Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-08-05 / nr. 87

ati^e cari sunt apropiate. Prințul va forma un cabinet omogen de nuanța Stambulof, fără elemente conservatore și fără ele­mente din partidul Radoslavei, pentru a da coesiune noului guvern. O depeșă a prințului Ferdinand adre­sată Sultanului a trebuit să fie remisă azi la Constantinopoli; ea exprimă speranța că Sublima Portă va adera la noul regim ce termină era provizorie în Bulgaria. Consulii n’au apărut la sosirea prințu­lui de Coburg. Sofia 13 August. Riza-Bey a plecat azi diminuță un concediu la Constantinopoli; el lasă pe Onik-Bey, secretarul său, în­sărcinat cu afacerile, înainte de a pleca, Riza­ Bey a făcut cunoscut ministerului că înlocuitorul său Artin­ Efendi, mustecar (sub-secretar de stat) la afacerile străine n’ar întârzia să sosască la Sofia. Londra 13 August. Ziarele nostre nu cred că vor fi complicațiuni cu ocasiunea Bulgariei. Londra 13 August. «Daily­ Telegraph desminte că negocierile între Francia și Englitera, în privința Canalului de Suez ar fi pe cale bună. Viena 13 August. »Fremdenblatte află că o întrevedere va avea loc sigur între prințul de Bismarck și cornițele Balnoky dar nici locul, nici data întrevederii nu sunt încă fixate. Sofia 13 August. La 11 jum. aru loc un Te Deum solemn la care asistau am­ploiații diferitelor administrațiuni și deta­șamente de soldați din tote regimentele din garnisona din Sofia. Mulțimea forte numerosä, se compunea din omeni din tote partidele. M-seniorul Clement in discursul său după citirea proclamațiunii, zise că tote partidele trebue să se lege de prințul, ce avem cnore să posedăm, sperând că el va ști să facă să iasă țara din crisa actuală și va ajunge să restabilesca bunele legă­turi între Rusia liberature și poporul bul­gar. Șiștov 13 August. «Orientul» a plecat la 9 ore de la Rusciuk la Șiștov. El sosit aci la ameza. Prințul fu primit cu mari aclamațiuni. El a plecat la Tîrnova Sofia 13 August. M­ seniorul Antim însărcinat să primescă jurământul prințu­lui, a plecat ieri la Tîrnova. E probabil că călătoria prințului spre Sofia se va face prin Filipopol. Viena 13 August. Ambasadorul Rusiei va pleca în curând in concediul obicinuit de 2 sau 3 luni ce nu’l va întrerupe de­cât în cas de evenimente extraordinare Berlin 13 August. «Monitorul Impe­riului» anunță, că din ordinul Împăratu­lui, consfințirea drapelelor ce se vor dis­tribui 4 nouă regimente create și celor 4 n­oi regimente create și celor patru ba­ritone de infanterie, se va face la Pots­dam la 18 August, zi memorabilă a bă­tăliei de la Gravelotte. Paris 14 August. Se scrie din Viena ziarului «Débats» . Se reproduce un re­viriment în atitudinea presei vieneze in fa­­vorea principelui de Coburg. Depeșa prin­cipelui a­dresată Sultanului este conside­rată ca o manoperă abilă și ca având ceva șansă ea să lege Turcia de cauza sa. Constantinopoli 14 August. Cale indi­­fec­ist.