Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-01-01 / nr. 1

Jiarul nostru să fie înzestrat cu materiile cele mai variate și mai interesante, așa ca să putä satisface tuturor exigenților. Mulțumind dar încă odată tuturor personelor onorabile, cari mi-au dat și-mi dau un bine-voitor concurs în penibila luptă întreprinsă de atâți ani mai repet urările mele: Trăiască România! Trăiască MM. LL. Regele și Regina Trăiască toți omenii de bine! TH. BALASSAN, Tipograf al »Curței Regale«, Proprietar și Director al ziarului „Curierul« și Cavaler al ordinului „Gorena României«. TELEGRAME Madrid 9 Inc.—Petarde numerase au isbucnit în aceste zile din urmă la Madrid. Ultima mașină de acest soiu abucnit în scara de serviciu a palatui regal. ima 10 Ian.— împăratul a înălt baronul de Hübner la demnide comite. ondra 10 Ian.—Eviziunile din IrI se fac acum de către 800 de zi de trupă sub ordinele unui colonel. D. O. Brien a rostit un discurs în care constată dificultățile cari cresc mereu și pe cari le întimpină asupritorii Irlandei. Gitenie 10 Ian.—Principesele Milita și Anastasia au plecat la Petersburg, după invitarea ce le-a adresat-o curtea Rusiei. Neto-York 10 Ian.—Un ciclon violent a pricinuit mari pustiiri la Reading, în Pensilvania. S’a constatat deja mortea a 50 de persone, dar se crede că cifra victimelor este mai considerabilă. Paris 10 Ian. — Senatul a reales De d. Le Ruyer ca președinte. Paris 11 Ian.—Principesa Clementna a părăsit Parisul ieri sară, plecând la Viena. Ü 130& v • fülUk v .»I.t * v#.. f.vgu.uij>«>o iu beeret a juutaiu ülő- Dopolei tutunurilor în Intrega Rușia. Sofia 11 Ian. — Episcopii Varnei, Urâței și Tîrnovei, cari făceau parte Jio df. Sinod, au plecat azi în eparhiile lor. Sofia 11 Ian. — Baronul de Wangenheim, gerantul agenției Germaniei, sosește azi ca să ia în posesiune postul. D. de Aichberger de va retorce în curând la Berlin. Paris 11 Ian.—Banca Franciei și Banca Engliterei au redus scontul lor la 4 la sută. Deodată un fulger strălucește în cer, și un tunet teribil resună îndată. Ianna îngrozită, se ridică și strigă: «ISUS Direulo! Fiul meu, copilul meu!* Gr. 1 a8emine se trezește, căci, el este dr acolo, frumosul cherubin în leagănul seu, mama sa, și el îi întinde mii sale brațe rose. Unde eram dar? murmură Ianna cu o voce tremuratore. — O! îți mulțămesc, Dumne, fii binecuvântat ! nu a fost decât un vis. Și ridicând copilul din leagăn, ea’l acoperi de sărutări și de lacrimi de bucurie. Ea’l duse alergând pănă la biserică și, îngenunchind pe pietre, «iartă’mirată ceresc, fuse ea culpabila mea mândrie. O tu care știi mai bine decât mine ceia ce trebue la copii tei, fă din fiul meu ceia ce sfânta ta Providență va decide." Piatra, Octombre 1888. Tradus de Elisa Gr. Cerchez. CRONICA INTERNA Luni, 26 Decembre, la orele 10 dimineța, M. S. Regele a mere în paraclisul sântei Mitropolii ca să asculte sânta Liurgie a Nasterei Mântuitorului. La sosire Majestatea Sa a fost primită de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de înaltul cler al sântei Mitropolii. După serviciul divin, Majestatea Sa merse în apartamentele Inalt Prea Rânției Sale spre a’l visita. Cu ocazia anului nou M. S. Regele a acordat un număr mare de decorații. Se zice că, după multe intervențiuni rusești, s-ar fi stabilit o deplină înțelegere între regele Milan și regina Natalia, în sensul ca acesta din urmă să renunțe de a contribui la agitațiunile antidinastice