Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-10-24 / nr. 122

Sofia 2 Noembre Generalul Kaulbars adresând guvernului o plângere în privința unui supus rus, funcționar bulgar, care ar fi fost maltratat de prefectul din So­fia, a cerut ca acesta să facă acuze pu­­blice sau să fie revocat. Târnova 2 Noembre. Situațiunea nu s’a modificat. Până la un nou incident, guvernat și Adunarea se țin de ideia de a urma la alegerea principelui. Astăz­i Sobrania n’a ținut ședință. St. Petersburg 2 Noembre. Ziarul »O­­ficial* raportază ultimele comunicări schim­bate între generalul Kaulbars și guvernul bulgar, pe urmă adaogă: Generalul Ka­ulbars a crezut de prisos a satisface ce­rerea domnului Racevici, arătând numele și adresele supușilor ruși batjocoriți, căci i se pare cu neputință ca atentatele con­tra supușilor ruși să nu fie cunoscute de guvern ai cărui represintați sunt înșiși principalii instigatori și complici ai aten­tatelor. El a preferat să înștiințeze pe d. Na­cevici că nu’i póte satisface dorința dar dacă un nou act ca acesta s’ar mai în­tâmpla, va părăsi Bulgaria împreună cu toți represintanții Rusiei. împăratul a aprobat acest răspuns. Londra 2 Noembre. Circulă știrea că insurecțiunea din Afganistan a fost repri­mată. Niș 2 Noembre. Z­iarul «Oficial» co­munică după o știre a prefectului din Ne­gotin că trupele bulgărești au evacuat te­ritoriul vi litigiu de la Bregova, conform convențiunii încheiate cu Serbia. Berlin . Noembre. Miarele liberal-con­servatore blamază atitudinea recentă­­ a Rusiei. «Gazeta de Voss* spune că Rusia nu’și dă măcar ostenila spre a găsi pretexte pentru a interveni. „Național Zeitung” gă­sește straniu ca aici un agent al marilor puteri să nu fi știut a raporta ori­ce ar fi în privința pretinselor violențe esercitate de Bulgari contra supușilor ruși. New-York 3 Noembre. D. Hevitt, de­mocrat a fost ales primar al orașnlui New-York Constantinopoli 3 Noembre. Sir Wili­ams White a presentat Sultanului scriso­rile sale de acreditare. Viena 3 Noembre. «Noua Presă liberă» afli că vice-consulul Austro-Ungariei în timpul călătoriei la Târnova, a fost ata­cat și pradat pe drum de haiduci. Rangoon 3 Noembre. Insurgenții din Birmania au masacrat pe comisarul englez împreună cu escorta sa compusă din vr’o două­zeci de omeni. CRONICA INTERNA O telegramă a M. S. Regelui M. S. Regele a bine-voit a adresa P. S. S. Episcopului de Argeș Ghenadie ur­mfitarea telegramă ca răspuns la telegrama ce P. S S. a adresat’o M. S. Regelui în ziua de 14 curent și pe care o publicăm mai la vale. P. S. S. Episcopului de Argeș Ghenadie Curtea de Argeș Regina și Eu suntem încă pătrunși de adânca mișcare a frumosei serbări și mul­țumim din inimă cetățenilor pentru căl­­durasa primire. Dorim ca acea sântă biserică să aducă bine­cuvântare și noroc clerului și popo­rului pe care-l ocrotesc sub scutul ei.