Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-10-14 / nr. 113

v <. D. D. Mirodeanu, fost grefier comptabil, grefier comptabil la asilul de infirmi Răchi­­tusa, în locul d-lui I. Stăniceanu, transferat. D. N. G. Dobrescu, actual sub-casier, în func­țiunea vacantă de casier central. D. C. Ipati, actual casier primitor, în fun­cțiunea de sub­casier. D. Al. Balladi, actual ajutor pentru timbre în funcțiunea de casier primitor. D. Mihai C. Perticari, actual țiitor de re­gistre în funcțiunea de ajutor pentru timbre. D G. Fallon, actual Verificator, în funcțiu­nea de ajutor pentru timbre. D. G. Fallon, actual verificator, în funcțiu­nea de viitor de registre. D. G. Alexandrescu, fost numărător, în fun­cțiunea de verificator. D. Stavri Dimitrescu, fost ajutor­ comptabil în serviciul casierielor generale de județe, se numește în aceiași calitate, în locul d-lui Ște­fan Murat, demisionat. D. Ion Pictorian, licențiat în drept de la facultatea din București, se numește cap de biurou, in locul d-lui Alexandru Stătescu, de­misionat. D. Alexandru Baicovici, fost impiegat clasa I în serviciul depositelor de tutun, în aceiași funcțiune în locul d-lui P. Georgescu, demisi­onat. D. G. Mirodeanu, fost g­ard calare, în pos­tul de guard calare, în locul d-lui S. Firșe­­nescu, revocat. D. Ilie Grecescu, fost sergent-furier, în pos­tul de guard pedestru, în locul d-lui I. Ște­­fănescu, revocat. D. Gheorghe A. Polydor, actual copist, este înaintat în funcțiunea de viitor de registre la Creditul Agricol din județul Prahova, în locul d lui Iosef Keresteny, care este numit copist în locul d lui Polydor, și d. Andrei I. Olănes­­cu este numit copist la Creditul Agricol din județul Vâlcea, în locul d-lui T. Merișescu, care a părăsit serviciul. O CONFERINTA ECONOMICA D. Petrescu, casierul societății de credit și economii din Sibiu, a ținut joia trecută o con­ferință in Ploești. Cu acesta ocasiune a arătat cari sunt in practică mijlocele prin care se pote in avuți cine­va. Prima condițiune pentru a te avansa la buna stare este cruțarea sau economisirea. Omul să stăruiasca a nu face cheltueli peste venitele sale. Nu ochii noștri proprii, ci ochii altora ne duc la ruină. Dacă totft lumea afară de mine ar fi orbă, n’ași mai întreba de haine muoi și mobile frumóse a ljis Franklin, iar Românul (zice. Cine chel­­tuește peste ceia ce câștigă, n’are în casă mă­măligă.— Să’și îngrijască sănătatea. Un om sănătos, un cap limpede mai ușor poate câștiga de­cât un om bolnăvicios sau cu capul amețit. —Să te aplici la ceia ce ai chemare.—Se nu faci datorii. »De­cât 12 cămeși din bani stră­ini mai bine una din banii mei.* Cine nu e dator e destul de bogat. Se fi preseverant in afacerile sale. Să nu girezi prea ușor pentru alții, căci te poți ruina. Nu te apuca de mul­te de o dată, căci nu isprăvești nimic cum se cade. Lucrezi cu plan. Fă anunciuri, adică arată publicului ce-i poți oferi. Fii om cinstit, om de caracter. (Rom.) CRONICA ESTERN­A Trimeterea de trupe turcești la Tripolis Din Constantinopole se telegrafiază »Cores­pondinței Politice» cu data de 19 curent. In cercurile turcești se vorbește că in cu­rând se vor trimite la Tripolis 4 regimente de infanterie și 2 baterii de artilerie. Acesta se privește cu Îngrijire ca o urmare directă a călătoriei d-lui Crispi la Friedrichsruhe, in urma raporturilor recente primite de portă In cercurile diplomatice se dă multă silință a se micșora importanța acestei știri, afir­­mându-se că nu este nici o causa care să facă să se creeze într’o schimbare a intențiunilor