Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-08-05 / nr. 87
ati^e cari sunt apropiate. Prințul va forma un cabinet omogen de nuanța Stambulof, fără elemente conservatore și fără elemente din partidul Radoslavei, pentru a da coesiune noului guvern. O depeșă a prințului Ferdinand adresată Sultanului a trebuit să fie remisă azi la Constantinopoli; ea exprimă speranța că Sublima Portă va adera la noul regim ce termină era provizorie în Bulgaria. Consulii n’au apărut la sosirea prințului de Coburg. Sofia 13 August. Riza-Bey a plecat azi diminuță un concediu la Constantinopoli; el lasă pe Onik-Bey, secretarul său, însărcinat cu afacerile, înainte de a pleca, Riza Bey a făcut cunoscut ministerului că înlocuitorul său Artin Efendi, mustecar (sub-secretar de stat) la afacerile străine n’ar întârzia să sosască la Sofia. Londra 13 August. Ziarele nostre nu cred că vor fi complicațiuni cu ocasiunea Bulgariei. Londra 13 August. «Daily Telegraph desminte că negocierile între Francia și Englitera, în privința Canalului de Suez ar fi pe cale bună. Viena 13 August. »Fremdenblatte află că o întrevedere va avea loc sigur între prințul de Bismarck și cornițele Balnoky dar nici locul, nici data întrevederii nu sunt încă fixate. Sofia 13 August. La 11 jum. aru loc un Te Deum solemn la care asistau amploiații diferitelor administrațiuni și detașamente de soldați din tote regimentele din garnisona din Sofia. Mulțimea forte numerosä, se compunea din omeni din tote partidele. M-seniorul Clement in discursul său după citirea proclamațiunii, zise că tote partidele trebue să se lege de prințul, ce avem cnore să posedăm, sperând că el va ști să facă să iasă țara din crisa actuală și va ajunge să restabilesca bunele legături între Rusia liberature și poporul bulgar. Șiștov 13 August. «Orientul» a plecat la 9 ore de la Rusciuk la Șiștov. El sosit aci la ameza. Prințul fu primit cu mari aclamațiuni. El a plecat la Tîrnova Sofia 13 August. M seniorul Antim însărcinat să primescă jurământul prințului, a plecat ieri la Tîrnova. E probabil că călătoria prințului spre Sofia se va face prin Filipopol. Viena 13 August. Ambasadorul Rusiei va pleca în curând in concediul obicinuit de 2 sau 3 luni ce nu’l va întrerupe decât în cas de evenimente extraordinare Berlin 13 August. «Monitorul Imperiului» anunță, că din ordinul Împăratului, consfințirea drapelelor ce se vor distribui 4 nouă regimente create și celor 4 noi regimente create și celor patru baritone de infanterie, se va face la Potsdam la 18 August, zi memorabilă a bătăliei de la Gravelotte. Paris 14 August. Se scrie din Viena ziarului «Débats» . Se reproduce un reviriment în atitudinea presei vieneze in favorea principelui de Coburg. Depeșa principelui adresată Sultanului este considerată ca o manoperă abilă și ca având ceva șansă ea să lege Turcia de cauza sa. Constantinopoli 14 August. Cale indifecist.După instigațiunea Rusiei Partaj a sfârșit prin a rechema pe Rza-Bey, dar de îndată a numit pe Artim-Effendi ca înalt comisar in Bulgaria, care trebue să plece cum se va presenta momentul oportun. Mulți consideră plecarea lui Artim-Effendi ca îndoelnică, din cauză că numirea sa tinde numai in a atenua rechemarea ii Riza-Bey. Cu un cuvânt Porta ar căuta numai se înpace capra cu curechiul. Un consiliu extraordinar s-a ținut eri sara la Jildiz-Kiosch și să crede că ar fi avut de scop se delibereze asupra răspunsului ce este de făcut la depeșa principelui de Coburg primită alaltăieri de Sultan. Porta va trimite numaidecât o circulară cătră puteri, prin care protestă contra sosirei principelui Coburg in Bulgaria contra tratatului de la Berlin. Sofia 14 August. Consulii puterilor din Sofia au primit urmatorele instrucțiuni relativ la principele de Coburg: I-a). Consulul Franciei ca să recunoscă guvernul de fapt sevârșit dacă isbutește a se stabili fără contestație, însă să se abție de la orișice act ce ar putea împlica recunoșterea legalităței sale. 2-lea). Consulul Germaniei; să nu recunoscă nimic numai însă să întreție raporturile cu guvernul pentru cât privește expediarea afacerilor. 