din Serbia. O comisiune va fi instituită de ministerul de resbel pentru a se pronunța asupra necesității de a se menține sau desființa scala divizionară de la Bistrița. D. senator Gh. Sturdza a cedat Statului gratis terenul de pe proprietatea sa Săucești, în suprafața de 11.960 m. p., pentru construcția rampei de acces la culeea stângă a podului de fer peste Bistrița lângă Bacău. Legile depuse pe biuroul Camerei sunt: legea în contra cumulului, legea pentru înstrăinarea moșiilor Statului, legea pentru tocmelile agricole, legea pentru desființarea taxei pe țuică, legea pentru porturile france. îndată după sfârșitul vacanței vor fi depuse și legile financiare, legea pentru reorganizarea magistraturei. In săptămâna de la 18—24 Decembre populația Capitalei a scăzut cu 21 indivizi, s'au născut 115 și au murit 136. Evreii au avut 18 născuți și 12 morți. Copii până la vârsta de 1 an au murit în aceste șase zile 44, iar de la 1 an până la 5 ani, 23. Printre morți sunt și 4 bătrâni trecuți de 80 de ani. Pe lângă bulele obicinuite, scarlatina, rubeola și variola au avut 6, 8 și 4 victime, turbarea 1. ACTE OFICIALE. A. ri? ,i 8’Â “P*TM?»* ?Lf ir , liar ' :)H Gheorghe Miu'ciu și Gheorffbe P. Crass : rv T 1 1 _ m ____... *1 • {• Í? r. D. Iordache Stan s’a numit in funcțiunea de primar al comunei urbane Roman, iar d-nii Scarlat Ghidionescu și Iancu Gradbey, ajutore primarului. CURIERUL TH. BALASSAN va găsi. Secțiunile vor fi necojite și vor avea înălțimea de 30 de centimetri. 2. O colecțiune de trunchiuri ce ar presinta particularități de formă, de structură, vicii, defecte sau boale, fie aceste boale produse de ciuperci, fie de cătră insecte sau alte cauze Dimensiunile vor fi ca mai sus sau și mai mari, când natura eșantilonului o cere. 3. O colecțiune de produsele industriei lemnose precum și de lemne fasonate. 4. Un herbar forestier format pe cât este de posibil din eșanilone complectă, adică ramuri cu muguri, cu foi, cu flori, și pe cât este posibil și cu fructe. 5. O colecțiune complectă de semințe și fructe de specii lemnoss ce se pot păstra. 6. O colecțiune de soluri și roce din păduri. Forma cea mai potrivită pentru eșantilonele de roce este a unui paralelipiped având 5 cm. grosime, 10 lărgime, și 15 cm. lungime. 7. Colecțiune de insecte folositore și vătămătore pădurilor, însoțite de eșantilonele de lemne sau altele, prin care să se demonstre efectele ce produc ar fi interesant să se potă aduna insectele în tote stările metamorfosei lor. 8. Colecțiune de pasörile și mamiferele ce populează pădurile. Mai cu samă pentru colecțiunile de trunchiuri și pentru herbar este indispensabil să se arăte cu precisiune: numele popular și botanic, localitatea, natura terenului, altitudinea și exposiția terenului pe care a crescut. Bazați și pe articolul 15 din statute, ne rugăm încă odată d-le coleg, să bine-voiți a ne da tot concursul în acestă utilă întreprindere, iar obiectele ce veți crede că pot figura cu succes în colecțiune să se adreseze onor. Administrație a domeniului Coroanei la București. De primirea acesteia, vă rog, bine-voiți a’mi răspunde, comunicându’mi și observațiunile dvostră asupra modului de a face colecțiunile, dacă veți crede cu cale. Primiți, d-le și onorate coleg, expresiunea sentimentelor mele distinse. Președintele societăței, Ion Kalinderu. MUZEU SILVIC Societatea silvicultorilor și proprietarilor de păduri «Progresul Silvic* face incontestabil