Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-01-24 / nr. 9
Anul al XVI-lea No. 9. IAS8I Duminică 24 Ianuarie (5) Fevruar 1888.____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N IAS^r, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr . pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. * STREINATATE...................................................................40 */INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 H^1. ȘTIRI LOCALE . ... 1 EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri: Pag T, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 . Win JVr. 90 bani. ^ (JA LA INTERESELOR GENERALE Ianűariér~ = ^ : fevuarie. : =- 24 Duminică Cuv. Maică Xenia Romana 5 Duminică Aghathia «—14 6—1y 25 Luni 1 Sf. Grigore Teologuli 6 Luni Dorotheia 7—18 5—20 26 Marți Cuv. Par. Xenofont și cu cella an I La 23 Ianuarie Pătrarul din urmă 7 Marți Romuald 7—11 — 21 27 Mercurii Aduc. ref. Sf. Ion Crisosf coái I mArix • 8 Mercuri Ion Mil. 7—10 28 Joi Cuv. Par. Elemirul / Cu m0lnâ’ vanta 101 fri» 9 Joi Apolonia 7- 9 5-23 29 Vineri Aducerea religuelilor Sf. Ignat 10 Vineri Scholastica 7— 7 5—2* 30 Sâmbătă [1] Sf. Ier. Vasile, Brig. Il loan_________________ 11 Sâmbătă (TH. BALASSAN CORRESPONDENT IN STREINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorett’e, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin ni'. 20 bani. ANUNCIURI S’o norahil Luni 18 Ianuarie la 2 <ore a JICIURI puse pe str. Universităței No. 22, casele Velciu, o cățelușă cu parul gris, și care respundea la numele Pif, cu zgardă galbănă și lăcățică la gât. Găsitorul este rugat a o aduce la adresa de mai sus de unde va primi o bună recompensă Candidații oposiției ieșane in actualele alegeri generale de deputați sunt pentru: Colegiul II. Langa Costachi Socot. Col. Aslan Ceaur Neculai Panu George Tzoni Miltiade Livaditi Alexandru Balș A. Alecu Calendariul Septa, ma. n. e 1 STIL VECHIUL PIDA j PATRONUL ț>ILEI TIMPUL DIN SFiPTĂMÂNĂ STIL NOU IL IDA ___________PATRONULUIILEI___________1 Rug. Screim [ Apus. Screim A MU MC I u La Moșia Megrești județul Vasluiu plasa Fundurile, se ama de vânzare sau bim și pare bune cu prețuri forte moderate ; a se adresa in Megrești la administrațiunea Moșiei, iar în Iași la Dl. N. Caslan DE ARENDAT Moșia Dragușanii de sus din județul Dorohoi plasa Bașeu, megieșită cu Drăgușanii de gios, Mileanca, Știubeeni și Cordofeni, în mărime de 1200 fălci aproximativ, având trei iazuri, din care unul cu apă curgătore pentru moră, case de locuit, hambare, coșere, și dreptul de a pescui iazurile, proprietate a casei def. Doctor Anastasie Fătu, se dă la arendă de la 23 April 1889, când espiră contractul actualului arendaș, care este dator a indica noului arendaș locurile de arături. Doritorii se vor adresa la subsemnata domiciliată în Iași disp. I strada Florilor No. 1 unde vor lua tote informațiunile necesare, și condițiunile arendării. Ecaterina Fătu CANDIDAȚI Lisat candidaților de deputați al partidului national liberal al colegielor II și III din jud. Iași, care au a se alege in zilele de 24 și 25 Ianuarie, sunt: Colegiul II. Constantin Dimitrescu Ioan Ianov Gheorghe Crupenski Gheorghe Tăcu Alexandru D. Xenopol Constantin Lepadatu Colegiul III. Leonida Panopulo Cetățeni Alegători. In zilele de 28, 24 și 25 Ianuar vom alege deputații pentru camera legiuitore. Acest act este cel mai important al vieței nóstre cetățenești. Două part.zi intră în luptă: partidul național liberal și partidul oposițiunei unită. Partidul național-liberal luptă pentru stabilitate, iar partidul