Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-12-03 / nr. 131
D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci un cas contrariu romi puși in neplăcuta posițume de a suspenda trimiterea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si suima cu cât ne datoresc. Administrația I. Tanoviceanu Doctor in drept de la Facultatea din Paris, Profesor la Facultatea de drept și la Scala Comercială din Iași. Retrâgându-se din magistratură a îmbrățișat profesiunea de avocat. Biuroul său se află in Hotelul Trăian stagiul f-iu, Loterie de Bijuterii Subsemnata Maria Gotäan domiciliată in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că : toți detentorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urma a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tragerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camerile din fundul ogrăzei Scolei de Bieți »Brașovanu« strada Seulescu No. 8 disp. I. Harta Clotsou. PRIMA SOCIETATE DE Mit Fanciar Român din Bucuresci Se aduce la cunoștința publică că in ziua de 83 Decemvre st. a. 1889 se va ține licitațiune publică in București in localul Societăței din Strada Colței pentru arendarea moșiilor Criveștii din județul Roman proprietatea domnului Inge Robert Cărnicenii-Cornea din județul Iași proprietatea Societăței. Licitațiunea va începe la orele 12 din zi Arendarea se va face pe termen de cinci ani cu începere pentru Crivești de la 23 Aprilie 1890, eară pentru moșia Carabenii-Cornea de la 23 Aprilie 1891. Condițiunile licitațiunei se pot vedea in Secare zi in Palatul Societății. Direcțiunea. IASSI, 2 Decembre 1889. TELEGRAMA D-LUI PREFECT ROSETTI U S V Urările ce ne aduceți în numele locuitorilor Iașilor, cu ocasiunea aniversarei zilei de 28 Noembre ne umple de bucurie, căci ele sunt mărturisire ale simțimentelor de iubire și devotament cu care locuitorii scumpei mele a doua capitală înconjoară tronul. Fiți ne rugăm interpretul viilor noastre mulțumiri pe lângă acea frumoasă și ospitalieră cetate a căreia călduroasă primire a lasat suveniri ne șterse în inima-mi CAROE. Anul al XVI-lea No. 131. ___________ IASSI Duminică 3 (15) Decembre 1889______Apare Duminica, Pieroarea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația *ÎO. S trad, a, G-olia. — *3:0. CURIERUL (TH. BALASSIK) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.—Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win 20 bani. 1 .La 3. Anul 1877. La 4. Anul 1832. La 5. Anul 1596. La 6. Anul 1877. Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace, înființarea celui dintâiu teatru Român făcut în Iași. Gloriasa luptă a lui Ieremia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. Țarul părăsind România, mulțămește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. Șerban Bravul, ocupă tronul Țarei după mortea lui Mihail Bravul. Petre Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Regele Poloniei. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonieri sunt apucate de viscol pe drum. Aniversarea căderei Plevnei. Ziua de 28 Noembre, aniversarea căderei Plevnei a fost anunțată capitalei prin salve de tunuri. La orele 10 jum. dimineața, Regele și principele Ferdinand, insoțiți de casa civilă și militară, au mers la biserica de lângă cazarma Alexandria, unde au asistat la serviciul divin, ce s’au oficiat, in amintirea memorabilei Zile, de către arhiereul Inocențiu ploeșteanu. Vicarul sfintei mitropolii, înconjurat de un numeros cler. La sosire, Regele au fost stâmpinat de d. general M. Vlădescu, ministru de resbel, de d. genera de divizie A. Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, și de toți ofițerii superiori din garda doi. Asemenea se mai aflau față de locot.