progrese reale în ramura silvică. Pe lângă adunările și conferințele speciale cari se fac la acestăt societate, pe lângă publicațiunea regulată a «Revistei Pădurilor*, organul său special acum a luat inițiativa înființărei unui muzeu înzestrat cu tote produsele pădurilor nóstre. Iată circulara ce d. Ioan Kalinderu, președintele acestei societăți, adresează membrilor săi, pentru acest scop: Domnule și scumpe coleg, împrejurările au făcut ca până acum să nu se potă aduce la îndeplinire tote disposițiunile cuprinse în articolul 2 din statutele societăței nostre. În limita mijlocelor de care a dispus, comitetul societăței s’a concentrat cu deosebire activitatea sa asupra aparițiunei regulate a »Revistei Pădurilor«, organul societăței, asupra conferințelor publice și asupra nomenclaturei silvice la care se lucrează și acum. Avem încă multe de făcut, domnule coleg și tu aceasta sperăm în bine-voitorul d-voastră concurs, fără de care sforțările comitetului ar rămânea infructuose. Art. 2, aliniatul b, din statute, prevede între scopurile societăței și următorele: „A lucra pentru explorarea bogățiilor pădurești din țară"”. Comitetul central al societăței este convins că cel mai bun început ce s’ar putea face pentru ajungerea acestui scop consistă în adunarea unei bogate colecțiuni de tote produsele solului păduresc din țara nostră, care colecțiune să formeze un muzeu silvic. Scopul colecțiunei nu este numai de a instrui pe membrii societăței asupra bogățiilor închise în păduri, sub tote formele, ci și de a pune pe societatea »Progresul silvic, în posițiune de a se manifesta pe terenul activităței, și la certe ocaziuni, cum ar fi spre exemplu la exposițiuni ce s’ar organiza fie in țară, fie în străinătate, ca să se potă presenta în mod demn de o țară înzestrată cu un corp de silvicultori luminați. Comitetul d-v0stră crede că muzeul silvic al societăței s’ar putea forma din următorele : 1. O colecțiune de secțiuni de trunchiuri cu structura normală din tote speciile lemnose ce cresc în țară, fie ele spontanee, fie introduse. Diametrul acestor secțiuni pentru arbori va fi minimum de 20 cm , iar pentru arbuști se va lua diametrul cel mai mare cere PENTRU COMERCIANȚII DE VITE Ministerul afacerilor străine aduce la cunoștința publicului român interesat cuprinsul dispozițiunilor luate in Francia cu privire la importul animalelor de speța bovină și a cărnei de proveniență română, și al căror text este următorul: Ministerul Agriculturei .VSzând decretul din 23 Februarie 1882, care a regalat măsurile prohibitive edictate in scop de a preveni invasiunea pestei bovine in Francia. „VSzând legea din 21 Iulie 1881, asupra poliției sanitare a animalelor .Vözând decretul din 22 Iunie 1882, care confirmă regulamentul de administrațiune publică pentru executarea zisei legi, și mai ea sumi articolul 68 al eî- I »î.ațsimi decret, in virtutea căruia prdh.bütextsîoc provin din țara sa de blas pesta bovină, se pro nnn^K nMin / n «t» «• A f Â \ AninlX Decg&törelor cs pro j • . ■ [UNK] [UNK]...nise pesta bovinft, se pronunță prin decisiunea (arróté) ministerială. «Considerând că unele prohibițiuni, edictate prin decretul precizat din 23 Februarie 1382, nu mai sunt astăzi îndreptățite, și că este loc de a regula din nou măsurile prohibitive edictate in scop de a preveni invasianea pestei bovine in Francia; «Verend avisul comitetului consultativ al epizootiilor; «Asupra raportului consilierului de stat, director al agriculturei, Decide: Art I. Importațiunea in Francia și transitul animalelor de speță bovină a rasei cenușii zită »de stepe, va urma a fi interzisă prin fruntariele de uscat și mare. Aceleași interacțiuni rămân întinse : 1. Tuturor rumegătoarelor, precum și cărnurilor lor proaspete, neproaspete și alte rămășițe proaspete de animale provenind din Serbia, din Bulgaria, din imperiul Otoman, din Grecia și din Egipt . 