oposițiuneiunite pentru resturnare și anarhie. Opozițiunea unită, prin viclenii și prin svonuri de tot soiul a pus în mișcare tóte mijlocele și mai ales promisiuni care nu sunt decât neadevăruri, pentru a storce votul vostru la faderea ei. ’ Acești ómeni, exploatând buna vostra credința, amețesc lumea cu felurite iscade și’și bat joc de tot ce este sacru. Ei nu merita ascultare, căci sunt vicleni; ei doresc se capete locuri în cameră spre a’și putea îndeplini surpatorele lor ținte, nu însă spre a munci pentru binele țârei și al orașului nostru. La nevoile nóstre, ușele lor se vor închide și slugile lor ne vor lua pe goană. Nu îngăduiți lingușirea lor. Respingeți cu indignație orice stăruință a lor, căci față cu D-eu, cu cugetele vostre ar fi un adevarat pacat. Imputările meschine ce le aduc partidului național-liberal sunt născociri, căci partidul național-liberal, tare prin numarul seu și sprijinit pe ordine și legalitate nu are trebuință de uneltiri perfide. Ordinea și legalitatea este devisa vostra. Convinși că toți membrii partidului național-liberal vor merge la vot cu cuviință și cu demnitate, suntem siguri ca vor respinge cu dispreț orice încercare de a li se escamota? conștiința. Singuri ei mărturisesc ca alegerile vor fi libere, și se întemeiază pe secretul votului, cu care partidul liberal au înzestrat țara, ca pe garanția cea mai puternică a acestei libertăți, și tot învinuesc partida liberală de ingerință. Nu noi ingeram, căci nu avem nevoie , dar poziți ve de ingeripțile lor ! Comitetul partidului Național-Liberal, IASSI 23 Ianuarie, 1888. Biserica și Alegorii. A studia cestiunea bisericii din punctul de vedere al importanței ce are: a ne gândi la rolul ce biserica trebue sa joce în mecanismul statului, ar fi a îmbrățișa o cestiune prea generala și complicată, la care de altminteri nu am avea decât a constata că tote cațiunele s’au grăbit a răspunde afirmativ. Ca proba despre acesta avem grija Ce ele depun spre a îngrădi esistența, bunăstarea și regulata funcționare a bisericelor lor. La notam înca că în acele state, vorbim despre cele apusene, exista un antagonism, pronunțat între o parte a poporului și cler, antagonism pe care nu’l vom admite sau critica, îl constatăm numai. Cu tot antagonismul însă, cu tota lupta ce o încearcă oamenii politici, cari au un mandat de a lupta pentru desființarea bisericei, cu tate forțările acestor omeni de a reduce pe cât posibil cifra cultului; ca tate argumentele, cu puțin demne de luat în considerare, ca miseria, proletariatul și töte consecințele lor, sapă la temelia sociala, și ca banul care ar trebui întrebuințat ca leac la aceste bule se întrebuințează spre a înlesni de multe ori risipa, luxul clerului acelor țeri; —cu tote acestea, zicem—guvernele înțelepte, dau bisericei pentru susținerea și demna funcționare a ei mijlocele necesare, câci văd ca un stat fără biserică nu se póte susține. Guvernele acelor țeri lupta cu curentul, își fac zile amare cu mandații lor din cauza bisericei, la a cărei înflorire conlucra din răsputeri și pentru orgoliul național și pentru a oferi poporului rămas credincios o casa sfânta, unde nenorocitul, desperatul, să afle o oră de meditație spre sferele mai înalte, spre a fi susținut în necazurile vieței. La noi însă nici aci nenorocitul nu ’și mai găsește odihnă liniștită, nici de la una îl întâmpină discul bisericei, discul numit pentru cumpărare de vestminte sfinte cari sunt hărtănite pe umerile preoților ; de la ușă îl întâmpină discul servitorilor bisericei, cari împovărați de familie așteaptă o zi de sarbatóre