— Sânt sâ­râmie in noul ei vestmânt ani, secoli îndelungați spre fericirea și mân­tuirea poporului. CAROL. Iată și telegrama P. S. S. Majestăței Sale Regelui Mfejestire­ Sinaia. Bucuria cea mare cauzată clerului și poporului Eparhiei Argeșului cu venirea Majestaților Vostre la evenimentul de la 12 Octombrie,­­sfințirea Bisericei Episco­pale) nu se pute șterge. Clerul, cetățenii în­corpore cu primarul Argeșului, in urma urărilor făcute in palatul Episcopal la 14 curent pentru sănătatea și îndelunga Vós­­tră viață, se rugă cu căldură a aduce înal­tei Vóstre cunoscință acastă neuitată dra­goste și cu toții depunem la piciorele Tronului Majestății Vostre omagii de re­­cunoscință cu adânc respect și devotament. Trăiți Majestatea Voistră! Trăiască Regina! Trăiască ilustra Vostra dinastie. Ghenadie, Episcopul Argeșului. M. S Regele a primit din partea M. S împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisore prin care’I notifică căsătoria S cu A. S. I. și R. Arh­iducelui Otto, fiul A. S. I. și R. Arh­iducelui Ca­rol Ludovic, cu A. S. R. Principesa Maria Josepha, fiica A . R. Principelui George, Duce de Saxonia. Dorința Argeșului­ comunică că M. S. Regina, reîntorcându-se de la Curtea de Argeș, a bine-voit a da un ajutor bă­nesc pentru a se cumpără încălțăminte cop­ilor din scara comunei Vărzaru, plasa Pitești, jud. Argeș. D-ra Popescu, invetaturea acelei școli, a fost însărcinată să aducă la îndeplinire dorința Suveranei nóstre. Mercuri s’a judecat de înalta curte de casație, secția II, recursul procurorului general al curței de apel in afacerea doc­torului Beck înalta curte era ast­fel compusă ; d. Si­lion președinte, dd. Al. Giani, Crețeanu, Predescu, O Ștefănescu, S. Ferikidi și R. Opreanu membri. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. Diru Oeconomu, procuror de sec­țiune. In urma conclusiunilor d-lui procuror, care a conchis pentru admiterea recursu­lui și in lipsa d lui dr. Beck, înalta curte a admis recursul d-lui procuror general și a casat hotărârea curței de jurați din Ilfov, trimețind afacerea a se judeca din nou de curtea cu jurați din Ploești. In cât privește recursul d-lui dr. Beck­in contra verdictului juraților, neexistând nici un raport in causă, înalta curte a a­­mânat judecarea acestui recurs până la facerea unui asemenea raport. Legațiunea Italiei a comunicat guver­nului nostru că granițele acelei țări sunt deschise viittor provenind din România, sub condițiune ca animalele să fie înso­țite de un certificat liberal de autorită­țile locale, constatând că vitele nu vin din județul Fâlciu. Luat sara partidul liberal disident din Galați a ținut a doua întrunire in casele d-lui D. I. Neculau. Se afla un mare nu­măr de cetățeni, între cari și mai mulți D-ni deputați. După ce s-a dat lectură procesului ver­bal al ședinței de la Turnu-Severin, pre­ședintele adunării, onor. comer&ant D. C. Teodorovici, a acordat cuvîntul d-lui G. Mihailescu, care împrospătă in memoria asistenților programa acestui partid care luptă de zeci ani in localitate, aminti a­­dunării programa cu care se presentă in alegerile de la 1884,­ demonstra că frun­tea programei era marea cestiune a loca­lității nostre de a se cere Camerelor și guvernului reînființarea porturilor france, crearea unui liceu, reducerea tarifelor de transport, etc. etc. făcu istoricul luptelor petrecute in Cameră cu acastă cestiune;­­ aminti cum deputații își depuseră demi­­siunile din causă că nu fuseseră ascul­tate cererile orășenilor gălățeni, cum se presentara înaintea alegătorilor in aduna­rea publică de la Alcazar la 14 Martie 1885, ceti resoluțiunea luată de atunci de cetățeni, cari, aprobând purtarea de­putaților, îi invitară a se reintorce in Ca­meră, a lupta din nou, și in cas de ne­­isbândă, a trece in