Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-10-24 / nr. 122
Sofia 2 Noembre Generalul Kaulbars adresând guvernului o plângere în privința unui supus rus, funcționar bulgar, care ar fi fost maltratat de prefectul din Sofia, a cerut ca acesta să facă acuze publice sau să fie revocat. Târnova 2 Noembre. Situațiunea nu s’a modificat. Până la un nou incident, guvernat și Adunarea se țin de ideia de a urma la alegerea principelui. Astăzi Sobrania n’a ținut ședință. St. Petersburg 2 Noembre. Ziarul »Oficial* raportază ultimele comunicări schimbate între generalul Kaulbars și guvernul bulgar, pe urmă adaogă: Generalul Kaulbars a crezut de prisos a satisface cererea domnului Racevici, arătând numele și adresele supușilor ruși batjocoriți, căci i se pare cu neputință ca atentatele contra supușilor ruși să nu fie cunoscute de guvern ai cărui represintați sunt înșiși principalii instigatori și complici ai atentatelor. El a preferat să înștiințeze pe d. Nacevici că nu’i póte satisface dorința dar dacă un nou act ca acesta s’ar mai întâmpla, va părăsi Bulgaria împreună cu toți represintanții Rusiei. împăratul a aprobat acest răspuns. Londra 2 Noembre. Circulă știrea că insurecțiunea din Afganistan a fost reprimată. Niș 2 Noembre. Ziarul «Oficial» comunică după o știre a prefectului din Negotin că trupele bulgărești au evacuat teritoriul vi litigiu de la Bregova, conform convențiunii încheiate cu Serbia. Berlin . Noembre. Miarele liberal-conservatore blamază atitudinea recentă a Rusiei. «Gazeta de Voss* spune că Rusia nu’și dă măcar ostenila spre a găsi pretexte pentru a interveni. „Național Zeitung” găsește straniu ca aici un agent al marilor puteri să nu fi știut a raporta orice ar fi în privința pretinselor violențe esercitate de Bulgari contra supușilor ruși. New-York 3 Noembre. D. Hevitt, democrat a fost ales primar al orașnlui New-York Constantinopoli 3 Noembre. Sir Wiliams White a presentat Sultanului scrisorile sale de acreditare. Viena 3 Noembre. «Noua Presă liberă» afli că vice-consulul Austro-Ungariei în timpul călătoriei la Târnova, a fost atacat și pradat pe drum de haiduci. Rangoon 3 Noembre. Insurgenții din Birmania au masacrat pe comisarul englez împreună cu escorta sa compusă din vr’o douăzeci de omeni. CRONICA INTERNA O telegramă a M. S. Regelui M. S. Regele a bine-voit a adresa P. S. S. Episcopului de Argeș Ghenadie urmfitarea telegramă ca răspuns la telegrama ce P. S S. a adresat’o M. S. Regelui în ziua de 14 curent și pe care o publicăm mai la vale. P. S. S. Episcopului de Argeș Ghenadie Curtea de Argeș Regina și Eu suntem încă pătrunși de adânca mișcare a frumosei serbări și mulțumim din inimă cetățenilor pentru căldurasa primire. Dorim ca acea sântă biserică să aducă binecuvântare și noroc clerului și poporului pe care-l ocrotesc sub scutul ei.— Sânt sârâmie in noul ei vestmânt ani, secoli îndelungați spre fericirea și mântuirea poporului. CAROL. Iată și telegrama P. S. S. Majestăței Sale Regelui Mfejestire Sinaia. Bucuria cea mare cauzată clerului și poporului Eparhiei Argeșului cu venirea Majestaților Vostre la evenimentul de la 12 Octombrie,sfințirea Bisericei Episcopale) nu se pute șterge. Clerul, cetățenii încorpore cu primarul Argeșului, in urma urărilor făcute in palatul Episcopal la 14 curent pentru sănătatea și îndelunga Vóstră viață, se rugă cu căldură a aduce înaltei Vóstre cunoscință acastă neuitată dragoste și cu toții depunem la piciorele Tronului Majestății Vostre omagii de recunoscință cu adânc respect și devotament. Trăiți Majestatea Voistră! Trăiască Regina! Trăiască ilustra Vostra dinastie. Ghenadie, Episcopul Argeșului. M. S Regele a primit din partea M. S împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisore prin care’I notifică căsătoria S cu A. S. I. și R. Arhiducelui Otto, fiul A. S. I. și