3-lea), Consulul Italiei: să nu recunoscă oficial guvernul și să se porte cu multă înțelepciune. Instrucțiunile Austriei și ale Angliei nu sunt încă cunoscute, dar cele austriace se pot gâci ușor; cât despre Anglia se constată de aici orecare făciră relativ la principele de Coburg. Constantinopoli 15 August. Eri însărcinatul de afaceri a Rusiei a comunicat verbal Porței depeșa d-lui de Giers prin care protestă contra alegerei și sosirei in Bulgaria a principelui Ferdinand de Coburg. Dl. de Giers speră, spusă însărcinatul, că Turcia se va asocia la acesta protestare a cabinetului din Petersburg. O asemenea comunicare a făcut-o dl. de Giers tuturor puterilor. Paris 15 August. O depeșă din Moscova spune că plecarea principelui de Coburg este o provocare directă ce să face Rusiei însă ea’și va păstră tot sîngele rece ce și l’a impus de la început în acestă chestiune. Londra 15 August. Ziarul «Times» constată că tote puterile observă o atitudine pasivă și în noua fază a chestiunei Bulgare. Sofia 15 August. După sosirea prințului, regența și ministerul au crezut de cuviință să demisioneze. Pănă acum nu sunt știri de la Tîrnova asupra formărei noului cabinet. Sofia 15 August. Azi dimineță, la lagăr, garnisona din Sofia íntrega a prestat jurământ principelui de Coburg în mâinile Monseniorului Clement. După ceremonie, ofițerii și soldații au semnat un protocol. La 11 ore aceeaș ceremonie va avea loc la Catedrală pentru a primi jurămîntul funcționarilor Statului. Vama 15 August. Azi la 11 ore s’a cântat un «Te Deum" solemn. Armata și autoritățile civile au prestat jurământul de fidelitate prințului Ferdinand. CÜRIERÜI/TH. BALA8SAN. CRONICA INTERNA Citm in «Monitorul Oficial* . In ziua de 30 iulie, la orele 12 și 10 m., trenul regal ce aducea pe A. S. R. principesa Iosefina de Hohenzollern dimpreună cu MM. II. Regele și Regina, care merseră cu o oră mai înainte spre a o preîntimpina la Predeal intră în gara Sinaia, unde un numeros public aștepta ca să salute pe Majestățile Lor și pe Augusta Lor mamă ce era însoțită de dra de Lindheim, damă de onore, și de consilierul intim doctor Koch. La Predeal M. S. Regele presintase A. S. Regale pe principele D. Ghika, președintele senatului, pe D. Ion Câmpineau, primarul Capitalei, și pe d-na Câmpineanu, pe d. Ion Kalinderu, administratorul domeniului Coronei, și pe alte persone de distincțiune. La gara Sinaia Majestățile Lor presvitară pe doi miniștri Sturdza și Aurelian, pe E. S. D. Busch, ministru plenipotențiar al Germaniei, și pe d-na Busch, pe d-na principesă A. P. Ghika, pe d. Gr. Cantacuzino, efor al spitalelor civile, pe D. G. C. Filipescu, pe d. Ed. de Herz și pe d-na de Herz, pe d-na Vlădoyanu, pe căpitan Schneider, atașat militar al Legațiunei austro-ungare, și pe mai multe alte persone aflate prezente la gară. A. S. Regală Principesa-Mamă d’impreună cu Majestățile Lor, se îndreptară apoi spre Castelul Peleș unde Alteța Sa Regală va sta mai mult timp. Duminică au sosit la Sinaia următorele persone: d. general Barozzi, șeful casei militare a M. S. Regelui, d. Mitilineu, ministru plenipotențiar al țărei la Bruxelles, d. Filitis procuror general al înaltei Curți de Casație, E. S. Ahmed Zia-bey, ministru plenipotențiar al Turciei, d. Emil Costinescu, d. Dumitru Brătianu și d. colonel Candiano, adjutant al MS. Regelui. M. S. Regele a primit din partea A. S. S. Principesa Isabela, moștenitorea presumtivă a coronei Brasiliei, o scrisore prin care-i notifică că a fost numită Regentă a imperiului pe timpul cât M. S. împăratul Brasiliei va lipsi din Statele sale. In urma unui raport al d-lui Eug. Stătescu, ministru