spre a’și capâta cu ce sa’și cumpere pânea zilnica. In acesta stare fiind biserica, se înțelege, ca nimeni nu o mai vizitează. Un fel de frica cuprinde pe sermanul nenorocit, care o ocolește, și astfel biserica numai e muma mângâetore a nenorocitului, numai e limanul la care sa se îndrepteze naufragiatul pe valurile lumei acesteea. Ea numai e accesibila decât celor avuți, cari și ei, vestind starea de miserie în care zace, se închid în casele lor isolate spre se ruga cum pot lui D-zeu. Duminicile, sarbatorile, chiar cele mai mari, nu vezi în biserică pe nimeni. Dar guvernul, spre a menaja aparențele, a-și face ochi de cumetrie cu preoți pe timpul alegerilor, spre a proba lumea părinteasca îngrijire ce are de biserică (?) se face a pune umorul la îndreptarea râului, (pe care, după cum vom vedea, însuși la pregătit) și ordona tocmai ceea ce face rău bisericei, ordonă închiderea pravalielor în timpul sărbătorilor. De aci un zéu și mai mare bisericei, (sărutarea lui Iuda) dând lumei animositâți fața de biserica, câci sentimentele impuse provoc resentimente, lucru pe care voește și tinde al ajunge părintescul guvern. Dar nu, onorate guvern, nu biserica nu are a se plânge de nepăsarea religiosa a negustori mei; acesta este un lucru de notorietate publica. Din contra, ea se bucură ca numai aci găsește sprijinul ce bruma are spre a o duce de azi pe mâine. Ea are a se plânge în contra nepăsare, ba chiar a luptei întregului aparat guravoaiuantal, nara ara în drept devisă : „divide et impera“. Dar ați luptat a introduce din straturile infecte ale Parisului, ale anarchismului și socialismul celui mai radical, ideile nefericite de lupta contra bisericei mulțumită cărora tot aparatul funcționaricesc, n’a transpirat decât ură și dispreț contra bisericei. Dacă ar fi să ne pogorâm la însuși servitorii altarului spre a’i întreba dacă au putut sa prindă veri o data prin biserici pe veri unul din miniștrii, prefecți, subprefecți etc., etc., daca ar fi să’i întrebam, daca le-a fost permis pragul casei lor spre a le espune neajunsurile bisericelor, suferințele poporenilor, sunt FOILETON. CUPA DE MOARTE. 2 Dramă in 2 Acte și 2 Tablouri așezată in piesă de J». I. Sturdza. (Urmare). Prefeluitorii.—Pentru că hotărârea părcalăbiei va se fie aduse la îndeplinire pentru fiina de azi. Vezi clar că amânarea ce o ceri este cu neputință. Mihaiu.—Ceia ce vöd este că ești un om neînțelegător. Nu e vorba de amânarea pentru altății; banii vor sosi chiar acum, m’aș prinde ca ei sunt pe drum, și din minut in minut îi aștept. Prefeluitorii.—D-ta m- ții de vorbă timp de vorbit degeba (catre ceilalți) și ea n’am sa nu mai stați voi cu gurile cascate și puneți mâna mai curând ca ne apucă noptea. (tare) 50 lei tot ce se află aici! Cine dă mai mult ? Mihaiu.—Pentru ultima oră vă rog așteptați un minut,... un singur minut și dacă păna atunci nu vor veni banii, vindeți totul cum va va plăce. Prefeluitorii.—50 lei tot ce se află aici iu odaie? Cine dă mai mult?... I Cumpărător.—51 ! II Cumpărător.— 52! Prețeluitoru.—52 cine dă mai mult, mai degrabă ! III Cumpărător.—53 ! Prețeluitoru.—53! cine dă mai mult! Altul nu mai dă nimic?., odată!... de doué!... de trei! partea d-tale a fost se’ține de bine. (al III Cumpărător ajutat de ceilalți scote tot din casă, Mihaiu este teribil la vedere, merge pănă la ferastă se uită și deodată vede pe lânga ușă pe Voroncă , se trage înapoi înspăimântat, trece iute in camera din bârăt și revine cu un pistol. Mai mulți vrau se scote patul afară.) Mihaiu.