R. Arhiducelui Carol Ludovic, cu A. S. R. Principesa Maria Josepha, fiica A . R. Principelui George, Duce de Saxonia. Dorința Argeșului comunică că M. S. Regina, reîntorcându-se de la Curtea de Argeș, a bine-voit a da un ajutor bănesc pentru a se cumpără încălțăminte copilor din scara comunei Vărzaru, plasa Pitești, jud. Argeș. D-ra Popescu, invetaturea acelei școli, a fost însărcinată să aducă la îndeplinire dorința Suveranei nóstre. Mercuri s’a judecat de înalta curte de casație, secția II, recursul procurorului general al curței de apel in afacerea doctorului Beck înalta curte era astfel compusă ; d. Silion președinte, dd. Al. Giani, Crețeanu, Predescu, O Ștefănescu, S. Ferikidi și R. Opreanu membri. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. Diru Oeconomu, procuror de secțiune. In urma conclusiunilor d-lui procuror, care a conchis pentru admiterea recursului și in lipsa d lui dr. Beck, înalta curte a admis recursul d-lui procuror general și a casat hotărârea curței de jurați din Ilfov, trimețind afacerea a se judeca din nou de curtea cu jurați din Ploești. In cât privește recursul d-lui dr. Beckin contra verdictului juraților, neexistând nici un raport in causă, înalta curte a amânat judecarea acestui recurs până la facerea unui asemenea raport. Legațiunea Italiei a comunicat guvernului nostru că granițele acelei țări sunt deschise viittor provenind din România, sub condițiune ca animalele să fie însoțite de un certificat liberal de autoritățile locale, constatând că vitele nu vin din județul Fâlciu. Luat sara partidul liberal disident din Galați a ținut a doua întrunire in casele d-lui D. I. Neculau. Se afla un mare număr de cetățeni, între cari și mai mulți D-ni deputați. După ce s-a dat lectură procesului verbal al ședinței de la Turnu-Severin, președintele adunării, onor. comer&ant D. C. Teodorovici, a acordat cuvîntul d-lui G. Mihailescu, care împrospătă in memoria asistenților programa acestui partid care luptă de zeci ani in localitate, aminti adunării programa cu care se presentă in alegerile de la 1884, demonstra că fruntea programei era marea cestiune a localității nostre de a se cere Camerelor și guvernului reînființarea porturilor france, crearea unui liceu, reducerea tarifelor de transport, etc. etc. făcu istoricul luptelor petrecute in Cameră cu acastă cestiune; aminti cum deputații își depuseră demisiunile din causă că nu fuseseră ascultate cererile orășenilor gălățeni, cum se presentara înaintea alegătorilor in adunarea publică de la Alcazar la 14 Martie 1885, ceti resoluțiunea luată de atunci de cetățeni, cari, aprobând purtarea deputaților, îi invitară a se reintorce in Cameră, a lupta din nou, și in cas de neisbândă, a trece in oposițiune, insă oposițiune liberală , așa și făcură parte din deputați, după ce făcură o ultimă cercare in ședința Camerei de la 9 Decembrie. Pentru aceste cuvinte acest grup s’a despărțit de partida de la putere, pentru aceste cuvinte acest grup este și a rămas liberal disident. Venînd la alegerile comunale, expune vederile sale că comuna este și trebue să fie un teren neutru, pe care să se pută întâlni toți cetățenii de bine fără distincțiune de cereri politice. Au mai vorbit D-nii D. Neculau, T. Teodor, N. Madgearu, M. loan, G. Codrenu, etc., după care adunarea procedă la numirea de comitete pentru fiecare despărțire, spre a se ocupa cu cestiunea viitorelor alegeri comunale. (V. C) CURTERUL TH. BALAS8AN, fect d, Luca Ionescu, actualul prefect al județului Vaslui, iar la acest județ a fost transferat ca prefect d Roseti, actualul prefect al județului Huși. Mișcarea portului Galați pe diua de 20 Octombrie . Au sosit: vaporul Lloydului de la Constantinopole; 1 vapor angros Încărcat cu manufactură, ferărie, alămărie și altele ; 14 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut; 