­După instigațiunea Rusiei Partaj a sfârșit prin a rechema pe R­za-Bey, dar de îndată a numit pe Artim-Effendi ca înalt comisar in Bulgaria, care trebue să plece cum se va presenta momentul oportun. Mulți consideră plecarea lui Artim-Ef­fendi ca îndoelnică, din cauză că numirea sa tinde numai in a atenua rechemarea ii Riza-Bey. Cu un cuvânt Porta ar că­uta numai se înpace capra cu curechiul. Un consiliu extraordinar s-a ținut eri sara la Jildiz-Kiosch și să crede că ar fi avut de scop se delibereze asupra răs­punsului ce este de făcut la depeșa prin­cipelui de Coburg primită alaltăieri de Sultan. Porta va trimite numai­de­cât o cir­culară cătră puteri, prin care protestă contra sosirei principelui Coburg in Bul­garia contra tratatului de la Berlin. Sofia 14 August. Consulii puterilor din Sofia au primit urmatorele instrucțiuni re­lativ la principele de Coburg: I-a). Con­sulul Franciei ca să recunoscă guvernul de fapt sevârșit dacă isbutește a se sta­bili fără contestație, însă să se abție de la ori­­și­ce act ce ar putea împlica re­­cunoșterea legalităței sale. 2-lea). Consu­lul Germaniei; să nu recunoscă nimic nu­mai însă să întreție raporturile cu gu­vernul pentru cât privește expediarea a­­facerilor. 3-lea), Consulul Italiei: să nu recunoscă oficial guvernul și să se porte cu multă înțelepciune. Instrucțiunile Austriei și ale Angliei nu sunt încă cunoscute, dar cele austriace se pot gâci ușor; cât des­pre Anglia se constată de aici ore­care făciră relativ la principele de Coburg. Constantinopoli 15 August. Eri însăr­cinatul de afaceri a Rusiei a comunicat verbal Porței depeșa d-lui de Giers prin care protestă contra alegerei și sosirei in Bulgaria a principelui Ferdinand de Coburg. Dl. de Giers speră, spusă însăr­cinatul, că Turcia se va asocia la acesta protestare a cabinetului din Petersburg. O asemenea comunicare a făcut-o dl. de Giers tuturor puterilor. Paris 15 August. O depeșă din Mos­cova spune că plecarea principelui de Co­burg este o provocare directă ce să face Rusiei însă ea’și va păstră tot sîngele rece ce și l’a impus de la început în a­­cestă chestiune. Londra 15 August. Ziarul «Times» constată că tote puterile observă o atitu­dine pasivă și în noua fază a chestiunei Bulgare. Sofia 15 August. D­upă sosirea prințu­lui, regența și ministerul au crezut de cu­viință să demisioneze. Pănă acum nu sunt știri de la Tîrnova asupra formărei nou­lui cabinet. Sofia 15 August. Azi dimineță, la lagăr, garnisona din Sofia íntrega a prestat ju­rământ principelui de Coburg în mâinile Monseniorului Clement. După ceremonie, ofițerii și soldații au semnat un protocol. La 11 ore aceeaș ceremonie va avea loc la Catedrală pentru a primi jurămîn­­tul funcționarilor Statului. Vama 15 August. Azi la 11 ore s’a cântat un «Te Deum" solemn. Armata și autoritățile civile au prestat jurământul de fidelitate prințului Ferdinand. CÜRIERÜI/TH. BALA8SAN. CRONICA INTERNA Cit­m in «Monitorul Oficial* . In ziua de 30 iulie, la orele 12 și 10 m., trenul regal ce aducea pe A. S. R. principesa Iosefina de Hohenzollern dimpreună cu MM. II. Regele și Regina, care merseră cu o oră mai înainte spre a o preîntimpina la Predeal intră în gara Sinaia, unde un numeros public aștepta ca să salute pe Majestățile Lor și pe Augusta Lor mamă ce era însoțită de d­ra de Lindheim, damă de onore, și de consilierul in­tim doctor Koch. La Predeal M. S. Regele presintase A. S. Regale pe principele D. Ghika, președintele senatului, pe D. Ion Câmpineau, primarul Ca­pitalei, și pe d-na Câmpineanu, pe d. Ion Ka­­linderu, administratorul domeniului Coronei, și pe alte persone de distincțiune. La gara Sinaia Majestățile Lor presvitară pe doi miniștri Sturdza și Aurelian, pe E. S. D. Busch, ministru plenipotențiar al Germa­niei, și pe d-na Busch, pe