oposițiune, insă oposi­­țiune liberală , așa și făcură parte din deputați, după ce făcură o ultimă cercare in ședința Camerei de la 9 Decembrie. Pentru aceste cuvinte acest grup s’a despărțit de partida de la putere, pentru aceste cuvinte acest grup este și a rămas liberal disident. Venînd la alegerile comunale, expune vederile sale că comuna este și trebue să fie un teren neutru, pe care să se pută întâlni toți cetățenii de bine fără distinc­țiune de cereri politice. Au mai vorbit D-nii D. Neculau, T. Teodor, N. Mad­­gearu, M. loan, G. Codrenu, etc., după care adunarea procedă la numirea de co­mitete pentru fie­care despărțire, spre a se ocupa cu cestiunea viitorelor alegeri comunale. (V. C) CURTERUL TH. BALAS8AN, fect d, Luca Ionescu, actualul prefect al județului Vaslui, iar la acest județ a fost transferat ca prefect d Roseti, actualul prefect al județului Huși. Mișcarea portului Galați pe d­iua de 20 Octombrie . Au sosit: vaporul Lloydului de la Con­stantinopole; 1 vapor angros Încărcat cu manufactură, ferărie, alămărie și altele ; 14 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut; 16 lotce cu pește din Dobrogea. D. Morțun, prefectul județului Suceava, a demisionat și in locul d-sale a fost nu­mit d. Lățescu, actualul prefect al jude­țului Rîmnicu-Sărat.­­ D. Teodorescu, prefectul județului Muscel, a fost transferat în aceeași cali­tate la județul Rimnicu-Sărat. — La județul Muscel s’a numit pre­ J O scrisoare a fl-lui I. G. Bucescu Domnule director. Cu titlu de confrate pănă’n filele tre­cute, am onore a vé ruga să bine-voiți a insera in colonele­­ harului dv. scrisórea ce am adresat’o d-lui Vintilă Rosetti. Mulțumindu-ve anticipat, vă rog să bine­­voiți stime,a primi asigurarea distinsei mele I. G. Bibicescu. »Monitorul oficial­ de marți publică decre­tul regal, cu data de 17 ale curentei, prin care se primește demisiunea d-lui A. Stolojan din postul de ministru al domenielor și se însărcinază cu interimul acestui minister d I. C. Brătianu, președintele consiliului și minis­tru de interne De la 12—18 Octombre s’au născut în Ca­pitală 91 copii legitimi, 47 băeți și 44 fete, precum și 25 nelegitimi, 15 băeți și 10 fete, în total 116, din care 13 israeliți. Au murit 104, 61 bărbați și 43 femei, din care 11 în spitale. Din totalul de 104 morți, 5 au fost israeliți. țtiarul oficial de a­ fi publică decretul regal prin care d. N. Orășanu este numit director al «Monitorului oficial* și al Imprimirei Sta­tului, în locul d-lui St. Iorgulescu, numit mem­bru la Curtea de apel din București. D. N. Orășanu a și intrat în noul său post. Artiști și artiste române în străinătate: D-ra Elena Teodorino la Lisabona, d-ra A­­san la Tuluza, d-ra Bârsescu la Viena, d-ra Banciu la Heidelberg, d-ra Pișcă la New-York d-ra Leria la Paris, d. Popovici la Viena, d­­na Crisenghi (peste cât­va timp) la Odesa. D-lui Vintilă Rosetti 21 Octombre 1886. Domnul meu. Ți-am anunțat Joia trecută, în urma discu­­țiunei și în de față cu întreg personalul re­­dacțiunei, că din acea li me retrag de la „Românul“ și de atunci nici n’am mai călcat pe la Redacțiune. Credeam totul sfârșit între noi și’mi căutam liniștit de ocupațiuni lăsându-te să anunți re­­tragerea’mi cum vei voi, când primii, Sâmbătă, o scrisore din parte-ți, care începe cu cu­vintele : »Tăcerea d tale și publicarea numelui d-tale ia comitetul „Voinței Naționale“ mă face să înțăleg că ne părăsesci și să încheie cu cu­vintele : Al d-tale recunoscător Vintilă Rosetti.