politice ale cabinetului italian, dar că acesta trimetere de trupe se face in urma prepara­­țiunilor anteriore ale Turciei de a mări gar­­nisonele din Tripolis. Dacă unii sau alții au dreptate nu se pute afirma. Cu tote acestea pare prea dulce, in fața situațiunei actuale, aserțiunea unei sim­ple schimbări de garnisonä. Străinii și comerciul de băuturi in Turcia Din Constantinopole se telegrafiază cu data de 19 curent . Poliția turcesca a luat măsuri energice și sistematice pentru închiderea magazinelor de băuturi spirtase, conduse de străini. Acesta măsura este fără precedent, și sunt unii dintre cârciumarii cari au făcut afaceri decinii de ani neturburați. S’au ivit neînțelegeri cu consulii străini din acesta causă, și unii din ambasadori au inter­venit deja la Port­ pentru supușii lor. GERMANIA ȘI RUSIA pilele din urmă ziarele au publicat știrea că ministerul de finanțe al Rusiei are inten­­țiunea de a face un scăd­ământ vamal de 20 la sută pentru mărfurile engleze și 10 la sută pentru mărfurile franceze. Iacă acum ce scrie «Kreuz-Zeitung* in urma acestei știri. Dacă guvernul rusesc voiește in adevăr o asemenea măsură, atunci acesta măsură nu este îndreptată de­cât contra Germaniei, care singură din tote țările mari industriale, va trebui să plătescă întrega tacșă vamală la intrarea in Rusia. Dar calculul este de­sigur greșit, fiind-că cine­ va putea împedica pe fabricanții germa­ni, să se folosască de comisionari englezi sau francezi ? Din aceste motive nu credem să a­­puce guvernul rusesc o cale atât de greșită r­in­cât să împedice și mai mult comerciul ex­temn german. Acesta deja a suferit din causa politicei prohibitive a Rusiei așa de mult, in­cât o nouă măsura n’ar mai produce nici o impresiune. Rusia ’și-a sleit aprope cu desă­vârșire mijlocele de luptă pe teritoriul eco­nomic. Acum este rândul Germaniei să răspundă la lovituri. Urcarea taxelor asupra cerealelor este nu numai o cerere justă din partea a­­griculturei, dar ea pote deveni și o represa­­lie eficace contra Rusiei. AGITAȚIUNI IN RUSIA Din Petersburg se comunică: întinderea tendințelor neparatiste in Cau­cazia printre Grusinieni a deșteptat mari te­meri la naționaliștii ruși. Un om de încrede­re al țarului „Grajdanin* afirmă că nu tre­buie de­cât să se îndepărteze trupele rusești din Grușinia și de o dată se va naște o nouă Bulgarie. ț­iarul oficios »Wilinski Westnik* admite posibilitatea reînființărei Poloniei cu consimțământul Rusiei. Acesta, pentru o despăgubire in bani pate să cedeze teritoriul apusean de la Vistula, sa­tisfăcând cu modul acesta pe creditorii săi in vremuri de grea cumpănă. Din regatul Polo­niei i se comunică țarului »Nevoie Vremia“ o agitațiune mai întinsă. Preoțimea și șleahta lucreza in contra Rusiei. Printre Cehii din Volinia se observă tendințe de conversiune.— In apropiere de orașul Luck 200 de părinți de familie și in alte localități mai mult de 300 de gazde cu 1500 de suflete au exprimat dorința de a trece la biserica ortodocsă. (Rom.) CURIERUL TH. BALA 88AH. CRONICA LOCALA *** (S­o 8­i­t - P­r­e­c­a­t). Duminică, 11 Octombre cu trenul de la ora 1 p. m. a sosit în orașul nostru Dl. Ministru de in­terne Radu Mihai cu soția sa D-na Alec­­sandrina Radu Mihai, însoțit de Dl. Co­­logiu Prefectul Județului Constanța. Dl. Matei Ganea, Prefectul Jud. Iași, care era dus in inspecțiune prin județ, a în­­timpinat pe Dl. Ministru la gara T.