d-na principesă A. P. Ghika, pe d. Gr. Cantacuzino, efor al spi­talelor civile, pe D. G. C. Filipescu, pe d. Ed. de Herz și pe d-na de Herz, pe d-na Vlădo­­yanu, pe căpitan Schneider, atașat militar al Legațiunei austro-ungare, și pe mai multe alte persone aflate prezente la gară. A. S. Regală Principesa-Mamă d’impreună cu Majestățile Lor, se îndreptară apoi spre Castelul Peleș unde Alteța Sa Regală va sta mai mult timp. Duminică au sosit la Sinaia următorele per­sone: d. general Barozzi, șeful casei militare a M. S. Regelui, d. Mitilineu, ministru ple­nipotențiar al țărei la Bruxelles, d­­. Filitis procuror general al înaltei Curți de Casație, E. S. Ahmed Zia-bey, ministru plenipotențiar al Turciei, d. Emil Costinescu, d. Dumitru Bră­­tianu și d. colonel Candiano, adjutant al M­S. Regelui. M. S. Regele a primit din partea A. S. S. Principesa Isabela, moștenitorea presumtivă a coronei Brasiliei, o scrisore prin care-i noti­fică că a fost numită Regentă a imperiului pe timpul cât M. S. împăratul Brasiliei va lipsi din Statele sale. In urma unui raport al d-lui Eug. Stătes­­cu, ministru al justiției, M­S. Regele a bine­voit a­tracia de restul închisorii pe condam­nații A. A. Balș și N. Filipescu, cari au și fost liberați din penitenciarul Văcărești In Monitorul de Duminică a apărut decre­­tul regal prin care se aprobă regulamentul pentru aplicarea legei camerilor de comercia­l, ministru V. Gheorghian a plecat Sâm­bătă sara la Sinaia. D. fir. Joseph Dulberg, care se află ac­tualmente în Manchester (Englitera), a primit autoritațiunea de la M. S. Regina României de a traduce în limba englesă cartea intitulată «Les Pensées d'une Rei­ne». D. dr. Dulberg a trimis manuscri­sul M. Sale, care a găsit traducerea per­fectă și i­a dat autorisațiunea de a o pu­blica. Volumul d-lui dr. Dulberg va apare în curând sub titlul «The Thoughts of a Queen* și va fi precedat de o scurtă bi­ografie a grațiesei «Carmen Sylva“. Aflăm că cu ocasiunea ducerei d­e la Tg. Nimț, d. dr. N. Manulescu, distinsul nostru o­­culist a dat 398 consultațiuni și a făcut 134 operațiuni la suferinzi de bule de ochi. Consultațiunile date de d-sa la spitalul de la Florești au fost in număr de 226. Operațiile la ochi esecutate de d-sa aci au fost de 76. De observat este că între bolnavii cărora li s’a făcut extracția cataractei, d. dr. Manoles­­cu a găsit 8 pacienți cu cataracta din copi­lărie ; etatea acestora nu este mai mică de 20 ani; unul din ei era chiar de 41 ani și nu putea să vadă de 30 ani. De aci se vede și mai bine că populația ru­rală nu cunoscea pănă acum câți­va ani bine­facerile științei medicale și a trebuit ca gu­vernul liberal să înființeze spitalele și ambu­lanțele rurale pentru ca și țăranii să se con­vingă de tămăduirea unor bule pe care in sim­plicitatea lor le credeau pănă acum incurabile. D. dr. N. Manolescu, distinsul nostru ocu­list, a plecat Luni la Paris, unde -1 așteptă d. dr. Asaki, pentru ca amânduoi să margă la New-York pentru a lua parte la congresul medical­ internațional ce se deschide in acel oraș la 5 Septembre st. nou. La 15 Ianuarie 1888 se va ține con­curs pentru catedra de limba franceză de la gimnaziul Mihai­ Bravul din București și pentru catedrele de istorie și de limba română de la școala normală primară din Galați. In București s’a constituit o nouă so­cietate literară