“ Ți-am răspins imediat pe plic că eu sunt retras și că’ți voiu trimite și scrisorea ce a­­veam­ gata de Joi Ți-am trimis’o. Care nu’mi-a fost mirarea, văd­ând Sâmbătă seara publici retragerea mea dându’i forma unei congedieri! Soli, ca toți din redacțiune și chiar mai bine de­cât dânșii, că acesta nu’i adevărat. Am plecat eu pentru cuvintele spuse și verbal și în scrisore-mi; nu m’a congediat nimeni. Cum e splici, cum legitimezi dar anunciul contrar adevărului ce ai făcut ? Care e numele ce portă, în vocabularul d­­tale, acesta alterare patentă și voită a unui patent adevăr ? Iți aștept răspunsul, care va înavuți limba română cu un cuvânt, căci n’ași vrea să în­trebuințez pe acela ce­ are până acum și pe care’l soli, căci soii ce ai făcut, pe care edi­torii îl deduc de­sigur din fapte și cei ce vor voi îl vor găsi nou introdus în „Românul“ de noul redactor, d. N. Fleva, la finele rândului 15, colana IV din articolul de astă­zi al d-sale. Când te-am întrebat, prin scrisare chiar Sâmbătă săra, după ce citi sim­­b­arul, pentru ce ai spus acel neadevăr ai recurs la alt ne­adevăr, răspund­ându-mi—și am scrisórea—că d. Diam ' ’ ’ ' -----4----­demisiuni Iacă de mărturise Deci dam cu solinți, ..... .... un neadevăr ce (lie »minciună“, pentru că’mi aduc aminte de lecțiunile in veci veneratului meu maistru Dar ’ți a spus d. Dianu că nu mă mai re­trag? Nu, și acesta e iarăși un suprerfugiu nereal și nedemn. Urmez istoricul. Ieri, din întâmplare, te-am întâlnit și erai împreună cu d. Dianu; te-am pus față cu dânsul. D. Dianu a declarat că nici o dată nu’ți a spus că nu mă mai re­trag, că’ți a promis numai să mă găsăscă și să stăruiască pe lângă mine ca să nu mă re­trag, că a făcut aceasta, însă fără isbândă. D-ta însuți ai afirmat că e așa. Pentru ce dar n’ai anunțat faptele cum se petrecuseră ? Pentru ce’mi ai scris scufându­­te că d. Dianu îți spusese că nu mă mai re­trag, când nu’ți spusese acesta ? Nu credii că acestă procedură e neleală, e neleală, e nedemnă de ori­ce om, care e om, și mai cu samă de omenii ce au pretențiuni d’a fi serioși, d’a forma lumina și conduce o­­piniunea publică? Restabilind ast­fel faptele, te las în plata Domnului, pentru că te găsesci, față cu mine, prin numele ce porți, acoperit d’o egidă, în care e concentrată stima, iubirea și tóte sim­­țimintele cele mai înalte ce pot încălț­i o ini­mă ca a mea. Dar nu pot să nu’ți spun că ai răsturnat tóte principiile, ce am învățat de la părin­tele d-tale, despre onestitatea t­iaristică și că m’ai făcut să’mi flic , dacă fiul lui Rosetti comite asemeni acte de delealitate, dacă un ziar, ca „Românul“, cu lunga, nepătata și ne­strămutata lui tradițiune de lealitate și de respect pentru adevăr pate fi adus a comite asemeni sorțiide păcate, ce s’ar mai putea aș­tepta de la nenorociții foliculari, cari n’au nici tradițiuni, nici cultură, dar nici preten­țiuni nu manifestă. Termin, dându’ți un sfat care, privind »Ro­mânul“, unde eu ași fi mai la mine de­cât d-ta, sunt în drept să ți’l dau. Sfatul este te lași de asemeni apucături, căci vei perde ziarul și vei nemulțumi umbra venerată a a­celui care Ta înființat. Primesce, d-le, salutările