­Frumos. La gara Iași, a fost întimpinat de Dl. Gh. Morțun prefectul orașului, de Dl. N. Ganea primarul orașului, de D-nii D. Ghe­­orghiu, I. Ornescu, C­l. Paraschivescu, ajutori de primar, Dl. Colonel Petrovanu senator, Dl. L. Panopol deputat și Epitrop al Casei Sf. Spiridon din Iași, precum și de mai multe alte persone distinse din localitate. D-na Alexandrina Radu Mihai soția d-lui Ministru, a fost întimpinată la gara Iași de D-na Amalia Matei Gane și de D-na Mari Gh. Morțun, soția d-lui prefect de oraș, de unde apoi au plecat la Dl. Matei Ganea prefectul județului, unde au fost pregătită găsduirea D-nei și D-lui Ministru.­Tot Duminică, Dl. Ministru Radu Mihai împreună cu D-na Radu Mihai au asistat ca Naș la botezul copilului d-lui Căpitan Dimitriu, comandantul companiei de jandarmi pedeștri din orașul nostru.— Luni 12 Oct. cu trenul de la orele 7 dim. D-na Alexandrina Radu Mihai a plecat în străinătate. Iar ieri, Marți, 13 Oct. cu trenul de la orele 7 dim. Dl. Ministru însoțit de dl. Cologiu prefectul jud. Con­stanța, au plecat în județele Fâlciu, Vaslui, Beriad, Bucuresci, de unde apoi, se va re­întorce spre a inspecta jud. Iași. *** (Cuvioasa P­a­r­a­s­c­h­i­v­a). Astă­zi, Mercuri, 14 Octombre, fiind săr­­barea S-tei Cuviosa Paraschiva, se va oficia un serviciu divin în paraclisul din curtea bisericei Trei-Ierarhi,­de unde apoi se va scote sicriul cu moiștele Cuviosei Pa­raschiva, (care se află depuse acolo, de­ore­ce biserica e în reparație), și se va expune în curtea bisericei, pentru înles­nirea credincioșilor ce vor veni spre a vi­zita măștele, iar sara sicr­ul va fi dus îndărăt în paraclis cu solemnitatea cuvenită. *** (Aniversară). Asta-fli, Mercuri 14 Octombre, fiind a VI-a aniversară a fondărei Societăței Clerului Român din Iași Bine­facerea, cuvenita solemnitate se va face sub conducerea Comitetului res­pectiv, la orele 11 a. m. în localul scelei Normale de la Trei­ Ierarhi, când urmază a se face și darea de samă despre starea morală și materială a societăței, în cursul anului 1886 și 1887, conform art. 47 din statute. Pentru acest sfârșit sau regulat a se invita pe toți membrii acestei socie­tăți de a participa la­­ Lisa întrunire. *** (Societatea Amicii Arte­­l­o­r), face cunoscut, că asta­ fli, Mercuri 14 Octombre, se va face inaugurarea sta­­giunei seratelor Lirice-Dramatice a a­­cestei societăți pe anul 1887—1888, după un program forte bogat. Comitetul rugă pe toți membrii ca să bine-voiască a onora cu prezența D-lor acesta inaugurare. Mem­brii Societăței nu plătesc nici o intrare, sunt rugați însă a presența carta de mem­bru. Rudele membrilor pot asista la acesta Serată, plătind 2 lei de persona sau 4­ lei de familie. începutul la 8 ore sara. 1 *** (Celebrare de căsătorie). După cum am anansat în numărul trecut al ziarului. Duminică 11 Octombre, s’a celebrat în templul Beth-Iacob căsătoria religiosa a D-rei Emilie Taussig cu Dl. Doctor-chimist Carol Cosiner.­La acestă celebrare a asistat mai multe persone no­tabile de ambele sexe din orașul nostru, între care putem cita pe D-na Amalia M. Gane, D-na Sofie N. Gane, D-na Adelaida de Neuschotz, D na Ecaterina Weinsengrün etc. precum și domnii: G. Liciu primul președinte al Curței, N. Volenti primul președinte al tribunalului, Doctor Cuure, decanul facultăței de medicină, Doctor Fi­­lipescu, medic primar al urbei Iași, Co­lonel Macarovici, Sf. Sa V. Răileanu rec­torul Seminarului Veniamin, precum și un numeros public distins al orașului.­Corul destul de numeros, sub conducerea cunos­cutului cantor Dl. Max Hönigmann, a ese­­cutat cânturile religiose într-un mod forte plăcut.