științifică compusă din ti­nerimea școlară; ea purta numele «Stu­dentul Român» și are de scop: Desvolta­­rea spiritului de colegialitate între stu­denții Români. Duminică a fost foc mare la Râmnicu-Vâl­­cea. D. Alexiu, primarul orașului, a cerut ime­diat ajutore la Slatina și Pitești, de­oare­ce flagelul părea a lua proporțiuni mari. Din fe­ricire focul a putut fi localizat pe la 3 ore numai cu ajutorele locale și pericolul fiind în­lăturat și a dat contra ordine ca pompele din Slatina și Pitești să nu se mai ducă la R.­­Vâlcea. Pănă la ora sus indicată arseră 5 case. Nu cunoștem încă căușele cari au provocat acest desastru. La 1 August, ora 9 a. m., s’a deschis con­ferințele cu învățătorii din județul Roman in localul scalei No. 1 de băeți, sub președința d-lui Petru Condrea, revisorul circum. Bacău- Roman. D-sa printr’un discurs de ocasiune bine ales a amintit Învățătorilor datoria lor, a definit forte bine scopul scalei primare și a schițat tóte neajunsurile observate cu oca­siunea inspecțiunilor făcute sculelor din județ. De astă dată, grație măsurilor luate de d. revisor Condrea aprope, toți învățătorii erau presenți. Este de notat acesta căci in toți cei­­l’alți ani numărul celor presenți abia era ju­mătate. Din 51 învățători anul acesta erau presenți 45, cei­l’alți 6 nu vor întârzia de a veni. Conferințele promit a fi forte interesan­te anul acesta. Vom ține in curent pe cititori cu dânsele. D. ministru al instrucțiunei publice a adresat d-lor prefecți urmatirea circulară cu data de 31 iulie: Domnule prefect. Cu ocasiunea împroprietărirei însurățeilor pe moșiele Statului, s’au dat pământuri în propietatea a forte multe școli rurale, dintre care unele erau deja înființate și funcționau­, iar altele urmau a se înființa cu timpul. Du­pă cuprinsul actelor de împroprietărie și a disposițiunilor regulamentare ale desființatei administrațiuni a domeniilor Statului, pămân­turile din vatra satului sunt destinate pentru localul, curtea și grădina școlii, iar pămân­turile din țarină trebuiau să fie date în folo­sința imediată a învățătorului care va fi la școlă, dacă școla există , iar în caz contrar, până la deschiderea școllii, aceste pământuri trebuiau să fie date în arendă de cătră co­mună și produsul lor să se capitaliseze, spre a forma un fond de adjutorare la deschiderea mai curând a școlii. Aceste disposițiuni ale împropietărirei nu în tot locul s’a respectat cu sinceritate, din care causă ministerul primește necontenit plân­geri și informațiuni, pe de o parte că unele autorități comunale sub diferite pretexte nu pun la disposiția Învățătorilor pământurile din țarină ale școlei, și că altele se folosesc de împrejurarea că școlla nu există, de a face a­tât din pământurile din țarină ale școlei, cât și de acele din vatra satului, un obiect de spe­­culațiune pentru persone influente din comună și chiar pentru unii din membrii personalului comunal, arendând aceste pământuri cu sau fără simulacru de formalități de licitațiune, cu prețuri ridicole (chiar și cu câte 3—4 lei pogonul), și constituind produsul un venit pen­tru întimpinarea cheltuelelor curente ale co­munei, așa că de­și de la împropietăria amin­tită sunt deja trecuți mai bine de 7 ani, to­tuși din arendarea pământurilor școlelor pre­văzute a se înființa prin actele de împropie­­tăriri nu se găsește formal nici un fond