— Se nu s’atingă nimeni de acel pat căci îi sdrobesc crierii. (ómenii se opresc dar Voroncă înaintază și zice rar cu glas tare). Voroncă.—Nu vă temeți de el cât sunt eu aici. (Mihaiu trage cu furie la Voroncă dar ucide in loc pe cumpărător). Voroncă. —Așa!... ei bine puneți mâna pe ucigaș haide la dubă la dubă. Elena.—D-zeule ! Mihaiu ce-ai făcut!... Neagoe.—(intrând vite). Așa’i că n’am întârziet ? (vede cadavru). Dar ce vez aicea!... Un cadavru, ce s’a întâmplat ?... Elena. —Ceia ce vezi, e o mare nenorocire! Neagoe. —Și n’am putut s’o întimpin !... Mihaiul(către Elena și Neagoe). Adio amicii mei la revedere peste puțin póte aici (arată pământul), dar desigur colo sus (arătă cerul), (ómenii tl târăsc afară), Neagoe și Elena remân încremeniți. (Cortina cade). TABLOUL II. Scena represintă acelaș decor după 5 ani. Scena 1. Ana apoi Petrei. Ana. —(singură stă pe gânduri iși șterge din când în când ochii) Condamnată... Condamnată a nu mai vedea pe acel ce iubesc... pe acela fără de care simt că nu aș putea trăi... — O simt!... Aș vra se vorbesc mamei... de 10 ori ra’am hotărât... și cu tote acesteau, nu am curajul.. O dar acuma voiu îndrăzni întâmplese ori și ce.. (uitându-se afară) A ! cine se fie are., da, da este el... (veflénd pe Petrei îndrăcit)... Petrei!.. Petrei(luând’o de mână) Am venit sa’ți spui numai două vorbe, și apoi te las. Ana.—Și de ce așa pripit ? Petrei.—Sunt pripit pentru că înainte de a face pasul la care m’am hotărât, aș dori să’mi spui lămurit dacă ai vorbit cu mama d-tale în privința mnirei nóstre. Adu.—Nu pot. . Petrei... n’am curajul... aș vra mai bine se mor ca se scăp de acestă lume. Petrei,—înțeleg... atunci ești sigură că ea n’ar vra să te despartă de ea , și ție puțin îți pasa... Ana.—O nu te rog Petrei nu vorbi astfel... cei drept n’am avut până acum curajul... dar acuma simt că’l voi avea, tu știi cât te iubesc... Petrei.—Da, mi-ai spus’o de multe ori dar nu mi-ai dat nici o probă care să mă încredințeze. Ana.—Și cum vrei să te încredințez? Petrei.—La ce sâ-ți mai spui eu, dacă inima ta însuși nu te învață cum! Dar dacă ții să trăești cu mama remâi cu dânsa și pe mine să știi ca nu mă vei mai vedea niciodată, iar dacă te hotărăști a trăi cu mine atunci cunosci calea pe care vei ajunge la acest scop. Ana.—Dar tu nu judeci că ceia ce ceri... Petrei.—Te las s’alegi ce’ți place. Ana.—Și când u’ași putea să te urmez ? Petrei.—(liniștit scoțând un pumnal din brâu) Atunci... eata ce m’așteptă. Ana.—(speriată) Petrei!... D-deule! vrai se’nebunesc ? Petrei—Sunt deșerte tóte aceste. Tu ești prea frumosu și prea tooőru, vei găsi pe altu care se te iubescâ și pe care sâ’l iubești mai mult decât pe mine îl vei lua de barbat, ear pe mine... mő vei uita. Remai... sănătosă și fericită Elena; eu (plângând) mă duc sâ’mi înec în lacrămi zilele ce mi-au mai remas se trăiesc departe de tine. (se’ndreptă spre ușă cu batista la ochi). Ana.—(cu disperare) Oh! du, du așa, du voiu se pleci de aici înainte de a nu smulge din inima mea și a ta săgețile înveninate ce te-ai grăbit să le înfilogi. Petrei.—Și ce vrei se faci ? Ana.—(cu tulburare) D fleul meu !... luminazu-mö sfânta fecudră... învață me ce sâ’i respund. Petrei.—(încet și misterios) Intrabă inima ta. Ana.—Ah! cine mi-a respuns ? Petrei.—(fâcându-se că nu știe nimic) Nu sciu, n’am auzit nimic. Ana.—(cu hotărâre) Atunci... pare că mi-a fost scris astfel!... Da îi voiu vorbi... și’n orice caz treci desară pe aici, ea voiu fi la ferastră așteptându-te, și vei afla respunsul meu. Petrei.—Acuma te las... Adio scumpa mea. Ana.—Adio!... (Petrei esă apoi Elena intră din drepta). (Va urma).