— Dl. Rabin Tauber a pronunțat predica în limba română, care a produs o adâncă impresie asupra auditorilor. Nași au fost Doamna și Domnul Dr. Singher și Doamna și Domnul Eduard Gerbel.— Acesta celebrare la care am luat și noi parte putem afirma că a propus un esce­­lent efect la toți asistenții. Fiind rugați de mai mulți, în numărul viitor vom pu­blica în extenso predica ținută de d. Rabin Tauber.—­Tânăra pereche a plecat cu tre­cut de la ora 1 la Odesa. Urăm viață lungă și tote fericirile dorite căsătoriților, care a lăsat o plăcută amintire în orașul nostru. *** (Afacerea C. P. B­a­l­ș). Em­. Marți, 13 Oct., Curtea de Apel secția II a judecat oposiția făcută de Dl. C. P. Balș, în contra hotărârei dată de Curte în lipsa D-sale, unde era condamnat la 6 luni închisore și 3000 lei amendă.— Curtea după o deliberare de o oră și jum. a admis apelul și­ i-a redus pedeapsa la 4 luni închisore, iar amenda tot 3000 lei, dându’i drept de recurs în Casație. Acu­­sarea a fost susținută de d. Procuror ge­neral, iar apărarea a fost susținută de d-nii avocați, Goldental și Mârzescu.­La acest proces, a asistat un public foarte numeros. *** (S­o­s­i­r­e­a a­r­m­a­t­e­i). Eri Marti la orele 3 p. m. a sosit in orașul nostru cu un tren special batalionele din regi­mentele 7 și 8 de linie, cari au luat parte la manevra de la Focșani. *** (L­i­c­i­t­a­ț­i­u­n­e). Mâine, Joi, 15 Octombre, se va ține în Camera Prefec­tura Jud. Iași licitație pentru arendarea moșiilor Statului din partea Moldovei, pe complul arendașilor cari datoresc din a­­rendli și accesorii. Tabloul moșiilor s’a pu­blicat în numărul 110 al­­ Harului nostru din 7 Octombre a. c. Domnule Redactor. Fac apel la imparțialitatea ce vă ca­­racteriză și vă rog se bine-voiți a face să se insereze in­stimabilul Dv. ziar, ur­­mătorea intimpinare ce am trimis'o d-lui Redactor al ziarului Națiunea incă de la 21 Septembre a. c. ca respuns la articolu «Calan­ din Penitenciare*, de la 3 Sep­tembre a. c. și pe care d. Redactor nu a găsit de cuviință să o publice. Comptând pe amabilitatea d-lui Balas­­san Redactor și proprietar al ziarului Cu­rierul Dv. că veți publica acel articol, vă rog a primi asigurarea osebitei mele considerațiuni. Director al Penitenciarului Telega Al. Dimitrescu Telega 9 Octombre 1887. 0­INTIMPINARE Domnule Redactor. Am cetit în stimabilul Dv. țjiar de la 3 Septembre, pe pagina întâia sub titlu­l Călăii de penitenciare [UNK] o critică relativă la revolta din penitenciarul Telega, ce am onore a’l ad­ministra și in vedere, că informatorul sau mai bine zis autorul articolului in chestiune cade într’un păcat de morte cu neesactitațile ce le-a cules sau imaginat, ve rog să bine­voiți a face a se insera în numărul viitor ur­­mătorea întimpinare spre restabilirea fapte­lor reale iar nu imaginare. Causa acestei tar­dive întimpinări, nu este alta decât ca să las timpul necesar onor. N. V. să rectifice sin­gură alegațiunele nefondate și injuste, pe baza constatărilor făcute de ancheta, care a cerce­tat căușele revoltei, ce a dat naștere acelui regretabil fapt. Dar pentru că dl. N. V. nu a găsit de cuviință a face rectificare, din punc­tul de vedere că și-a cunoscut păcătul, lăsând a plana asupra administrațiunei mele bănueli pe care nu le-am meritat și care ar veșteji totă cariera mea de funcționar corect, inte­gru și onest timp de 26 ani servind sub tote guvernele, permiteți-mi dar a stabili adevă­rul de care fuge dl. N. V., care a dorit să facă dintr'o chestie pură administrativă ceva de sensație ca să nu zic mai mult. Nici despotismul crud și neuman, nici spe­cula infamă și nerușinată după cum se