16 lotce cu pește din Dobrogea. D. Morțun, prefectul județului Suceava, a demisionat și in locul d-sale a fost numit d. Lățescu, actualul prefect al județului Rîmnicu-Sărat. D. Teodorescu, prefectul județului Muscel, a fost transferat în aceeași calitate la județul Rimnicu-Sărat. — La județul Muscel s’a numit pre J O scrisoare a fl-lui I. G. Bucescu Domnule director. Cu titlu de confrate pănă’n filele trecute, am onore a vé ruga să bine-voiți a insera in colonele harului dv. scrisórea ce am adresat’o d-lui Vintilă Rosetti. Mulțumindu-ve anticipat, vă rog să binevoiți stime,a primi asigurarea distinsei mele I. G. Bibicescu. »Monitorul oficial de marți publică decretul regal, cu data de 17 ale curentei, prin care se primește demisiunea d-lui A. Stolojan din postul de ministru al domenielor și se însărcinază cu interimul acestui minister d I. C. Brătianu, președintele consiliului și ministru de interne De la 12—18 Octombre s’au născut în Capitală 91 copii legitimi, 47 băeți și 44 fete, precum și 25 nelegitimi, 15 băeți și 10 fete, în total 116, din care 13 israeliți. Au murit 104, 61 bărbați și 43 femei, din care 11 în spitale. Din totalul de 104 morți, 5 au fost israeliți. țtiarul oficial de a fi publică decretul regal prin care d. N. Orășanu este numit director al «Monitorului oficial* și al Imprimirei Statului, în locul d-lui St. Iorgulescu, numit membru la Curtea de apel din București. D. N. Orășanu a și intrat în noul său post. Artiști și artiste române în străinătate: D-ra Elena Teodorino la Lisabona, d-ra Asan la Tuluza, d-ra Bârsescu la Viena, d-ra Banciu la Heidelberg, d-ra Pișcă la New-York d-ra Leria la Paris, d. Popovici la Viena, dna Crisenghi (peste câtva timp) la Odesa. D-lui Vintilă Rosetti 21 Octombre 1886. Domnul meu. Ți-am anunțat Joia trecută, în urma discuțiunei și în de față cu întreg personalul redacțiunei, că din acea li me retrag de la „Românul“ și de atunci nici n’am mai călcat pe la Redacțiune. Credeam totul sfârșit între noi și’mi căutam liniștit de ocupațiuni lăsându-te să anunți retragerea’mi cum vei voi, când primii, Sâmbătă, o scrisore din parte-ți, care începe cu cuvintele : »Tăcerea d tale și publicarea numelui d-tale ia comitetul „Voinței Naționale“ mă face să înțăleg că ne părăsesci și să încheie cu cuvintele : Al d-tale recunoscător Vintilă Rosetti.“ Ți-am răspins imediat pe plic că eu sunt retras și că’ți voiu trimite și scrisorea ce aveam gata de Joi Ți-am trimis’o. Care nu’mi-a fost mirarea, vădând Sâmbătă seara publici retragerea mea dându’i forma unei congedieri! Soli, ca toți din redacțiune și chiar mai bine decât dânșii, că acesta nu’i adevărat. Am plecat eu pentru cuvintele spuse și verbal și în scrisore-mi; nu m’a congediat nimeni. Cum e splici, cum legitimezi dar anunciul contrar adevărului ce ai făcut ? Care e numele ce portă, în vocabularul dtale, acesta alterare patentă și voită a unui patent adevăr ? Iți aștept răspunsul, care va înavuți limba română cu un cuvânt, căci n’ași vrea să întrebuințez pe acela ce are până acum și pe care’l soli, căci soii ce ai făcut, pe care editorii îl deduc desigur din fapte și cei ce vor voi îl vor găsi nou introdus în „Românul“ de noul redactor, d. N. Fleva, la finele rândului 15, colana IV din articolul de astăzi al d-sale. Când te-am întrebat, prin scrisare chiar Sâmbătă săra, după ce citi simbarul, pentru ce ai spus acel neadevăr ai recurs la alt neadevăr, răspundându-mi—și am scrisórea—că d. Diam ' ’ ’ ' -----4----demisiuni Iacă de mărturise Deci dam cu solinți, ..... .... un neadevăr ce (lie »minciună“, pentru că’mi aduc aminte de lecțiunile in veci veneratului meu maistru Dar ’ți a spus d. Dianu că nu mă mai retrag? Nu, și acesta e iarăși un suprerfugiu nereal și nedemn. Urmez istoricul. Ieri, din întâmplare, te-am întâlnit și erai împreună cu