2. Animalelor vii de speța bovină provenind din imperiul Austro-Ungar, din Rusia, din Muntenegru și din România, precum și perle prospete și rămășiților lor prospete, altele decât carnea tăiată. Art. 2. Animalele vii de speță bovină provenind din Rusia, din Muntenegru și din România nu vor putea să fie introduse in Francia decât cu condițiunea de a fi îndată tăiate în abatoriul portului de debarcare sau, întrucât privesc expedițiunile pe calea ferată, în abatoriul localităței celei mai apropiate de fruntarie, localitate la care animalele de speță ovină vor trebui îndreptate pe cale ferată după ce vor fi fost visitate la intrarea lor în Franța; acest transport se va face de a dreptul și fără transbordare. Animalele aceste vor fi însoțite : 1. Cu un certificat liberat de autoritatea din localitatea de proveniență, care va atesta că nu există și n’a existat in cele trei luni precedente, in acea localitate, nici o boală contagiosă printre animalele de speță bovină și ovină. 2. Cu un certificat liberal de câtre un veterinar însărcinat în acest scop de guvernat rusesc, Muntenegrean sau Românesc, care va constata că la portul de îmbarcare sau la stația călei ferate de unde a fost espediată turma, animale au fost supuse unei vizite sanitare și au fost constatate tote sănătose. Aceste acte vor constata numărul și semnalimentele animalelor la cari ele se aplică și vor trebui să fie vizate și anotate de câtre consulul Franciei care residează în portul de îmbarcare sau in orașul cel mai apropiat de gara de expediție a turmei. Ele nu vor fi valabile decât pentru o perioda de trei săptămâni din ziua liberării lor și vor fi predate in manile agenților vamali. Peile și rămășițele altele decât carnea animalelor de speța ovină astfel introduse în Francia, vor trebui să fie distruse sau desinfectate indată după tăiare. Art. 3. Prefecții departamentelor sunt însărcinați, fie-care in ceea ce-l privește, cu executarea decisiunei de față, care -și va avea efectul cu începere de la 1 Ianuarie 1889. Paris, 17 Decembre 1888. Semoat, Vielte CRONICA LOCALA Copie. Iași 25 Decembre 1888. Telegrama de felicitare adresată Majestăței Sale Regelui de cătră înaltul Prea Sf. Mitropolit al Moldovei și Sucevei cu ocasiunea Sfilor sărbători ale Nașterei Domnului. M. S. Regelui României Carol I, Ilie, Sfânta Naștere a Mântuitorului lumei a fost atunci glorificată în cer și pre pământ: Steaua, Magi, îngeri și Păstori sau închinat și au mărturisit: Astăzi biserica cu tóte popórele creștine celebrează ziua mântuirei neamului omenesc, Biserica rugă pe Dumnezeu pentru pacea lumei pentru sanatatea și fericirea împăraților, pentru iubirea și unirea spre bine a tuturor omenilor. Bine-voiți Sire a primi și smeritele Nóstre felicitări și urări dinpreună cu tot clerul Eparhiei vechei Mitropolii a Moldovei și Sucevei, se trăiț Maestate împreună cu Maestatea Sa Regina întru mulți ani fericiți, să trăească România. (Semnat) IOSIF Mitropolit Moldovei. Respunsul Majestăței