al justiției, MS. Regele a binevoit atracia de restul închisorii pe condamnații A. A. Balș și N. Filipescu, cari au și fost liberați din penitenciarul Văcărești In Monitorul de Duminică a apărut decretul regal prin care se aprobă regulamentul pentru aplicarea legei camerilor de comercial, ministru V. Gheorghian a plecat Sâmbătă sara la Sinaia. D. fir. Joseph Dulberg, care se află actualmente în Manchester (Englitera), a primit autoritațiunea de la M. S. Regina României de a traduce în limba englesă cartea intitulată «Les Pensées d'une Reine». D. dr. Dulberg a trimis manuscrisul M. Sale, care a găsit traducerea perfectă și ia dat autorisațiunea de a o publica. Volumul d-lui dr. Dulberg va apare în curând sub titlul «The Thoughts of a Queen* și va fi precedat de o scurtă biografie a grațiesei «Carmen Sylva“. Aflăm că cu ocasiunea ducerei de la Tg. Nimț, d. dr. N. Manulescu, distinsul nostru oculist a dat 398 consultațiuni și a făcut 134 operațiuni la suferinzi de bule de ochi. Consultațiunile date de d-sa la spitalul de la Florești au fost in număr de 226. Operațiile la ochi esecutate de d-sa aci au fost de 76. De observat este că între bolnavii cărora li s’a făcut extracția cataractei, d. dr. Manolescu a găsit 8 pacienți cu cataracta din copilărie ; etatea acestora nu este mai mică de 20 ani; unul din ei era chiar de 41 ani și nu putea să vadă de 30 ani. De aci se vede și mai bine că populația rurală nu cunoscea pănă acum câțiva ani binefacerile științei medicale și a trebuit ca guvernul liberal să înființeze spitalele și ambulanțele rurale pentru ca și țăranii să se convingă de tămăduirea unor bule pe care in simplicitatea lor le credeau pănă acum incurabile. D. dr. N. Manolescu, distinsul nostru oculist, a plecat Luni la Paris, unde -1 așteptă d. dr. Asaki, pentru ca amânduoi să margă la New-York pentru a lua parte la congresul medical internațional ce se deschide in acel oraș la 5 Septembre st. nou. La 15 Ianuarie 1888 se va ține concurs pentru catedra de limba franceză de la gimnaziul Mihai Bravul din București și pentru catedrele de istorie și de limba română de la școala normală primară din Galați. In București s’a constituit o nouă societate literară științifică compusă din tinerimea școlară; ea purta numele «Studentul Român» și are de scop: Desvoltarea spiritului de colegialitate între studenții Români. Duminică a fost foc mare la Râmnicu-Vâlcea. D. Alexiu, primarul orașului, a cerut imediat ajutore la Slatina și Pitești, deoarece flagelul părea a lua proporțiuni mari. Din fericire focul a putut fi localizat pe la 3 ore numai cu ajutorele locale și pericolul fiind înlăturat și a dat contra ordine ca pompele din Slatina și Pitești să nu se mai ducă la R.Vâlcea. Pănă la ora sus indicată arseră 5 case. Nu cunoștem încă căușele cari au provocat acest desastru. La 1 August, ora 9 a. m., s’a deschis conferințele cu învățătorii din județul Roman in localul scalei No. 1 de băeți, sub președința d-lui Petru Condrea, revisorul circum. Bacău- Roman. D-sa printr’un discurs de ocasiune bine ales a amintit Învățătorilor datoria lor, a definit forte bine scopul scalei primare și a schițat tóte neajunsurile observate cu ocasiunea inspecțiunilor făcute sculelor din județ. De astă dată, grație măsurilor luate de d. revisor Condrea aprope, toți învățătorii erau presenți. Este de notat acesta căci in toți ceil’alți ani numărul celor presenți abia era jumătate. Din 51 învățători anul acesta erau presenți 45, ceil’alți 6 nu vor întârzia de a veni. Conferințele promit a fi forte interesante anul acesta. Vom ține in curent pe cititori cu dânsele. D. ministru al instrucțiunei publice a adresat d-lor prefecți urmatirea circulară cu data de 31 iulie: Domnule prefect. Cu ocasiunea împroprietărirei însurățeilor pe moșiele Statului, s’au dat pământuri în propietatea a forte multe școli