d. Dianu; te-am pus față cu dânsul. D. Dianu a declarat că nici o dată nu’ți a spus că nu mă mai retrag, că’ți a promis numai să mă găsăscă și să stăruiască pe lângă mine ca să nu mă retrag, că a făcut aceasta, însă fără isbândă. D-ta însuți ai afirmat că e așa. Pentru ce dar n’ai anunțat faptele cum se petrecuseră ? Pentru ce’mi ai scris scufândute că d. Dianu îți spusese că nu mă mai retrag, când nu’ți spusese acesta ? Nu credii că acestă procedură e neleală, e neleală, e nedemnă de orice om, care e om, și mai cu samă de omenii ce au pretențiuni d’a fi serioși, d’a forma lumina și conduce opiniunea publică? Restabilind astfel faptele, te las în plata Domnului, pentru că te găsesci, față cu mine, prin numele ce porți, acoperit d’o egidă, în care e concentrată stima, iubirea și tóte simțimintele cele mai înalte ce pot încălți o inimă ca a mea. Dar nu pot să nu’ți spun că ai răsturnat tóte principiile, ce am învățat de la părintele d-tale, despre onestitatea tiaristică și că m’ai făcut să’mi flic , dacă fiul lui Rosetti comite asemeni acte de delealitate, dacă un ziar, ca „Românul“, cu lunga, nepătata și nestrămutata lui tradițiune de lealitate și de respect pentru adevăr pate fi adus a comite asemeni sorțiide păcate, ce s’ar mai putea aștepta de la nenorociții foliculari, cari n’au nici tradițiuni, nici cultură, dar nici pretențiuni nu manifestă. Termin, dându’ți un sfat care, privind »Românul“, unde eu ași fi mai la mine decât d-ta, sunt în drept să ți’l dau. Sfatul este te lași de asemeni apucături, căci vei perde ziarul și vei nemulțumi umbra venerată a acelui care Ta înființat. Primesce, d-le, salutările mele. 1. G. Bibicescu. Ministerul afacerilor străine publică următorele în „Monitorul Oficial” : După o comunicare primită de la legațiunea regală a Italiei, se face cunoscut interesaților că granițele italiane sunt deschise vitelor provenind din România, sub următorile condiții: Animalele trebuesc să fie însoțite de un certificat liberat de autoritățile locale, constatând că vitele nu provin din județul Fâlciu bântuit dăunății de pesta bovină. Certificatul acesta va trebui să fie visat, Înainte de plecare, de un agent consular italian. In fine, la sosirea lor în Italia, vitele vor fi supuse unei visite veterinare. Din Pitești ni se scrie următorele : Duminică, 19 curent, a fost o întrunire electorală la d. M. Teodoranu, deputat, la care au luat parte un însemnat număr de cetățeni de frunte și represintanții comerciului din localitate, toți membri ai partidului național-liberal întrunirea era impunătore. Au vorbit dd. N. Dimancea, deputat și vicepreședinte al Camerei, M. Teodoreanu, deputat și M. Bădulescu, membru al baroului pitiștean D. Dimancea și M. Teodoreanu au îndemnat pe cetățeni ca in viitorele alegeri comunale să se pună pe un teren de politică generală, deoarece opoziția dă acestor alegeri caracterul unei lupte politice. D. Dimancea a mai relevat în treacăt, spre știința tuturor cetățenilor, că noua clădire a primăriei precum și noua cazarmă a pompierilor, două edifice solide și unice aprope în totă țara, a căror construire se datorește actualului consiliu comunal și zelului și activităței desfășurată de actualul primar, d. N. Constantinescu, a costat pe comună mai puțin decât a costat’o localul de școlă construit de fostul primar I. Rădulescu și care după o existență de vre-o doi ani nu mai este amenințat a cădea în ruină. D. M. Rădulescu a făcut o scurtă, dar complectă dare de samă asupra administrației actualului consiliu comunal. Joi se va ține o nouă întrunire publică în localul primăriei, care va fi urmată de o alta ce se va ține de Joi într’o săptămână într’un oil înnoit,,HiÍCitentul nostru din Pitești ne mai , tot Duminică sara s’a ținut și labrvatorilor din localitate o întrare au luat parte... numai 8 persone și cu