ex­primă în limbagiul său d. N. V. nu sunt cău­șele, care a provocat revolta din sata de 31 August, ci dorința fermă ce am avut ca să fie și la noi sănu­te și respectate de făcătorii de rele legile și regulamentele în vigore, ca în tote statele civilizate; acesta a provocat nesupunerea și revolta , căci din cauza deselor evadări, ce au avut loc în lunele din urmă, onorata Direcție generală a penitenciarelor, a atras atențiunea tutu­ror directorilor ca să aplice în totă vigorea lor, disposițiunele re­gulamentare, de la care tocmai din causă de toleranță, indulgență, milă și compătimire, ce insuflă aceste ființe perdute și alungate de so­cietate, se derogase pre­cum și ei abusau in­­tr’un mod nedemn Când am voit a le aplica aceste disposițiuni legale, cu blândețe, ducân­­du-mă in mijlocul lor spre a le arata causa, ce le a provocat și a’i consilia ca un părinte, spre a se supune că legea le ordonă, parte dintr’ânșii m’au întimpinat cu rocificări, in­sulte și amenințări dacă voi cuteza a pune în aplicare legea. In acea sară voind a scote pe capii revoltei spre a’i pedepsi au avut cute­zanța să închid­ă un dormitor pe d-nii ofițeri, gardieni și soldați dezarmați, cari intraseră să scotă pe unul din capi și numai grație pre­­vederei administrației s’a putut evita încă vr’o deplorabilă scenă ca cea de la Pângarați in 1875, când aceste fiare sălbatice au­ inchis pe director in dormitorile lor, smulgându’i barba, maltratându’l oribil, din care causă a și înce­tat din viață lăsând in urma sa o mamă cu 6 copii peritori de fume, ca cea de la Cozia când au închis pe grefier 3 zile, causându’i și lui martea, ca cea de la Mislea, maltratând pe director, lăsându’l infirm, ca cea de la Dobrovăț unde a închis pe gardian și alte multe scene de maniera acesta. Acesta dorea oare dl. N. V. să se întâmple și la Telega ! Dacă s’a făcut uș de arme a fost spre a’i intimida (iar nu ai măcelări) ca să nu se se­chestreze în dormitor personalul militar și ad­ministrativ și a nu inunda județul făcătorii de rele devenind stăpâni pe situațiune, și dacă s’a întâmplat de s’a ucis unul a fost un caș fortuit (un glonț perdut) iar nu comandat de óre­ce s’a dat mai mult de 70 focuri. Las ca opiniunea publică să judece dacă am meritat aspra și nedemna critică, ce d. N. V. a făcut administrației mele. Meritam pre a­­cesta, pentru că am ținut și țin ca făcătorii de rele închiși să știe de lege și să o respecte în așa fel după cum e dator or­ce cetățean liber să se supue și să o respecte? Ințăleg, Domnule Redactor, a fi uman, indulgent, cu milă și compătimire pentru un nenorocit ce a­­rată căință și supunere ; insă sever, nu tiran, fără milă, nici compătimire insă just, pentru hiena, ce nici chiar un penitenciar nu se su­pune, nu voește a ști de lege, de religiune, de societate și nu și uită năravurile cele rele. Director Penitenciarului Telega Al. Dimitrescu Telega, 21 Septembre 1887. C­EREALE Săptămâna de care ne dispărțim am avut o temperatură iernatică aprópe, în districtele nóstre de munte s’au semnalat înghețuri și in unele localități a căd­ut și zăpadă. Temperatura acesta n’a fost defavorabilă lucrărilor de câmp, arăturile se urmează cu multă activitate și semănăturile de temni se remarcă a fi forte avansate. Prin coincidență aceeași temperatură se re­marcă și în Francia, unde, după constatările ziarelor, ar fi că­lat zăpezi în fre­care părți din raionul Parisului. In ce priveste târgurile de cereale, bule­tinele oficiale ce primim în acest moment din străinătate, anunță că târgurile franceze au început a fi