rurale, dintre care unele erau deja înființate și funcționau, iar altele urmau a se înființa cu timpul. După cuprinsul actelor de împroprietărie și a disposițiunilor regulamentare ale desființatei administrațiuni a domeniilor Statului, pământurile din vatra satului sunt destinate pentru localul, curtea și grădina școlii, iar pământurile din țarină trebuiau să fie date în folosința imediată a învățătorului care va fi la școlă, dacă școla există , iar în caz contrar, până la deschiderea școllii, aceste pământuri trebuiau să fie date în arendă de cătră comună și produsul lor să se capitaliseze, spre a forma un fond de adjutorare la deschiderea mai curând a școlii. Aceste disposițiuni ale împropietărirei nu în tot locul s’a respectat cu sinceritate, din care causă ministerul primește necontenit plângeri și informațiuni, pe de o parte că unele autorități comunale sub diferite pretexte nu pun la disposiția Învățătorilor pământurile din țarină ale școlei, și că altele se folosesc de împrejurarea că școlla nu există, de a face atât din pământurile din țarină ale școlei, cât și de acele din vatra satului, un obiect de speculațiune pentru persone influente din comună și chiar pentru unii din membrii personalului comunal, arendând aceste pământuri cu sau fără simulacru de formalități de licitațiune, cu prețuri ridicole (chiar și cu câte 3—4 lei pogonul), și constituind produsul un venit pentru întimpinarea cheltuelelor curente ale comunei, așa că deși de la împropietăria amintită sunt deja trecuți mai bine de 7 ani, totuși din arendarea pământurilor școlelor prevăzute a se înființa prin actele de împropietăriri nu se găsește formal nici un fond școlastic. Mai mult încă, ministerul este informat că în unele localități autoritățile comunale și-a permis a nesocoti actele și planurile de parcelare ale împropietărirei și a strămutat în altă parte terenurile date Iu propietatea școlilor. Pentru a îndepărtă relele ce decurg din o aseminea stare de lucruri și pentru a respunde tot-d’odată la întrebările ce’mi-au adresat unii din d-vostră în aseminea chestiune, vă recomand, d-le prefect, următorele instrucțiuni : 1. De a face să se restabilesca terenurile școlelor în hotarele ce le sunt adscrise prin acturile și planurile de împropietărire, care câte un exemplar se află depus în arhivele comunelor; 2. De a se da în imediată folosință a învățătorului comunei pământurile din țarină al școlii, de îndată ce școla respectivă este în ființă, chiar și atunci când ea n’ar fi funcționând cu complectul claselor cerut de programa școlelor rurale. 3. Pentru pământurile școlelor, care încă nu sunt înființate, veți lua măsuri pentru arendarea lor de cătră comună cu îndeplinirea tuturor formelor cerute de legile speciale. Pentru a se îndepărtă cât mai mult de la aceste arendări abuzurile de până acum, vă rog d-le prefect, ca, în înțelegere cu comitetul permanent al consiliului județian, să luați măsuri ca arendarea să se facă totdeauna cu oferte închise și cu licitațiuni, care să se țină atât la comună cât și la prefectura județului. 4. Osebit ve recomand, că la condițiuni să se prevadă, că atât garanțiile provisorii, cât și acele definitive, cum șî câștiurile trimestriale sau semestriale pentru acele pământuri trebue să se depună de arendași direct la casieria județului pentru a fi consemnate, arendașul neavând a depune la primărie ca dovadă de împlinirea condițiunei, decât distanța casieriei de facerea varsământului. 5. Arendașul în declarațiunea de varsare să specifice anume că varsământul 1 face pentru garanția sau câștiul cutare pentru arenda pământului din țarină și din vatra satului a școlei ce urmază a se înființa în solul... din comuna.... 