cafengiul clubului. Iată majoritatea de care opoziția se bucură prin orașe. (V. N.) ■I- Anunțăm cu o vie părere de rău încetarea din viață a d-lui dr. G. Polysu, senator, fost mai mult timp decan al facultăței de medicină și cel mai vechi dintre profesori acestei facultăți. D. dr. Polisu a încetat din viață Sâmbătă sura, in urma unei îndelungate suferințe și lăsând în urmări vii regrete. Corpul a fost depus în biserica sf. Gheorghe vechiu. D-rul Polisu a lăsat prin testament, între altele ca înmormântarea sa sa se facă fără nici o paradă, carul funebru să fie simplu și tras de doi cai și să nu fie urmat de reușiva militară. Cortegiul funebru să fie precedat numai de 3 preoți și biserica, în care i se va depune corpul său, să nu se îmbrace în doliu, înmormântarea s’a făcut Luni la ora 1 p. m. Asistau la serviciu d. I. C. Brătianu, președintele consiliului, d. general Radu Mihaiu, ministru al lucrărilor publice, d. Al Orescu, rectorul Universităței împreună cu profesorii facultăților, d. dr. Felix, decanul facultății de medicină, împreună cu întregul corp profesoral al acestei facultăți, d. general G. Manu, d. Chirițescu, prefectul județului Teleorman, D. P. Moruzzi, prefectul Capitalei mai mulți senatori și deputați, toți medicii din capitală studenții facultăței de medicină, și un însemnat număr de amici și cunoscuți ai defunctului După serviciu, d. Obreja, student în medicină, a rostit din partea studenților acelei facultăți, un discurs prin care a aratat calitățile și meritele mult regretatului lor profesor. Corpul a fost scos din biserică, de studenți în medicină și depus pe un car descoperit și îmbrăcat în negru, tras numai de doi cai. Secriul, simplu de lemn fără nici un ornament și având pe dânsul numai o cruce, era acoperit de o mulțime de corone depusă de ministerul instrucțiunei publice, de profesori, de medici, de studenți și de amicii și membrii familiei decedatului. Cortegiul era precedat de delegațiuni din tote școlele publice secundare din Capitală, cu drapelele lor cernite și de trei preoți oficianți. După caz urmau membrii familiei, întregul corp medical din Capitală, amicii și cunoscuții defunctului și studenții în medicină. Un lung șir de trăsuri închidea cortegiul funebru. Cordonele carului funebru erau ținute de o parte de dr. dr. Felix și Alexian, iar de cealaltă de dr. Al. Orescu, rectorul Universităței și Gr. Ștefănescu, profesor la facultatea de științe. In dreptul întrărei principale a palatului Universității, d’asupra căreia era arbordat un drapel negru, cortegiul funebru se opri și se rostiră două discursuri, unul de către d. dr. Felix din partea facultăței de medicină și altul de d. senator G. Meitani, din partea Senatului. Conform ultimelor dorințe ale regretatului profesor dr. Polizu, corpul seu era aședat in biserică numai pe o simplă estradă fără oranist, biserica nu era de loc cernită și onoruri militare n’au fost date decedatului, care era mmbru al mai multor ordine înmormântarea s’a făcut la cimitirul Belu. Starea sanitară a țarei Direcția generală a serviciului sanitar a publicat prin „Monitorul oficial« un buletin de mișcare a epidemiilor din țară pe timpul de la 15—30 Septembre 1886. Din ele reese că au bântuit următorele bule : „Variola“, în județele Botoșani, Brăila, Dolj Ialomița, Prahova, R.Sarat și Teleorman. »Scarlatina«, în județele Argeș, Dâmbovița Ialomița, Olt, Romanați, Teleorman și Vlașca. „Morbili“, în județele Ilfov, Prahova și Vlașca. »Angina difterică“, în județele Buzău, Brăila, Dâmbovița, Covurluiu, Fălciu, Ialomița, Putna, Prahova și R.-Sarat (»111 cazuri urmate de 36 decese“). „Tuse convulsivă«, în județele Argeș Bacău Dolj, Dâmbovița, Gorj, Ilfov, Putna, R -Sarat Suceva, Teleorman, Tulcea, Vâlcea și Vlașca. »Disenterie*, în județele Botoșani, Dâmbovița, Bălciu, Gorj, Ilfov, R.