunalelor, și alta către decanii corpurilor de avocați din țară, pentru a cere părerea oamenilor competenți in acesta privință Iată circulările : Domnule președinte, Domnule procuror. Cu ocazia punerei in aplicație a nouei legi pentru adeverirea actelor, s’a putut vedea că părțile întâmpină mari dificultăți pentru a ’și putea constata identitatea înaintea autorităților judecătorești, chiemate a adeveri acele acte. In adevăr, in sistemul legei identitatea neputându-se stabili decât prin cunoștința personală ce ar avea judecătorul, că aceia cari se presintă cu actul sunt însăși părțile contractante sau prin declarația a doai martori asemenea cunoscuți judecătorului; puține părți se găsesc in condițiunele prescrise de lege pentru a putea ajunge cu înlesnire la stabilirea identităței lor. De aci o mulțime de neajunsuri și străgăniri, cari aduc o adevărată stânjinire in transacțiunile țilnice și cari sunt de natură a rădica nemulțumiri contra unei legi, a căreia necesitate, de altmintrelea, era in genere simțită și este recunoscută de toți. Importa dar, domnule președinte și d-le procuror, să se aducă cât mai neîntârziat o îndreptare la acest neajuns, dându-se părților mai multe înlesniri și punându-se la disposiția lor mai multe mijloce legale pentru a -și putea stabili identitatea. In acest scop, dorind a avea g și avisul dvostră în acesta privință și a me înconjura cu luminele și experiența tuturor curților și trib, asupra acestui punct, vă rog să bine-voiți a examina cestiunea dimpreună cu colegii dvostră și a -mi comunica resultatul desbaterilor d-vostră, cât mai neîntârziat. Pentru a vă înlesni mai mult acesta lucrare, am onoreja va supune următorul centionar: 1. Ce alte mijloce legale credeți că s’ar putea introduce in lege, pentru stabilirea identităței părților sau a martorilor, fără ca ca acesta să se slabesca forța probantă a actului ? 2. Dacă nu ar fi bine ca acesta probă să se potă face prin atestate de identitate, liberate de autoritățile comunale. In acest caz, ce precauțiuni trebuesc luate, pentru ca acele atestate să presinte tote garanțiile dorite de veracitate și sinceritate, in ce formă și cu ce , condițiuni trebuesc ele liberate, ce anume emuncieri trebuesc să cuprindă și ce sancțiuni ar trebui edictate contra acelora cari ar libera certificate de identitate false s’au s’ar i servi cu dânsele ? 3. Dacă în orașele de reședință ale județelor nu s’ar putea, pe lângă autoritatea comunală, da acest drept și autorităților polițienești, și iu ce condițiuni ? 4. Dacă nu ar fi bine ca atunci când părțile o cer, să se permită a se face adeverirea , și fără constatarea identităței lor, cum se urma in cele mai multe cozuri mai înainte de promulgarea acestei legi și dacă acest mod de adeverire s’ar putea întinde și la actele autentice propriu zise, sau va trebui limitat numai la actele sub-semnăturii private. In actăstare de a se putea aduce acesta îndreptate in lege și a se complecta disposițiu■ nile ei in acest punct, mă cred dator, d-l . președinte, a va recomanda cu tot dinadinsu 3 ca in practică să căutați a aduce părților * tóte înlesnirile posibile in constatarea identităței și a pune acesta in vederea tuturor dom■nilor judecători de ocoale, din circumscripția 3 ■ nea acelui tribunal. Primiți, ve rog, încredințarea prea distinse unele considerațiuni. Ministru, Eug. Stătescu.drea că părțile întâmpină mari dificultăți pentru a-și putea constata identitatea înaintea autorităților judecătorești, chemate a adeveri acele acte In adevăr, in sistemul legei, identitatea neputându se stabili decât prin cunoștința perversonală a judecătorului, că aceia cari se presintă cu actul sunt chiar părțile contractante, sau prin declarația a doi martori asemenea cunoscuți judecătorului, puține persone se găsesc in condițiunile prescrise de lege pentru a ajunge cu înlesnire la constatarea identităței lor. De aci o mulțime de neajunsuri și străgăniri cari aduc o adevărată stînjinire in transacțiunile țilnice și cari sunt de natură a rădica nemulțumiri contra unei legi a căreia utilitate este de altmintrerea recunoscută de toți. Importă dar, d-le decan, să se aducă cât mai neîntârziat, pe cale legislativă, o îndreptare la acest neajuns, și să se dea părților mai multe înlesniri, pentru a’și putea stabili identitatea. In