6. In caz de nedepunere la primărie de cătră arendaș la terminul fixat prin contract a recipisei casieriei,doveditore de întregirea garanției sau de plata câștiului pe termenul respectiv, primăria, în termen de 24 ore, să fie ținută a avisa pe casierie, pentru ca acesta să aviseze pe primărie pentru scoterea din nou în licitațiune a pământului și în același timp să consemneze ua fond al școlii garanția provisorie, sau să pună la urmărire pe arendașul în întârziere prin agenții săi și cu regulele stabilite penru bunurile Statului.^ 7. In cazul când arenda pământului școlei se va face pe o periodă mai îndelungată de ani, p. e. pe 3—5 ani, atunci prin o condițiune specială a contractului trebue să se prevadă anume că primăria pate retrage oricând din arendă pământul din vatra satului, fără altă condițiune decât scăderea proporțională a arendașului din prețul anual al arendei, acesta pentru a pune pe comună în posițiune de a putea regula construirea localului de școlă și a îngrădi curtea și grădina ei, chiar și dinainte de expirarea termenului de arendă. 8. Insă, în tot cazul, atât în condițiunile de arendare pe timp mai îndelungat, cât și în condițiunile de arendare pe un singur an, arendașului nu trebue să i se permită de a face altul de pământul din vatra satului a școlii, decât acela de imaș în deavălmășia cu locuitorii satului; și să vegheze asupra lor, când ea va eși din anii copilăriei. Cred, că ea va fi acum aptă pentru un asemenea post, și cu tóte că nu este de religiunea vostra, totuși va putea fi folositare casei vóstre. Timpii sunt neliniștiți, afacerile mele mă silesc să părăsesc de multe ori casa, și pentru acesta vă rog s’o luați acum cu voi, ca s’o sciu sigară sub protecțiunea vostra puternică.* Stepanida scose un țipet de terere din peptul ei ridicând mânile plângând; ea se uită cu o anxietate nespusă la mare, care o fixa cu priviri examinatore. Pavel devenise palid ca morteu. El apăsă mâna sa convulsiv pe inima sa, ca și cum ar fi voit să opriască bătăile ei vehemente, și exclamă : «Acesta este imposibil—imposibil, Teofil Leonev, tu nu poți depărta pe fiica ta de la tine, nu’ți este permis să dai o fată creștină într’o casă turcescă.* «Nu’mi este permis?* »Jlse Leonev crășnind din dinți,—«tu vrei să’mi prescrii legile despre aceia ce un tată pote face cu copilul său ? Și are o fată creștină nu este bine asigurată în casa înălțatului caimacam, păzitorul legilor, prin care sublimul padișah promite protecțiune și drepturi egale supușilor de orice religiune ? — Voi ați auzit, înălțate stăpâne, el se opune în contra guvernului înțelept și just.* «Bine, bine,* Zise Ahmed Aga ridicând cu ironie din umeri, «el va învăța ascultare atunci când se va afla la regimentul său—eși afară în flic:* Zise el ridicându-și mâna amenințător spre Pavel: «eu mă fac de a nu fi auzit cuvintele tale amenințătoare; însă pe D-ileul meu, dacă vei mai vorbi numai un singur cuvânt, voia ordona să fii legat în lanțuri și transportat încă astăzi la Selvi 1* Un moment se mai opri încă Pavel cu inima palpitândă, apoi se apropie repede de luna fată, ale căreia priviri se ațintiră cu anxietate și rugatere asupra lui, o cuprinse în brațele sale, o sărută pe frunte și’i zise: «Aibi încredere în mine, Stepanidă, D-Zeu iesce încă, el ne va apara!» Leonev voia să se arunce asupra lui spre a scóte pe Stepanida din brațele sale, însă Pavel îl respinse și eși din camera, a căreia ușă o închise cu vehemență după dânsul. «Nerușinatul,* Zise Ahmed Aga, «ași trebui să’l arestez prin jandarmi—dar el nu va scapa din mânile nóstre, îl voiu recomanda amicului meu Suleiman-Bey, care comandeza regimentul de la Selvi,“ adăogă el cu ironie: «noi avem trebuință de voluntari creștini, pentru ca înălțații veniri de la Stambul se pot dovedi străinilor, cu câtă bucurie toți supușii se duc la luptă pentru imperiu * «O, tată, tată,* exclamă Stepanida, aruncându-se la piciorele lui Leonev și sărutând mâna lui cu ardere, „nu mă respinge din casa ta, nu mă trimite la Selin, te conjur pe misericordia lui D-Zeu!