-Sarat și Suceva. „Febra Tifoidă“, în județele Dâminița, R.-Sarat și Iulcea. CRONICA EXTERNA INCRUCISETORELE RUSIEI LA VARNA Dintr’o corespondență din Petersburg a Ziarului »Neue Freie Presse» estragem următorele : Ce va face Rusia, acum după trimiterea vaselor sale de resboiu la Varna, nu putem să știm mai cu samă că într’o ocupațiune a Bulgariei nu se pute crede. Atât cercurile politice cât și cele militare din St. Petersburg n’au poftă pentru o acțiune militară în Bulgria, unde, după asigurările unui barbat de Stat rus, lipsește un partid care ar dori o legătură mai strânsă a Bulgariei cu Rusia. Chiar și bulgarii aderenți ai Rușilor visază despre alipirea Macedoniei, întinderea Bulgariei până la marea Egee și până la Constantinopol și Rusia să nu aibă un alt interes decât acela de a contribui ca să se potă înființa o Bulgarie mare. Acel distins barbat politic propune intr’un ziar din Moscova următorul program: 1. Rusia să fie cu tărie la tratatul de la Berlin. 2. Sa nutrască ambcia cu Francia fără a încuraja valeitățile de resturare. 3 Să trăiască în cea mai bună armonie cu Turcia garantându’i integritatea posesiunilor în Asia și Europa și să o ajute moralmente în chestiunea Egiptului precum și în istouirea Austriei din Bosnia și Erțegrovina 4. Rusia, în fine să stăruiască pentru esecutarea stipulațiunilor tratatului din Berlin în cea ce privește Macedonia și Armenia, precum și în privința regulărei fruntarielor turco-grecești. In cât pentru atitudinea Rusiei față cu Bulgaria, și acest consilier nu pute da alt stat decât acela că Rusia să se ferescă de o ocupațiune, căci în fine Bulgarii, pentru a pune un capăt anarhiei, vor înșiși un comisar și ofițeri ruși care până la alegerea principelui, ar avea să înlocuiască pe regenții actuali. Acesta ar trebui să fie cuvântul cel din urmă al Rusiei în chestiunea bulgară, a cărei soluțiune prin o ocupațiune nu e de dorit nici pentru Bulgaria nici pentru Rusia. In cercurile diplomatice din Berlin sunt de părere că lucrurile in Bulgaria se vor dezvolta mai repede decât se pute presupune. Aici lumea se îndoiește într’o ocupațiune a Bulgariei de cătră Rusia și crede că ivirea vaselor de resbel ruse la Varna n’ar avea o mare însemnătate de órece fiecare Stat e în drept, pentru ocrotirea supușilor săi să trimită vase în porturi streine. „Gazeta Crucei“ din Berlin află din Paris următorele: Rusia numai atunci va ocupa Bulgaria dacă guvernul bulgar va pedepsi pe ofițerii conspiratori. Marele puteri sprijinesc representațiunile privitore la încetarea urmăririlor. In cazul când Rușii ar intra in Bulgaria, Turcii în înțelegere cu Rușii, vor ocupa Rumelia Orientală. In Petersburg au motive seriose contra unei acțiuni comună ruso-turca. Din Sofia se telegrafiază că s’a răspândit știrea că la Varna au mai sosit încă trei vase rusești de resbel. In provincie au fost arestați mai mulți agenți ruși la care s’au găsit proclamațiuni, Karavelov, care’și prevede căderea nu va merge la Târnova. Viceconsulul Austriei, cornitele Starzenski a plecat de la Sofia la Târnova. Rusia. Citim urmatorele lui Neue freie Presse* de la 30 Octombre. Din Odesa primim știri cum seriose și cari ne fac a conchide că în Rusia se fac de fapt pregătiri pentru ocuparea Bulgariei- Guvernul rus, după cum spune citatele știri, a cumpărat tote provisiunile de cărbuni găsite în Odesa și în celelalte porturi ale mărei Negre, și a dat societăței de navigațiune de acolo ordinul de a-și ține vaporele gata pentru transportarea de trupe la Varna. Comandanții de trupe, cari stau gata de plecare, au primit deja ordine sigilate. Chiar în Odesa au fost închiriate în aceste din urmă zile cazărmi pentru 40,000 omeni. Dacă aceste măsuri se vor confirma, atunci trebue să vedem în trimiterea celor două încrucișătore la Varna, o primă măsura pregatitore pentru >