Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-12-08 / nr. 133

trebui să înceteze această linie de demarcațiune intre civili și militari. După cum­ nu sunt tribunalele speci­ale pentru preoți când e vorba de de­licte de drept comun, așa nu trebue ca tribunalele militare să judece mi­litari când sunt acuzați de delicte or­dinare. Acestea li se in treacăt, viu la interpretarea unui articol din codul de justiție militară modificat, modificare strecurată tot prin entusiasm. Legea din 1878 promulgată la 27 Aprilie același an in art. 19, nu zi­­ce de­cât atât: „însărcinează pentru compunerea­­ consilielor de re­bel, adică a tribu­nalelor militare, pe generalii coman­danți ai divinelor teritoriale cari să „întocmească o listă după presentarea „șefilor de corp. In acest tablou tre­buiau să fie toți ofițerii cari pot fi „chemați a lua parte ca judecători in „consiliile de resbel.“ Iată tot ce $ice art. 19 din legea de la 1878. La anul 1881 se revenește codul de justiție militară și art. 19 devine 18 și se mai adaogă acolo un mic aliniat. Nu au știut corpurile legiuitore ce insemnează acel aliniat, din entusiasm l’au votat. Cererea in acest aliniat mi­titel ? Iată ce se zicea : „O instrucțiune ministeriala va de­termina aptitudinea și condițiunile „ce trebuie să îndeplinească ofițerii "„chemați a lua parte ca judecători in­r„consiliul de resbel.“ Dacă am fi avut atunci ceva mai puțin entusiasm și mai mult singe rece și ni s’ar fi lasat timpul a dis­cuta și posibilitatea de a ne întreba: ce să fie acest drept care să dă mi­nistrului de a fixa el condițiunile și aptitudinea ofițerului care trebuie să figureze pe tablou pentru tribunalele militare, dacă ne-am fi dat sama că aceasta insemnează, că ministrul prin instrucțiunea sa să poată crea incapa­cități, sau ar fi fost un deputat, imi place a crede, sau un senator care se iu vadă că aceasta e contra tuturor principiilor elementare de legiferare. Nu e dat puterei executive se cre­­eze incapacități. Incapacitațile nu se pot crea de­cât numai prin lege. S’a strecurat in lege acest nenorocit ali­niat, pentru că ministerul, când a ve­nit cu acea lege la 1881, nu ne au spus clar și categoric ce voia pr­in a­­cea modificare, a făcut’o in mod vag ca să nu atragă atențiunea corpurilor legiuitoare, după ce s’a votat, prin instrucțiunea dată sub No. 6999 din 21 Mai 1881 — cel puțin aici. 1). ministru îmi va face dreptatea de a recunoaște că sunt categoric și dau lucruri precise—după ce prescrie mi­nistrul mai multe reguli pentru a de­termina aptitudinea, ca să se dea pre­ferință acelor ofițeri cari vor fi având cunoștințe mai întinse in interpretarea legilor—in petto s’o spunem cu greu s’ar găsi printre militari—dar in sfir­­șit adaogă, și cu condițiune să nu po­­tă lua parte, să nu poată fi pe tablou nici un ofițer care pentru ori­și ce fapte ar fi fost ori odată trimis îna­intea unui tribunal militar, chiar da­că a fost achitat, a mirosit sala tri­bunalului militar, de aici înainte nu mai e demn să judece pe semenii sei. Ei d-lor, circulara aceasta ministe­rială este ea conformă cu legea, este ea conformă cu principiile de dreptate este ea constituțională, este ea cel pu­țin echitabilă? Cred că nu!. In adevăr, când legiuitorul au­d că dă ministrului de resbel drept acesta exorbitant, să fixeze el condi­țiunile și aptitudinele judecătorilor m­litari, de­sigur că n’a înțăles, ca să dea și dreptul de a crea incapacităț căci ar fi trebuit asemenea drept s­ă se dea într’un mod expres, și n’i fi putut legiuitorul să o facă fiind­< era neconstituțional. Când a zis *• con­dițiuni și aptitudini, s’a referit cu to­tul la alt­ceva de­cât la crearea in­­capacităților. Al doilea, acest mod de a inter­preta legea este drept?. Este echi­tabil ?. Cum ?. Iată un ofițer care n’a avut o <fi, o oră de pedeapsa pe foile sale, de-o dată să vede dat in judecată pentru considerațiuni politice, fiind­că la noi din nenorocire și politica de multe ori joacă un rol chiar și in afacerile militare, din nenorocire, repet, se gă­sesc une­ori miniștri cari ne­putând să lovească in adversarii lor politici, caută noci in papură la toate neamu­rile adversarilor lor­. Ia presupuneți, lucrul se întâmplă, nu se poate contesta, la presupuneți, că un ministru zenatic, și Zic