Sale [UNK] Regelui adresat înalt Prea Sfinției Sale Iosif Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Iassu. Urările urali și Cucernic demnitar ale indreptate către Noi, pururer nișe*nimele Nóstre. Regina și Euroru și de simțimentele ce Ve in Ve rugăm se primiți viile Ne, mulțumiri împărtâșindu-le și ia Eparhia acelei părți a care ia tote împrejurările >e dă dovezi de iubire și de devotament. (Semnat). CAROL. *** (Dar Regal). Cu ocasiunea sântelor sârbători ale Crăciunului peste 25.000 lei, în bani, lemne și îmbrăcăminte, au fost împărțiți din caseta regală pe la săracii din București, Iași, Craiova, Bârlad și deosebite alte localități din țară. *** (Primăria Comunei Iași). De mâine, Luni 2 Ianuar 1889, Consiliul Comunal al orașului Iași, este convocat, în fiecare zi la ora 1 p. m., în conformitate cu legea pentru formarea listelor electorale. Cu acestă ocaziune avea să supune și chestiunele urmatore: Revizuirea listelor electorale, Numirea comisiunei budgetare, Mai multe chestiuni de procese, Regulamentul de construcții, Numirea comisiuniei pentru facerea recensimentului cailor, Rezultate de licitațiuni, Propunerea d-lui Consilier Șișcana pentru înființarea unui registru în care să se treacă toți funcționarii destituiți. Facerea unui grilaj în jurul basonului din strada Baston. Mesurele de luat în contra lățirei bulei scarlatinei. Modificările de introdus în regulamentul tăbrei vitelor. Regulamentul pentru ocuparea postului de Medic veterinar. Proiecte de condițiuni. Mai multe chestiuni relative la domenii, și biserici. Mai multe cereri de credite. Mai multe chestiuni relative la scutiri de taxe și la bermane. Interpelarea d-lui adjutor Nițescu în contra foștilor adjutori de Primar Paraschivescu și Gheorghiu. (Convocare). Consiliul județului Iași, este convocat în sesiune extraordinară pentru Marți 3 Ianuarie 1889, spre a se ocupa cu chestinnele armatore: a) să voteze budgetul administrativ și pe acela al drumurilor pe edercițiul anului 1889 — 1890; b) să-și dea avisul asupra cestiunei mutărei reședinței sub-prefecturei plășei Bahlumn Cărligătura la T.Frumos; c) să formuleze dorințele desprimate de județ. *** (Concert). Mercuri in 4 Ianuar 1889, va avea loc un mare concert dat de pianista d-ra Maria Junck, in sala conservatorului nostru. Programul este bogat și variabil. Sperăm că onor. noștri Iașeni vor da tot concursul cilor de trei pianiste care este cunoscută ca raritate in talentul său frumos. Prețul intrărei este de 5 lei. Biletele se află de vecélte la magazin de Papeterie Hirsch er Finke, N. Cosma și sara la casă. *** (Incendiu de la Trei Ierarhi). In numărul trecut al «Curierului* sau scăpat din vedere a se anunța acest incendi, ca din partea Redacției; acum anunțăm că din împrejurări neprevăzute s’a întâmplat un mare și amenințător foc în noptea de 26 Decembre, tocmai în Sala gotică (Casele lui Vasile Lupu V.V.) unde se află depuse spre păstrare religiile Sf. Paraschiva, de’mpreună cu oderele Bisericei în restaurare. Detaile despre aceste regretabile întâmplări, parte sau dat și publicat de cătră P. C Arhimandrit Conon, iar parte se vor mai publica și cu altă ocaziune, de la o trebuință. *** (Distribuirea lemnelor la săraci). Precum am arătat în câteva numere ste Rarului nostru că onor. Primărie locală urmeză a distribui lemne la săraci din banii donați de Mij. La Regele precum și de d-na Adelaida de Neuschotz în sumă totală de 5000 