mele. 1. G. Bibicescu. Ministerul afacerilor străine publică urmă­­torele în „Monitorul Oficial” : După o comunicare primită de la legațiunea regală a Italiei, se face cunoscut interesaților că granițele italiane sunt­ deschise vitelor pro­venind din România, sub următorile condiții: Animalele trebuesc să fie însoțite de un certificat liberat de autoritățile locale, con­statând că vitele nu provin din județul Fâlciu bântuit dăunății de pesta bovină. Certificatul acesta va trebui să fie visat, Înainte de plecare, de un agent consular ita­lian. In fine, la sosirea lor în Italia, vitele vor fi supuse unei visite veterinare. Din Pitești ni se scrie următorele : Duminică, 19 curent, a fost o întrunire e­­lectorală la d. M. Teodoranu, deputat, la care au luat parte un însemnat număr de cetățeni de frunte și represintanții comerciului din lo­calitate, toți membri ai partidului național-li­­beral întrunirea era impunătore. Au vorbit dd. N. Dimancea, deputat și vice­președinte al Camerei, M. Teodoreanu, depu­tat și M. Bădulescu, membru al baroului pi­­tiștean­ D. Dimancea și M. Teodoreanu au îndem­nat pe cetățeni ca in viitorele alegeri comu­nale să se pună pe un teren de politică ge­nerală, de­oare­ce opoziția dă acestor alegeri caracterul unei lupte politice. D. Dimancea a mai relevat în treacăt, spre știința tuturor cetățenilor, că noua clădire a primăriei precum și noua cazarmă a pompie­rilor, două edifice solide și unice aprope în totă țara, a căror construire se datorește ac­tualului consiliu comunal și zelului și activi­­tăței desfășurată de actualul primar, d. N. Constantinescu, a costat pe comună mai puțin de­cât a costat’o localul de școlă construit de fostul primar I. Rădulescu și care după o e­­xistență de vre-o doi ani nu mai este amenin­țat a cădea în ruină. D. M. Rădulescu a făcut o scurtă, dar com­plectă dare de samă asupra administrației ac­tualului consiliu comunal. Joi se va ține o nouă întrunire publică în localul primăriei, care va fi urmată de o alta ce se va ține de Joi într’o săptămână într’un oil­ înnoi­t,,HiÍCi­tentul nostru din Pitești ne mai , tot Duminică sara s’a ținut și la­­brvatorilor din localitate o întra­­re au luat parte... numai 8 persone și cu cafengiul clubului. Iată majoritatea de care opoziția se bucură prin orașe. (V. N.) ■I- Anunțăm cu o vie părere de rău înceta­rea din viață a d-lui dr. G. Polysu, senator, fost mai mult timp decan al facultăței de me­dicină și cel mai vechi dintre profesori aces­tei facultăți. D. dr. Polisu a încetat din viață Sâmbătă sura, in urma unei îndelungate suferințe și lăsând în urmări vii regrete. Corpul a fost depus în biserica sf. Gheor­­ghe vechiu. D-rul Polisu a lăsat prin testament, între altele ca înmormântarea sa sa se facă fără nici o paradă, carul funebru să fie simplu și tras de doi cai și să nu fie urmat de reușiva militară. Cortegiul funebru să fie precedat nu­mai de 3 preoți și biserica, în care i se va depune corpul său, să nu se îmbrace în doliu, înmormântarea s’a făcut Luni la ora 1 p. m. Asistau la serviciu d. I. C. Brătianu, pre­ședintele consiliului, d. general Radu Mihaiu, ministru al lucrărilor publice, d. Al Orescu, rectorul Universităței împreună cu profesorii facultăților, d. dr. Felix, decanul facultății de medicină, împreună cu întregul corp profeso­ral al