acest scop, dorind a avea avisul tuturor oamenilor de legi, și in special mai cu samă, a acelora cari prin profesiunea lor sunt chemați Zlnic a coopera la facerea și adeverirea actelor, vé rog să bine-voiți a pune această cestiune în desbaterea corpului de advocați al căruia decan sunteți, și a lua avisul d-lor asupra acestui punct, cari interesează in cel mai mare grad pe toți. Pentru a precisa mai bine cestiunea și a va înlesni acesta lucrare, am onoare a va supune următorul cestionar : 1. Ce alte mijloce legale credeți că s’ar putea introduce In lege, pentru stabilirea indentităței părților sau a martorilor, fără ca ca acesta să se slăbească forța probantă a actului ? 2. Dacă nu ar fi bine ca acesta probă să se potă face prin atestate de identitate, liberate de autoritățile comunale. In acest caz, ce precauțiuni trebuesc luate, pentru ca acele atestate să presinte tóte garanțiile dorite de veracitate și sinceritate, iu ce formă și cu ce condițiuni trebuesc ele liberate, ce anume enunciări trebuesc să cuprindă și ce sancțiuni ar trebui edictate contra acelora cari ar libera certificate de identitate false sau s’ar servi cu dânsele ? 3. Dacă in orașele de reședință ale județelor, nu s’ar putea, pe lângă autoritatea comunală, da acest drept și autorităților polițienești, și iu ce condițiuni ? 4. Dacă nu ar fi bine ca atunci când părțile o cer, să se permită a se face adeverirea și fără constatarea identităței lor, cum se urma in cele mai multe cazuri mai Înainte de promulgarea acestei legi și dacă acest mod de adeverire s’ar putea întinde și la actele autentice propriu zise, sau va trebui limitat numai la actele sub-semnături private? In actă stare de a primi resultatul deliberărilor d-vostră asupra acestor puncte, vă rog, d-le decan, să primiți încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. Ministru: Eug. Stătescu. * Domnule decan. e Cu ocasiunea punerei in aplicațiune a noiii legi pentru adeverirea actelor, s’a putut veconseniorele Pavel I. Palma, archiepiscopul latin din București, ne face următoarea comunicare: «Dumineca trecută 21 Septembre Octombre), sosită pe neașteptate cu poșta 3 din Cernăuți Vicarului Nostru general V. Basiliu Laureri și unuia din secretarii noștri P. Demetriu Radu, iar in diua următore nouă înșine, mai multe exemplare dintr’o broșură intitulată : Pravoslavia Română față cu dreapta credință Română, căruia i se profesează de autor un cutare dr. Nerset Marian. Obiectul broșurei este combaterea ultimei epistole pastorale a defunctului Mitropolit Calinic Miclescu. Fiind scrisă într’un stil nu destul de conform calităței evangelice și tare contrar stimei, simpatiei și iubirei sincere ce o nutrim față cu intrega națiune română, ne credem inteferință de a declara că numitul autor atât nouă, cât și oricăruia din clerul nostru ne este cu totul necunoscut, și că prin urmare precedente minte nu am avut nici un indiciu, nici o notiță despre lucrarea publicată de dânsul și cu atât mai puțin vr’o parte la compilarea ei.* București. Pavel I. Palma. Consiliul general, sub președința ministrului, a terminat Marți sală cu invâțământul primar, și a ales o comisiune compusă din d-nii Densușanu, Meissner și Quintescu, pentru facerea raportului. Consiliul general de instrucțiune. In ședința de la 19 Sept., consiliul a continuat discuțiunea asupra proiectului de lege de la capitolul II, inspecțiunea scalelor art. 14. " Tóte amandamentele formulate de corpul 1 profesoral din Iași in memoriul ce au adresat corpurilor legiuitore au fost introduse de comisiune întocmai cum sunt acolo redactate, și votate de consiliu. La art 20, obiectele invățământului primar, ■ s’a întâmplat un incident pe care este bine la a’l nota Comisiunea introduse amandamentul: »în tóte scalele primare urbane și rurale se vor preda noțiuni de învățământ civic de igienă și ■ decât". Acest amandament a fost respins, dar punânduse la vot, restul articolului cum se afla i in proiectul guvernului și al comisiunei, prin nebăgare de scraá a fost respins art. întreg. La art. 23, s’a suprimat aliniatul: “învățătorul in asemenea cas se va pedepsi cu suspensiunea de la o lună pănă la un an, și un cas de recidivă cu destituirea“. AsemeneaVai respins la art. 30 aliniatul privitor la examinul general după finirea a 4 clase primare.