mai puțin fregventate de culti­vatorii indigeni, ocupați în acest moment cu lucrările de câmp. La Marsilia, prețurile s’au menținut cu totă raritatea cumpărătorilor; vânzările la grâuri s’au urcat în cursul săptămânei la 58,500 quintale ; importațiunile la 162,000 quintale și stokul în doliuri la 179 mii quintale. In Englitera a dominat și săptămâna acesta o mare fermitate, și cu tóte că afacerile au fost calme, prețurile însă au câștigat de la 6 dinari până la 1 șiling, in cea mai mare parte din cursuri. Cursurile din America vin de astă dată in ușoră scădere. Slăbiciunea este consequenta publicațiunei oficiale care estimează recolta lui 1887 la 450 milione bușele în loc de 430 mi­­lione cât se evalua pănă acum. Opiniunea însă emisă în acesta privință de comercial special consideră cifra de 450 milione ca prea mult urcată. Avisurile provenind din Chicago, pre­tind chiar, că în urma estimării prea uscate a grâurilor de iarnă și a pagubelor suferite de grâurile de primă­vară, resultatul definitiv n’ar trece peste 400 milione bușele. Golul din­tre stockul visibil din acest an și anul trecut este actualminte de 22 milione bușele, adică peste zi mai puțin. In Germania, cursurile s’au urcat destul de simțitor din causa proiectului de lege ce s’a pregătit pentru urcarea taxelor de import a­­supra cerealelor străine, și care se va adopta mai repede de cum se credea. In Austro-Ungaria, afacerile în cursul săp­tămânei au avut o mai mare activitate din causa grabei ce au pus morile pentru a se aprovisiona. La Viena au cotat: grâu fi 7.33— 7.38; Secara fi. 6.03—6.08; Porumb 6.55—6.66 Ovăz 6.02—6.07 ; Rapița fi. 12—12.10. Din Pesta se anunță următorele cursuri, grâu fi. 6.98; Porumb 5.06; Ovăz fi. 5.17. Din Rusia se avizează o urcare de prețuri, cu tote că sosirile la Odesa din interiorul țarei, sunt considerabile și navlurile s’au urcat și mai mult. In porturile nóstre sosirile din interiorul țărei s’au mai împuținat, cultivatorii fiind ac­­tualminte ocupați cu munca câmpului. La Brăila cereala cea mai căutată este porumbul, din cauza rarităței sale. Afaceri n’au fost de­cât in grâuri de a doua mână 58 până la 62 libre, care s’au dat cu fr. 11.10, 10.10 și 9.82 după calitate. Secara a variat după calitate între 5.40 și 6.10. Orzurile s’au plătit fr. 4.60 și porumburile fr. 7.75 hectolitru. (C.­Financiar). D­IVERSE Antichități.— In cimitirul din Worms, s’a găsit o petra veche, a cărei inscripțiune da­­teza cu 900 ani înainte de Hristos după ca­lendarul vechi la 4660. O altă patră tot ve­che s’a găsit intr’o comună rurală de lângă Mocnța, care are o inscripție ebraică veche și dateza din 806 înainte de Hristos. Maghiarisarea prin temniță.— Directorul inchisorei corecționale din »Aiud* arată în un articol publicat de curând in »Budapesti Hírlap* sistemul introdus de el pentru instru­irea arestanților. După spusa respectivului di­rector, arestanții sunt în majoritate români, fiind Aiudul in ținut mai numai românesc. De aceea pentru instrucție sunt înființate două școli: română și maghiară, având fie­care șco­li clasele sale și fie­care clasă despărțămin­­tele ei. Românii care știu ungurește nu se trimit la școla românescă, ci la cea maghiară, iar aceia dintre români, care știu citi și scrie numai in limba lor, se trimit în clasele mai superiore ale școlei românești, unde se pro­pune strict limba magiară, și după ce se i­­nițiază in acesta știind puțin să și vorbescă se «inainteza* la școla unguresca, unde—cum spune directorul,—un an este de ajuns pentru ca respectivii să-și însușiască limba unguresca Acei români insă care nu știu scrie și ceti, și nu știu nici ungurește, învață mai ântăi la școla românască scrisul și cetitul; trec apoi după un an in clasele mai înalte ale școlei românești pentru a se iniția acolo în limba magiară, și de aici trec apoi la școla ungu­­rescă, pentru ca să’și însușiască »limba sta­tului*, și să înmulțască „nația*.