acestei facultăți, d. general G. Manu, d. Chirițescu, prefectul județului Teleorman, D. P. Moruzzi, prefectul Capitalei mai mulți senatori și deputați, toți medicii din capitală studenții facultăței de medicină, și un însem­nat număr de amici și cunoscuți ai defunctului După serviciu, d. Obreja, student în medi­cină, a rostit din partea studenților acelei fa­cultăți, un discurs prin care a aratat calită­țile și meritele mult regretatului lor profesor. Corpul a fost scos din biserică, de studenți în medicină și depus pe un car descoperit și îmbrăcat în negru, tras numai de doi cai. Secriul, simplu de lemn fără nici un orna­ment și având pe dânsul numai o cruce, era acoperit de o mulțime de corone depusă de ministerul instrucțiunei publice, de profesori, de medici, de studenți și de amicii și mem­brii familiei decedatului. Cortegiul era precedat de delegațiuni din­­ tote școlele publice secundare din Capitală, cu drapelele lor cernite și de trei preoți oficianți. După caz urmau membrii familiei, întregul corp medical din Capitală, amicii și cunoscu­ții defunctului și studenții în medicină. Un lung șir de trăsuri închidea cortegiul funebru. Cordonele carului funebru erau ținute de o parte de dr. dr. Felix și Alexian, iar de cea­­l­altă de dr. Al. Orescu, rectorul Universită­ței și Gr. Ștefănescu, profesor la facultatea de științe. In dreptul întrărei principale a palatului Universității, d’asupra căreia era arbordat un drapel negru, cortegiul funebru se opri și se rostiră două discursuri, unul de către d. dr. Felix din partea facultăței de medicină și altul de d. senator G. Meitani, din partea Se­natului. Conform ultimelor dorințe ale regretatului profesor dr. Polizu, corpul seu era așed­at in biserică numai pe o simplă estradă fără ora­­nist, biserica nu era de loc cernită și onoruri militare n’au fost date decedatului, care era m­mbru al mai multor ordine înmormântarea s’a făcut la cimitirul Belu. Starea sanitară a țarei Direcția generală a serviciului sanitar a publicat prin „Monitorul oficial« un buletin de mișcare a epidemiilor din țară pe timpul de la 15—30 Septembre 1886. Din ele reese că au bântuit următorele bule : „Variola“, în județele Botoșani, Brăila, Dolj Ialomița, Prahova, R.­Sarat și Teleorman. »Scarlatina«, în județele Argeș, Dâmbovița Ialomița, Olt, Romanați, Teleorman și Vlașca. „Morbili“, în județele Ilfov, Prahova și Vlașca. »Angina difterică“, în județele Buzău, Bră­ila, Dâmbovița, Covurluiu, Fălciu, Ialomița, Putna, Prahova și R.-Sarat (»111 cazuri ur­mate de 36 decese“). „Tuse convulsivă«, în județele Argeș Bacău Dolj, Dâmbovița, Gorj, Ilfov, Putna, R -Sarat Suceva, Teleorman, Tulcea, Vâlcea și Vlașca. »Disenterie*, în județele Botoșani, Dâmbo­vița, B­ălciu, Gorj, Ilfov, R.-Sarat și Suceva. „Febra Tifoidă“, în județele Dâminița, R.-Sarat și I­ulcea. CRONICA EXTERN­A INCRUCISETORELE RUSIEI LA VARNA Dintr’o corespondență din Petersburg a Zi­arului »Neue Freie Presse» estragem urmă­torele : Ce va face Rusia, acum după trimiterea va­selor sale de resboiu la Varna, nu putem să știm mai cu samă că într’o ocupațiune a Bul­gariei nu se pute crede. Atât cercurile politice cât și cele militare din St. Petersburg n’au poftă pentru o acțiune militară în Bulg­ria, unde, după asigurările unui barbat de Stat rus, lipsește un partid care ar dori o legătură mai strânsă a Bulga­riei cu Rusia. Chiar și bulgarii aderenți ai Rușilor visază despre alipirea Macedoniei, întinderea Bulga­riei până la marea Egee și până la Constan­­tinopol și Rusia să nu aibă un alt interes de­cât acela de a contribui ca să se potă înființa o Bulgarie mare. Acel distins barbat politic propune intr’un ziar din Moscova următorul program: 1. Rusia să fie cu tărie la tratatul de la Berlin. 