șco­lastic. Mai mult încă, ministerul este informat că în unele localități autoritățile comunale­­ și-a permis a nesocoti actele și planurile de par­celare ale împropietărirei și a strămutat în altă parte terenurile date Iu propietatea șco­­lilor. Pentru a îndepărtă relele ce decurg din o aseminea stare de lucruri și pentru a respun­­de tot-d’o­dată la întrebările ce’mi-au adre­sat unii din d-vostră în aseminea chestiune, vă recomand, d-le prefect, următorele instruc­țiuni : 1. De a face să se restabilesca terenurile școlelor în hotarele ce le sunt adscrise prin acturile și planurile de împropietărire, care câte un exemplar se află depus în arh­ivele comunelor; 2. De a se da în imediată folosință a în­vățătorului comunei pământurile din țarină al școlii, de îndată ce școla respectivă este în ființă, chiar și atunci când ea n’ar fi funcți­onând cu complectul claselor cerut de progra­­ma școlelor rurale. 3. Pentru pământurile școlelor, care încă nu sunt înființate, veți lua măsuri pentru a­­rendarea lor de cătră comună cu îndeplinirea tuturor formelor cerute de legile speciale. Pentru a se îndepărtă cât mai mult de la a­­ceste arendări abuzurile de până acum, vă rog d-le prefect, ca, în înțelegere cu comitetul permanent al consiliului județian, să luați mă­suri ca arendarea să se facă tot­dea­una cu o­­ferte închise și cu licitațiuni, care să se țină atât la comună cât și la prefectura județului. 4. Osebit ve recomand, că la condițiuni să se prevadă, că atât garanțiile provisorii, cât și acele definitive, cum șî câștiurile trimes­triale sau semestriale pentru acele pământuri trebue să se depună de arendași direct la ca­sieria județului pentru a fi consemnate, aren­dașul neavând a depune la primărie ca dova­dă de împlinirea condițiunei, de­cât distanța casieriei de facerea varsământului. 5. Arendașul în declarațiunea de varsare să specifice anume că varsământul­­ 1 face pen­tru garanția sau câștiul cutare pentru arenda pământului din țarină și din vatra satului a școlei ce urmază a se înființa în solul... din comuna.... 6. In caz de nedepunere la primărie de că­­tră arendaș la terminul fixat prin contract a recipisei casieriei,­­doveditore de întregirea garanției sau de plata câștiului pe termenul respectiv, primăria, în termen de 24 ore, să fie ținută a avisa pe casierie, pentru ca acesta să aviseze pe primărie pentru scoterea din nou în licitațiune a pământului și în același timp să consemneze ua fond al școlii garan­­ția provisorie, sau să pună la urmărire pe a­­­rendașul în întârziere prin agenții săi și cu regulele stabilite penru bunurile Statului.^ 7. In cazul când arenda pământului școlei se va face pe o periodă mai îndelungată de ani, p. e. pe 3—5 ani, atunci prin o condiți­­une specială a contractului trebue să se pre­vadă anume că primăria pate retrage ori­când din arendă pământul din vatra satului, fără altă condițiune de­cât scăderea proporțională a arendașului din prețul anual al arendei, a­­cesta pentru a pune pe comună în posițiune de a putea regula construirea localului de șco­­lă și a îngrădi curtea și grădina ei, chiar și dinainte de expirarea termenului de arendă. 