“ «Să te resping!* Zise Leonev cu bruschețe—«copilă nebună, ce vorbesci tu de respingere! Este o onore și o fericire pentru tine, daci vei fi primită în casa înălțatului caimacam, al înțeleptului și jostului meu protector Ahmed Aga. Acolo vei fi sigură de obrăzniciile acestor țărani stupizi și nătângi —nici un cuvânt mai departe,—du-te în odaia ta! Eu singur te voiu conduce la Selvi, îndată ce se va întorce înălțatul caimacam acolo.“ «Nu te teme, copila mea," 7*86 Ahmed Aga, netezind fața Stepanidei și privind cu ochi examinatori, precum un comerciant examinază marfa sa, «la mine nu vei avea lipsă de nimic. Tu vei veghia asupra robilor mei și vei conduce gospodăria mea, și în oraș vei vedea și învăța mai mult, decât aici în satul acest păcătos și miserabil. «Ertați-o, stăpâne pentru nebunia ei.* Zise Leonev,—«acesta se va preface cu timpul, ea n’a părăsit încă niciodată casa mea, și chiar dobitócele,* adăogă el cu un rîs sălbatec, «se opun, când trebuie să iasă din grajdiul în care au fost născute.—Depărtază-te acum !“ strigă el către Stepanida, pe care o respinse cu bruscheță de la sine: «eu nu am timp să mă mai ocup cu nebuniile tale. Spune servitorelor să se Îngrijiască în bucătărie de bravii jandarmi, și trimiteți-ne aici, ce avem mai bun în casa nosträ: înălțatul caimacam va fi obosit și flămând de îndelungata sa călătorie și va bine voi să primiască ceia ce umilitul său servitor îi pute oferi.» Stepanida se sculă. O desperare sinistră se zugrăvia în fața ei, însă în același timp lucra din ochii ei cei mari, de obiceiu atât de visători, o rază de curagiu hotărât și îndrăzneț; fără să mai vorbească un singur cuvânt, e și ea din cameră, dând ascultare ordinului primit de la tatăl ei. «Fata este în adevăr frumosä,* Zise Ahmed Aga, frecându’și mânile cu multă satisfacțiune, «și înălțatul pașa va fi încântat când i voiu aduce-o în haremul său, se pare chiar că el o va găsi demnă d’a o trimite marelui padișah, pe care Allah să’l păziască și să’l bine-cuvinteze, și eu nu voiu uita a’i spune, că ea este un dar din partea ta, Teofil Leonev, acesta îți va aduce un sprijin puternic în tote întreprinderile tale.“ «Vă mulțumesc, stăpâne, vg mulțumesc,* Zise Leonev. «Ea sciu prea bine, că voi vă gândiți totdeauna la mine, și dacá Stepanida va fi plăcută sublimului pașă, atunci nu veți uita a’i spune, că ea este fiica mea, și că eu o încredințez cu bucurie gloriosului, înțeleptului și justului represintant al padișahului, stăpânitorul nostru. Acesta va fi chiar norocul ei, căci cum ași putea păzi eu o fată, eu, care sunt un barbat atât de mult ocupat, ea ar comite nerozii, s’ar arunca însăși în mizerie și pe mine de o mie de ori în griji și supărări. Afară de acestea, nici uu vreu să rămân aici,* continuă el, «acești țărani devin pe fiecare Z* mai obraznici și mai nerușinați, și decâ spiritul lor nătâng i-ar conduce la rebeliune, «atunci de sigur că nu se va mai putea face aici nici un negoț,* adăogă el cu’n rîs teribil. Ca averea adunată ași dori se mă duc la Stambul, ca să fondez acolo o casă de comerciu, care pare că mi-ar aduce într’o singură Z* QQ cășcig, care nu’l pot realiza aici nici într’un an întreg; întru acesta trebuie să’mi dați ajutorul vostru, înălțate stăpâne, și daci sublimul pașa va avea plăcere de Stepanida, veți putea desigur obține de la dânsul o scrisore de recomandațiune pentru mine către înălțații veziri din Stambul, ca să primesc permisiunea de a mă stabili acolo și de a face un mic comerciu.* «Vom vedea—vom vedea, ce se va putea face.* Zise Ahmed Aga, trecându’și mânile cu’n surîs de satisfacțiune, «dacá Stepanida va plăcea înălțatului pașa, sunt sigur că el nu’ți va refuza protecțiunea sa. Sciu dar bine,* continuă el cu o privire particulară, «că tu nu vei uita recunoscința, dacă norocul ți-ar fi favorabil la Stambul.* (Va urma)Jt