—Comentarii nu mai trebue la aceste uneltiri de magiari­­zare a arestanților, de a căror nenorocire pro­fită ungurii ca să’i desnaționaliseze. (Bistrița) O canonieră perdută.— Canoniera engleză »Waps* cu un echipagiu de 73 omeni, 3 ofi­țeri și armată cu 6 tunuri, s’a rătăcit și s’a perdut pe marea Chinei. Canoniera lipsește de la 12 aprilie a. c. Până acum nu s’a a­­uzit nimic de ea, nu se știe încotro a rătăcit de­sigur a fost sdrobită de vânturi atunci în primele z zle. Proviant a fost puțin pe cano­nieră; se pare și acela că bieții omeni a mu­rit de cea mai înfiorătore marte de fume. Femei juriste in Elveția.— La universita­tea din Zurich s’au înscris anul acesta 40 de domnișdre, cele mai multe din ele sunt din Rusia. In zilele trecute domna Dr. jur. Emi­lia Kempin ’și-a deschis cancelaria advocați­­ală în Zurich , ea dă consultații, compune testamente, Încheie contracte ș. a. Dar ca să reprezinte la tribunal vr’o partidă, asta nu ’ia permis. Numărul copiilor flămânzi din Viena. Nu se pate, ca inima unui om să nu fie atinsă de sentimentul compătîmirei, când după unele date statistice vedem cât de mare e numărul co­piilor, ce flămânzesc și încă copii, cari frec­­venteză scala. O statistică edată de unii în­vățători din capitala monarh­ii, arătând nu­mărul cel înspăimântător al acelor nefericiți, îi împarte în următorele categorii: 119 copii nu au de loc prânz. 324 copii numai arareori capătă prânz. 585 copii în general au lipsă de nntrement. 266 copii la prânz capătă numai o bucățică de pane. 184 copii nu au de loc prânz de mâncări calde. 900 copii de prânz au numai pâne și cafea. In cele din urmă ale acestei statistice învă­țătorii observă, că numărul acestor nefericiți prește iarnă, să urcă la cifre și mai conside­rabile. Act de Mulțumire. Sub­semnatul Sumer Kirschen, suferind de mai mult timp de o bolă grea de ochi, am fost nevoit a mă supune unei operațiuni grele. Acesta operațiune a fost esecutată de Dl. Dr. Crăiniceanu spre deplina mea satisfacțiune ast­­fel in că astă­ d­i grație D-lui Dr. Crăiniceanu mă bucur de facultatea vedetei pe care mai înainte eram în pericol a o perde. Asemenea operațiuni pănă astă­z­i nu se puteau face de­cât de cătră specialiști mari ale facultăților din străinătate. Dl. Dr. Crăi­­niceanu m’a operat ușor și sigur, tn cât merită totă lauda. Forte recunoscător pentru acesta îi dau acest act de mulțumire și atrag aten­țiunea Onor­ Public și a amicilor mei asupra acestui distins oculist din Iași. 13 Octombre 1887. Sumer Kirsen. Ceva interesant! Anunciul de câștig Samuel Leckscher de la Hamburg, care se află in numărul de astăzi al gazetei este forte interesat. Acestă casă­­ și-a câștigat o reputație așa de bună prin plata promptă și discretă a sumelor câștigate aci și in împrejurimi în­cât rugăm pe toți cititorii de a da atenție inserției de astăzi, a muncitort Două camere mobilate cu ser­viciul necesar se caută a se lua cu chirie chiar de pe acum. Informațiuni se vor primi la Redacțiunea ziarului nostru. Hű înr»hirîor de la sfântul Dimitrie, m L/c II LII III tot­ograda bisericei Talpalari trei odăi, o bucătărie, ogradă separată, lem­­­nărie și loc pentru bucătărie de vară.

Next