8. Insă, în tot cazul, atât în condițiunile de arendare pe timp mai îndelungat, cât și în condițiunile de arendare pe un singur an, a­­rendașului nu trebue să­­ i se permită de a face alt­ul de pământul din vatra satului a școlii, de­cât acela de imaș în deavălmășia cu locuitorii satului; și să vegheze asupra lor, când ea va eși din anii copilăriei. Cred, că ea va fi acum aptă pentru un a­­semenea post, și cu tóte că nu este de religiunea vostra, totuși va putea fi folositare casei vóstre. Tim­pii sunt neliniștiți, afacerile mele mă silesc să pă­răsesc de multe ori casa, și pentru acesta vă rog s’o luați acum cu voi, ca s’o sciu sigară sub pro­­tecțiunea vostra puternică.* Stepanida scose un țipet de terere din peptul ei ridicând mânile plângând; ea se uită cu o anxietate nespusă la mare, care o fixa cu priviri examinatore. Pavel devenise palid ca morteu. El apăsă mâna sa convulsiv pe inima sa, ca și cum ar fi voit să opriască bătăile ei vehemente, și exclamă : «Acesta este imposibil—imposibil, Teofil Leonev, tu nu poți depărta pe fiica ta de la tine, nu’ți este permis să dai o fată creștină într’o casă turcescă.* «Nu’mi este permis?* »Jlse Leonev crășnind din dinți,­—«tu vrei să’mi prescrii legile despre aceia ce un tată pote face cu copilul său ? Și are o fată creș­tină nu este bine asigurată în casa înălțatului cai­macam, păzitorul legilor, prin care sublimul padișah promite protecțiune și drepturi egale supușilor de ori­ce religiune ? — Voi ați auzit, înălțate stăpâne, el se opune în contra guvernului înțelept și just.* «Bine, bine,* Zise Ah­med Aga ridicând cu iro­nie din umeri, «el va învăța ascultare atunci când se va afla la regimentul său—eși afară în­ flic:* Zise el ridicându-și mâna amenințător spre Pavel: «eu mă fac de a nu fi auzit cuvintele tale amenințătoare; însă pe D-ileul meu, dacă vei mai vorbi numai un singur cuvânt, voia ordona să fii legat în lanțuri și transportat încă astă­z­i la Selvi 1* Un moment se mai opri încă Pavel cu inima pal­­pitândă, apoi se apropie repede de luna fată, ale căreia priviri se ațintiră cu anxietate și rugatere a­­supra lui, o cuprinse în brațele sale, o sărută pe frunte și’i zise: «Aibi încredere în mine, Stepanidă, D-Zeu iesce încă, el ne va apara!» Leonev voia să se arunce asupra lui spre a scóte pe Stepanida din brațele sale, însă Pavel îl respinse și eși din camera, a căreia ușă o închise cu vehe­mență după dânsul. «Nerușinatul,* Zise Ah­med Aga, «ași trebui să’l arestez prin jandarmi—dar el nu va scapa din mâ­nile nóstre, îl voiu recomanda amicului meu Sulei­­man-Bey, care comandeza regimentul de la Selvi,“ adăogă el cu ironie: «noi avem trebuință de volun­tari creștini, pentru ca înălțații veniri de la Stam­­bul se pot­ dovedi străinilor, cu câtă bucurie toți supușii se duc la luptă pentru imperiu * «O, tată, tată,* exclamă Stepanida, aruncându-se la piciorele lui Leonev și sărutând mâna lui cu ar­­dere, „nu mă respinge din casa ta, nu mă trimite la Selin, te conjur pe misericordia lui D-Zeu!“ «Să te resping!* Zise Leonev cu bruschețe—«co­pilă nebună, ce vorbesci tu de respingere! Este o onore și o fericire pentru tine, daci vei fi primită în casa înălțatului caimacam, al înțeleptului și jos­tului meu protector Ah­med Aga. Acolo vei fi si­gură de obrăzniciile acestor țărani stupizi și nătângi —nici un cuvânt mai departe,—du-te în odaia ta! Eu singur te voiu conduce la Selvi, îndată ce se va întorce înălțatul caimacam acolo.