-polonel baron de Taube, agentul militar al Rusiei și d-nu maior Schneider, atașatul militar al legațiunei austro-ungare. După terminarea serviciului divin, care se ținu la fața drapelelor corpurilor din garnisonă, Majestatea sa primi defilarea trupelor care erau comandate de d. general Dona, comandantul diviziei IV de infanterie. Defilarea se făcu in modul următor : Masicele tuturor corpurilor și câte un pluton format din elevii școalei militare, din batalionul 2 de vânători, regimentele 2 și 3 de linie, 6 și 21 de dorobanți, 1 de geniu, compania de gendarmi, regimentele 2 și 6 artilerie, reg. 1 de roșiori, 8 de calarași, escadronul tren și dirisionul de gendarmi călări. După defilare, Regele se întoarse la palat la orele 11 jum. La oarele 6 jum. sara, a avut loc la palat un prânz de gală la care au luat parte de ministru de resbel, d-nii generali aflați in capitală, d-nii atașați militari ai legațiunelor ruse și austro-ungare, d-nii șefi de corpuri și serviciuri din garnisonă, in total un număr de 120 persone. Pe la sfârșitul mesei, Regele ridică un pahar in onorul armatei pronunțând urmatorele cuvinte: „Luarea Plevnei este astâ-zi nn „fapt istoric, înscris intre acele însemnate bătălii, cari adesea uri au schimbat o situație întreagă. Pentru noi, „insămneaza o întreită isbânda: învingerea vrăjmașului, întemeierea renumelui nostru militar, și ne-atârnarea „României. „Serbăm dar in fiecare an cu „mândrie <ziua de 28 Noembre, dată „scumpă inimilor noastre, a căreia a„mintire trebue să ce“drăm și pentru generațiele viitore, ca o dovadă „netăgâduită, că numai prin o muncă statornică, și cu jertfe insemnate „se poate împlini fapte mari. Astăzi „ca totdeauna ridic acest pahar cu „un simțământ de vie recunoștință in „onorul armatei, fala Țarei și scutul „Patriei. „Să trăiască scumpa mea armată.“ Cuvintele regelui au fost acoperite de întreaga asistență cu urări prelungite. Apoi d. general de divisie A. Cernat purtă următorul toast: Majestate, Alteță regală, „Aniversarea zilei de azi, scumpă inimilor noastre, ne amintește cu fericire gloria ce Majestatea Vosträ ați revărsat asupra armatei, prin exemplul de curagiu și bărbăție Majestatea vóstra ați reînviat gloria străbună. Armata, pururea recunoscätöre și devotată, urea a Majestăței Vostre și M. S. Reginei, muma răniților, ani mulți și fericiți pe Tronul României. „Să trăiți Majestatea Vóstrá!. „Să triască alteța sa regală principele Ferdinand moștenitorul coronei. Acest toast a fost aclamat cu uri nesfârșite și pline de entusiasm , toți cei de față. După săvârșirea prânzului, Regele principele bine-voitâ a mai convorcit persanele invitate până la orele și jumătate când s’au retras ia artamentile lor. sert.da.xvLl S ®ptăm. â. xx$ smLIȚECHIUȚ> IOR [ PATRONUL PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ | STIL NOU | PILA | PATRONUL PILEI *' | Sórele | ApUs. Sorelui Decembre t==--------------------------------------.................................................................................. .........................." ------------------ ' .................— \\ R^Í | ...... ............................ 3 Duminică Prof. Sofonia 600 înainte de Christ. 15 Duminică Valeriu , A. C.*u. i< £/ 7—80 4-21 | Dum Martira Varvara 16 Luni Adelaida , ^ |,V . J—31 4-22. 5 . 1 Cuv. Sava cel sfnțit La 4 Decembre. Pătrariu din urmă, 17 Marți Lazarus 7—32 4—22 6 Mercur (f) gr. ierarh Nilcolae x .x . 18 Mercuri Achil 7-33 4—22 7 Joi 1 Sf. Filotea (corp. la Curtea de Arges) cu zapada Siger 19 Joi Namisiu 7-34 4-22 8 Vineri Cuv. Patapie 20 Vineri Ammon 7—85 4—22 9 Sâmbătă______Zămislirea sfintei Ana___________________________ 21 Sâmbătă Ap. Thoma _____________________________________________7—364—23 La 7. Anul 1601. La 8. Anul 1388. La 9. Anul 1877. "fT- O chestie de higienă publică Pe cât se cere de la medicină să distrugă și să elimineze agenții morbidei pătrunși prin absorpțiune în organism, pe atât se pretinde de la higiena să oprescft, sau să neutraliseze aceiași agenți, mai înainte de invasiunea lor morbiferă în același organism. Prin urmare, unul din cele mai importante capitole ale higienei este profilaxia. In starea actuală a științei studiul mijlocelor profilactice se impune mai mult ca altadată pentru a preveni desvoltarea și întinderea bulelor infecțiose și contagiose. O cestiune de higienă publică cu privire la propagațiunea afecțiunelor contagiose prin piepteni, briciuri, obiecte de toaletă și prin diferitele instrumente ale baptiștilor se agită în străinătate și credem că este timpul să o atingem și noi, interesându-ne de o potrivă pe toți. Pe lângă mijlocele profilactice ce sunt îndreptate zilnic contra microbilor vagabonzi ai stradelor, n’ar fi rău să se alăture și cele contra microbilor internați în diferitele stabilimente de tuns și ras, care constituesc adevărate cuartiere de propagațiune și unde credem, că nu sunt tocmai așa speriați de stafia Z^ă higienă. Acesta problemă de higienă publică o vedem că sa discutat dăună Zi în consiliul de higienă și de salubritate publică din departamentul Senei, adoptându-se urmatorele conclusiuni: 1) In școlele unde sunt interni să se cară ca fiecare elev sâ’și aibă peptelenele său, peria sa, și ca aceste obiecte să fie ținute curate. Să se interzică elevilor de a’și schimba între dânșii pălăriele, sau căciulele. 