f. n. Acum cu plăcere aducem la cunoștință, că de vre-o câte-va zile distribuirea lemnelor s’au început, și se face de cătră d-nii Savin, preut, Nicolae Vuros, Șișcan, I. Vasiliu și Gh. D. Șerban, Consilieri Comunali, adică pentru fie care dispărțre una. Lemnele sunt duse pe la locuințele săracilor de cătră dl. Inspector al străzilor Badaclin, cu căruțele comunale. Din parte-ne arătăm mulțumirile nóstre onor. Primării pentru bunul timp ce a găsit de a împărți lemnele, felicităm pe dl. Badaclin pentru zelul și activitatea ce -și pane în asemenea caz, iar numele donatorilor nu se vor șterge din inimele celor ce au primit ajutorul Dniilor lor. *** (Consiliului sanitar local). După informațiunile date de cătră unii din domnii Medici locali, ne asigură că ghiața din pârâul Bihlai cu care se aprovisioneszâ lașul pentru vară, nu este de loc sănătosă pentru acei ce se vor servi cu ea, fiindcă cuprinde în sine multe necurățării și chiar insecte carnivore, cari pot produce bele celor ce o vor bea. Pentru prepararea înghețatei ea este bună (Cofetari), iar pentru particulari este rea. Atragem clar, atențiunea onor. Consiliu sanitar din localitate pentru a lua măsurile cuvenite. *** (Cătră onor. Poliție locală) Mulți ni se tânguesc că jocurile de tombola pe bani mai în tote Cafenelele din ligi* punt prea jftfnifori Noi stil»' aceste jocuri nu sunt permise, de aceea atragem atențiunea celor în drept de a lua măsuri, reservându-ne dreptul a reveni în numerile viitore. *** (Rectificare). In No. 144 a «Curierului* s’a anunțat sub titlu de marte subită, numele unei cerșitore Maranda Voluța. Rectificăm, că acesta nu e numele individei, ci ca totul vine de la o rea informațiune. Adevăratul nume este Maranda Jimpa, a cărui barbat, a servit ca viziten la dl. Volutză, timp de 15 ani, de unde, desigur și individa ș’a însușit acest nume.(Mișcarea populațiunei). De la 18 pănă la 25 Decemvre 1888, s’au născut 51 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul întreg 31,8 la una mie locuitori. Din acești 51 copii vii, 41 au fost legitimi și 10 nelegitimi; 27 au fost băeți, și 24 fete ; 22 au fost din părinți creștini și 29 din părinți israeliți. Nașteri de copii morți sau înregistrat 1 băeți și 2 fete. Au decedat 56 de persone, ceea ce reprezintă pe anul întreg 34,9 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 4 decese de persone venite din afară și decedate in oraș, rezultă numari-52 decese sau 32,4 la una mie de locuitori. Au decedat pe la locuințele lor 43, in diferite spitale civile 10, in spitalul militar—, în Institutul Grigorian (copii găsiți) 3 , de sex bărbătesc au fost 26, de sex femeiesc 30 ; creștini au fost 34, israeliți 22. Cauzele principale ale deceselor au fost: Phthysia pulmonară 3 cazuri, Pneumonia 6 cazuri, Brondita 2 cazuri. In urma bulelor de infecțiune: Anghina dyphtherica 1 caz, și Scarlatina 1 caz. DF.CLARAȚIUNI DE CĂLĂTORII de la 18 pănă la 25 Dec. Mihai I. Gheorghiu cu d-ra Maria Constantiniu Petru Popovici cu d-ra Anghelina Gheorghiu Costachi Ivanovici cu d-ra Natalia Secrieru Dimitrie Gheorghiu cu d-ra Ecaterina Liciu Dimitrie Dragoi cu d-ra Profira Foca Mateiu Mihailov cu d-ra Iuliana Sacalov Ilescu sin Ițic cu d-ra liana Davidovici Burău Groswald cu d-ra Betty Olivenbaum Iancu sin Ițic Grimberg cu d-ra Ruhla Leia Sturmer Morții de la 18 pănă la 25 Dec. Octav Onicescu de 18 ani, Vasile Răileanu de 86 ani, Rucsanda Constantin de 60 ani,