“ «Nu te teme, copila mea," 7*86 Ah­med Aga, ne­tezind fața Stepanidei și privind cu ochi examina­tori, precum un comerciant examinază marfa sa, «la mine nu vei avea lipsă de nimic. Tu vei veghia a­­supra robilor mei și vei conduce gospodăria mea, și în oraș vei vedea și învăța mai mult, de­cât aici în satul acest păcătos și miserabil. «Ertați-o, stăpâne pentru nebunia ei.* Zise Leo­nev,—«acesta se va preface cu timpul, ea n’a pă­răsit încă nici­odată casa mea, și chiar dobitócele,* adăogă el cu un rîs sălbatec, «se opun, când trebuie să iasă din grajdiul în care au fost născute.—De­­părtază-te acum !“ strigă el către Stepanida, pe care o respinse cu bruscheță de la sine: «eu nu am timp să mă mai ocup cu nebuniile tale. Spune servitorelor să se Îngrijiască în bucătărie de bravii jandarmi, și trimiteți-ne aici, ce avem mai bun în casa nosträ: înălțatul caimacam va fi obosit și flămând de înde­lungata sa călătorie și va bine­ voi să primiască ceia ce umilitul său servitor îi pute oferi.» Stepanida se sculă. O desperare sinistră se zu­­grăvia în fața ei, însă în același timp lucra din o­­chii ei cei mari, de obiceiu atât de visători, o rază de curagiu hotărât și îndrăzneț; fără să mai vor­­bească un singur cuvânt, e și ea din cameră, dând ascultare ordinului primit de la tatăl ei. «Fata este în adevăr frumosä,* Zise Ah­med Aga, frecându’și mânile cu multă satisfacțiune, «și înălța­tul pașa va fi încântat când i­ voiu aduce-o în ha­remul său, se pare chiar că el o va găsi demnă d’a o trimite marelui padișah, pe care Allah să’l păziască și să’l bine-cuvinteze, și eu nu voiu uita a’i spune, că ea este un dar din partea ta, Teofil Leonev, a­­cesta îți va aduce un sprijin puternic în tote între­prinderile tale.“ «Vă mulțumesc, stăpâne, vg mulțumesc,* Zise Le­­onev. «Ea sciu prea bine, că voi vă gândiți totdea­­una la mine, și dacá Stepanida va fi plăcută subli­mului pașă, atunci nu veți uita a’i spune, că ea este fiica mea, și că eu o încredințez cu bucurie glorio­sului, înțeleptului și justului represintant al padișa­­hului, stăpânitorul nostru. Acesta va fi chiar noro­cul ei, căci cum ași putea păzi eu o fată, eu, care sunt un barbat atât de mult ocupat, ea ar comite nerozii, s’ar arunca însăși în mizerie și pe mine de o mie de ori în griji și supărări. Afară de acestea, nici uu vreu să rămân aici,* continuă el, «acești ță­rani devin pe fie­care Z* mai obraznici și mai neru­­șinați, și decâ spiritul lor nătâng i-ar conduce la re­beliune, «atunci de sigur că nu se va mai putea face aici nici un negoț,* adăogă el cu’n rîs teribil. Ca averea adunată ași dori se mă duc la Stambul, ca să fondez acolo o casă de comerciu, care pare că mi-ar aduce într’o singură Z* QQ cășcig, care nu’l pot realiza aici nici într’un an întreg; întru acesta trebuie să’mi dați ajutorul vostru, înălțate stăpâne, și daci sublimul pașa va avea plăcere de Stepanida, veți putea de­sigur obține de la dânsul o scrisore de recomandațiune pentru mine către înălțații veziri din Stambul, ca să primesc permisiunea de a mă sta­bili acolo și de a face un mic comerciu.* «Vom vedea—vom vedea, ce se va putea face.* Zise Ah­med Aga, trecându’și mânile cu’n surîs de satisfacțiune, «dacá Stepanida va plăcea înălțatului pașa, sunt sigur că el nu’ți va refuza protecțiunea sa. Sciu dar bine,* continuă el cu o privire parti­culară, «că tu nu vei uita recunoscința, dacă noro­cul ți-ar fi favorabil la Stambul.* (Va urma)­Jt

Next