2) A instrui pe de o parte pe bărbieri și pe coafort de pericolele contaginpei legate de practica profesiunei lor și de responsabilitatea ce resultă; a le cere să angajaze pe fiecare din clienții lor să se îngrijeaca, cât este posibil, de obiectele ce le trebue; și pe de altă parte, a invita pe coafori să desinfecteze obiectele comune după fiecare operațiune. Pieptenii și periile trebuesc să fie spălate la fiecare zi cu săpun și curățite cu tărâțe. Pe»tecele și alte obiecte de oțel să fie înmuiate în apă caldă, sau desinfectate într-o soluțiune de acid fenic 5 la sută. Doctorul Lancereaux, care este autorul raportului asupra măsurilor de profilaxie semnate mai sus, a fost însărcinat să întocmască o instrucțiune specială, indicând baptiștilor măsurile de desinfecțiune, ce trebuesc aplicate instrumentelor de cari se servesc. Consiliile nóstre de higienă și salubritate publică, ocupându-se de acesta problemă, de altmintrerea destul de importantă, vor înregistra la activul lor cu un deosebit merit una din preceptele higienei moderne. (Progresul medical român). Primul congres internațional de FILIOLOGIE SI Hemorii presintat domnului ministru al instrucțiunei publice de domnul profesor d r. G. Grigorescu. Domnule Ministru, (Urmare) D. Roger (din Paris) a vorbit despre acțiunea ficatului asupra otravilor. Constatând ca și Schiff, Heger și alții, că ficatul modifică sau împuțind*ză puterea unor otrăvi, crede că așa se întâmplă și cu nicotină, cicutina, morfina, atropină, chinina, și stricnina. Tot așa s’ar observa cu otrăvire putrede și intestinale, cu peptocanele, sărurile de fer, de cupru și unele săruri antericole, din contra, ficatul nare acțiune asupra digitalinei, sărurilor de potasă și sodă, glicerinei și acetinei, asupra alcoolului etilic, acesta acțiune e prea mică. Prin certările numeróse s’a convins că ficatul nu mai înfluențaza otravire când nu mai conține glicogen, astfel a văzut că, cirpsa experimentală la pasări sau prin legătura canalului caledoc, și degenerescența grăsasă (prin injectare de uleiu fosforat), precum și împuținarea glicogenului prin bronșho-pneumonii artificiale (datorite iritațiunei pneumogastricului la gât sau supunând la piru la fumie îndelungată, in tote aceste cazuri, glicogenul dispărând sau împuținând se făcea ca ficatul să nu mai lucreze asupra otravilor). Așa ca chestiunea leziunei ficatului dă loc în patalogie la o mulțime de fapte de mare însămnatate. D. Waren-Lombard (din Worcester) a expus faptul ca, dacă face cineva o serie de contracțiuni voluntare ridicând cu forță o greutate determinată, să ostenește repede, contracțiele scad în putere și îndata abia mai pate să ridice greutatea, dar dacă cu tote acestea urmaZá înainte contracțiele, puterea revine gradual, pentru a se alei forte repede. Așa ca se obține o alternanță de perdere și revenire a forței. D-sa crede că locul acestor modificațiuni se află in sistemul nervos. D. Paul Loy (din Paris) a vorbit despre secrețiunea prinara la pasări. D. Denys (din Lovain) a vorbit despre un nou ferment al sângelui. D. Erano a spus ca repetând esperiențele lui Munk (din Berlin) de estirpațiere a corpului tiroid au văzut murind tote animalele, care făcea estirpația totală, pe când animalele cu estirpație parțială trăiau, chiar dacă nu se menaja mult regiunea în timpul operației. Deci, corpul tiroid are o funcțiune specială, cachexia ce se observă după estirpație trebuie să se explice prin o otrăvire a sângelui. D. Schiff a obiectat că din 50 de câini cu estirpație totală, ce a operat d-sa, 4 trăes, prin urmare, nu e nici o funcțiune specială. D. Tarchanoff a arătat aseminea că resultatele obținute la St.Petersburg, nu confirmă vederile d-nului Munk, D. Herzen, vorbind despre estirpația bilaterala a girului sigmoid drept,