2. Sa nutrască ambcia cu Francia fără a încuraja valeitățile de resturare. 3 Să trăiască în cea mai bună armonie cu Turcia garantându’i integritatea posesiu­nilor în Asia și Europa și să o ajute moral­mente în chestiunea Egiptului precum și în istouirea Austriei din Bosnia și Erțegrovina 4. Rusia, în fine să stăruiască pentru ese­cutarea stipulațiunilor tratatului din Berlin în ce­a­ ce privește Macedonia și Armenia, pre­cum și în privința regulărei fruntarielor tur­­co-grecești. In cât pentru atitudinea Rusiei față cu Bulgaria, și acest consilier nu pute da alt stat de­cât acela că­ Rusia să se ferescă de o o­­cupațiune, căci în fine Bulgarii, pentru a pune un capăt anarhiei, vor înșiși un comisar și o­­fițeri ruși care până la alegerea principelui, ar avea să înlocuiască pe regenții actuali. A­­cesta ar trebui să fie cuvântul cel din urmă al Rusiei în chestiunea bulgară, a cărei solu­­țiune prin o ocupațiune nu e de dorit nici pentru Bulgaria nici pentru Rusia. In cercurile diplomatice din Berlin sunt de părere că lucrurile in Bulgaria se vor dezvolta mai repede de­cât se pute presupune. Aici lumea se îndoiește într’o ocupațiune a Bulgariei de cătră Rusia și crede că ivirea va­selor de resbel ruse la Varna n’ar avea o mare însemnătate de óre­ce fie­care Stat e în drept, pentru ocrotirea supușilor săi să tri­mită vase în porturi streine. „Gazeta Crucei“ din Berlin află din Paris următorele: Rusia numai atunci va ocupa Bulgaria dacă guvernul bulgar va pedepsi pe ofițerii conspi­ratori. Marele puteri sprijinesc representați­­unile privitore la încetarea urmăririlor. In cazul când Rușii ar intra in Bulgaria, Turcii în înțelegere cu Rușii, vor ocupa Ru­­melia Orientală. In Petersburg au motive se­riose contra unei acțiuni comună ruso-turca. Din Sofia se telegrafiază că s’a răspândit știrea că la Varna au mai sosit încă trei vase rusești de resbel. In provincie au fost arestați mai mulți a­­genți ruși la care s’au găsit proclamațiuni, Karavelov, care’și prevede căderea nu va merge la Târnova. Vice­consulul Austriei, cornitele Starzenski a plecat de la Sofia la Târnova. Rusia. Citim urmatorele lu­i Neue freie Presse* de la 30 Octombre. Din Odesa primim știri cum seriose și cari ne fac a conchide că în Rusia se fac de fapt pregătiri pentru ocuparea Bulgariei- Guvernul rus, după cum spune citatele știri, a cumpărat tote provisiunile de căr­buni găsite în Odesa și în cele­l­alte por­turi ale mărei Negre, și a dat societăței de navigațiune de acolo ordinul de a-și ține vaporele gata pentru transportarea de trupe la Varna. Comandanții de trupe, cari stau gata de plecare, au primit deja ordine sigilate. Chiar în Odesa au fost închiriate în aceste din urmă zile cazărmi pentru 40,000 omeni. Dacă aceste măsuri se vor confirma, atunci trebue să vedem în trimiterea celor două încrucișătore la Varna, o primă măsura pregatitore pentru >

Next