Zănatec­căi Zănătecie se numește când lovești pe un nevinovat pentru că nu poți se lovești pe acela pe care ai voi, dă in judecată pe un ofițer in contra că­ruia nu se poate zice nimic, foarte onorabil, foarte conștiincios, iși înde­plinește datoriile cu sfințenie, îl dă însă în judecată pentru o chestiune disciplinară. Ofițerul acela este apărat de toți camarazii lui de arme. Și in urma el este achitat. Circulara d-lui ministru îi înfige a­­ceastă desonoare de a nu mai putea fi demn să judece pe semenii lui. (Națiunea). TELEGRAME] Rom­a 5 Dec. O ciocnire s’a întâmplat între vaporul Brazii plecat de la Genua cu 410 emigranți la Rio-de-Janeiro și va­sul grec Elefterios, vasul grec s’a scufun­­dat, căpitanul și doi oameni s’au înecat. Brazii s’a întors la Genua cu stricăciuni. Atena 5 Dec. O interpelare s’a anun­țat ieri d-lui Delyannis asupra afacerilor din Creta; discuțiunea sa amânat pe azi. Viena 5 Dec. «Politische Correspon­­denz* primește din Bruxela știrea că nu se crede în resultatele practice ale con­ferinței anti­sclaviste ; mai multe puteri refusă de a adera la oare­cari propuneri de o valore decisivă, mai cu samă la a­­cea a oprirei importului armelor în colo­niile africane, pentru statele cari iau par­te la congres. S’ar putea întâmpla ca congresul să suspende lucrările sale pentru cât­va timp. Viena 5 Dec. Societatea de navigați­­une pe Dunărea anunță printr’o circulare că serviciul regulat al navigațiunei pe Du­­năre și pe afluenții săi, afară de Sava, de la Retisbona până la Turnul­ Severin este întrerupt. Serviciul este menținut pâ­nă la un nou ordin între Semiin și Sis­­sek și între Turnul-Severin și Galați. Zanzibar . Dec. După știrile primite aci Bușk­i a fost făcut prisonier în îm­­prejurimele orașului Pangani de câtre dr. Schmidt. Maiorul Wissman sa află la Pangani, Belgrad . Dec. Regina Natalia își pro­pune să inaugureze în curând o serie de recepțiuni hebdomadare ce vor avea loc Joia. Acuma regina trăește forte retrasă ; ea ese numai spre a se duce la biserică Duminica și a visita în cursul săptămânei șcdlele și pe câteva dame din cercul său ntim. Paris 5 Dec. Generalul Boulanger a protestat viu contra invalidărilor din Ca­meră , numindu-le o violare flagrantă a principielor republicane. Riga 5 Dec. In ultima ședință a con­siliului comunal s’a întrebuințat pentru în­tâia ora limba rusască în deliberațiuni. Președintele consiliului, trei consilieri și secretarul, toți germani, și-au dat de­misia. Belgrad . Dec. Ministrul Serbiei la Constantinopol, dl. Novacovici, acuzat de faimosa broșură Bomba că a primit 200 mii dinari de la d. Bontaux, a adresat Camerei o cerere de anchetă. Scupcina a respins propunerea de a se suprima monopolul tutunurilor și de a în­locui printr’un imposit asupra fumătorilor. Se asigură că scupcina se va amâna pe la 18 (30) Decembre. Existența influenței s’a constatat întrun mod oficial, dar nare caracter epidemic. Petersburg . Dec. Jurnal de St. Pe­tersburg desminte intenția atribuită gu­­vernului de a îndoi taxele de intrare la mărfurile importate prin corabie în Ru­sia și provenind din Statele neconvențio­nale.­­ CURIERUL TH. BALAS8AN. Aceiași feté se miră de acea că presa Austro-Ungară atacă pe Serbia cu prile­jul unei chestiuni curat financiară și că se plânge de primirea făcută emigranților muntenegreni, primire ce nu trebue să se atribue de­cât compătimirei frățești. Paris 5 Dec. Francia refusă într’un chip energic a consimți la dreptul reci­proc de visită și de perchesiție a corăbi­ilor, drept reclamat în conferința antiscla­­vagistă. Se crede totuși că va propune un compromis Borna 5 Dec. In urma asigurărilor da­te de Francia că nu se gândește a de­nunța convenția monetară, s-au deschis negocieri cu Spania și cu alte state, spre a le determina să între în uniunea latină. Triest­e Dec. împăratul va inspecta escadra la 22 Decembre. Sofia 5 Dec Principesa Clementina a sosit la Sofia, venind din Viena. Zanzibar 5 Dec. Emin-Pașa a scapat de ori­ ce primejdie; el e așteptat în cu­rând la Zanzibar. Ședința se ridică apa într-un tumult gene­ral, anunțându-se cea viitare pe Joi. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 5 Decembre Ședința se deschide la orele 1 și jam. sub preșidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino, fiind presenți 105 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la se­cțiunile respective. D. G. Vernescu, cere a i se comunica dosa­rul împrumutului de 50 de milione, efectuat de d-sa în astă-vara, precum și dosarul ulti­mului împrumut făcut sub guvernul d-lui I. C. Brătianu, căci vrea să arăte cât de avantajos a efectuat d-sa împrumutul, mai cu samă în urma unor alusiuni făcute de d. M. Cogălni­­ceanu la adresa d-cale. D. N. Ionescu, repetă pentru a 3-a oră ce­rerea sa făcută ministerului instrucțiunei, ca să i se pue la disposiție niște dosare. D. Panu spune că-și amână interpelarea sa cu privire la bătăile ce unii ofițeri esercită a­­supra inferiorilor lor și asupra unor civili, de­ore­ce d. ministru de resbel l’a anunțat că’i bolnav și nu póte lua parte la ședința de aț­i. Se adoptă apoi un proect de lege pentru a­nularea unor credite, după o mică discuție ur­mată între bo. G. D. Teodorescu, Ghermani și Triandafil. Ordinea f­ilei epuisându-se, d. Președinte vo­­ește să ridice ședința. D. I. Nucșoreanu cere a se pune imediat in discuție legea cumulului, de­ore­ce s’a împăr­­­țt deja raportul. Camera voește s’o primască așa cum­ este. D. Gr. Peucescu respunde ci primul-minis­­tru nefiind față, nu se pute lua in discuție a­­cest proect. De altm intrelea proectul nici un’i complect. Rogă deci a se amâna cu discuția. D. Peucescu e pentru o lege a cumulului, dar nu pentru acesta, căci e rea, în com­plect și care nu se va putea pune in practică nici­odată. D. G­hernescu, combate cele susținute de d. Peucescu, arată că proectul a fost adoptat mai de tote secțiunile Camerei—afară de u­­na.—Nu’i nevoe de d. ministru-președinte, căci acest proect a eșit din inițiativa Camerei. A­­pelază oratorul la adunare a se lua imediat in discuție acest proect. D. Carp vorbește in chestie de regulament, ci-sa (lice că coform art. 21 din reg. Camerei, nu se póte interverti ordinea­­ jilei fără învoi­rea guvernului,—în cazul de față guvernul nu admite, deci președintele trebue să aplice re­gulamentul. D. N. Ionescu (lice că d. Carp interpreteza réu regulamentul Acest proect a fost admis de adunare cu urgență, deci trebue să’l pue i­­mediat in discuție. D. Peucescu vorbește in sensul de mai na­­inte, rugă Camera a nu lua in discuție proec­tul și a se amâna pănă ce d. general Manu va veni la Cameră, căci nici un proect nu se pute discuta fără învoirea guvernului, care n’a fost prevestit macar și deci nu’i pregătit. D. Cogălniceau vorbește in chestie de re­gulament. Apoi rogă guvernul ca să convie ca adunarea să voteze legea. De nu’l admite, are dreptul să nu’l supue sancțiunei regești. De-l găsește rău, să vie mai tărijiu cu un alt pro­ect mai bun și să fie sigur că adunarea îl va vota. D. Cogâlnicenu face apel la Cameră și rugă a se lua imediat in discuție acest proect D. Nicorescu e pentru a se amâna discuția acestui proect, până după votarea respunsului la mesagiul tronului. D. L. Catargiu zice că acest proect e depus încă de la Iunie. Propune a se vota Joi dimi­­nuță înainte de discuția respunsului. D. N. Voinov, vorbește in sensul d-lui Carp. Cu acastă ocasiune oratorul întrabă pe d. Ca­­targiu, de ce n’a votat’o d-sa cât timp a fost la guvern. Veci, închiderea discuției. D. Iancovescu apără pe d. Catargiu. Și d-sa e de părere a se lua imediat in discuție acest proiect. D. I. Rădulescu vorbește pentru închiderea discuției. D-sa arată cât de sterilă a fost șe­dința de adj. D. Hurban e de părere a se discuta legea cumulului după legea asupra desființărei li­cențelor. După ce mai vorbesc câți­va deputați tot in aceste sensuri, unii pentru, alții contra, se ia hotărârea ca Jot să se încapă discuția asupra­­ respunsului la adresă; după ce se va isprăvi [cu acesta discuție să se ia in desbatere pro­i­­ectul licențelor și apoi legea cumulului. I GEN^.T-C7L Ședința de la 4 Decembre. (Urmare) D. general Florescu provocat de do. Grădiș­­teanu și Giani, s’a cred­ut dator a face unele declarațiuni asupra rolului ce d-sa a jucat a­­tât când a fost ales ca președinte al Senatu­lui cât și cu ocasiunea diferitelor crise minis­teriale. D-sa a z­is că: Crede și a crezut tot­deauna că actualul Se­nat a fost liberal-conservator și că d-sa ca a­­tare a fost ales. Când se va convinge că nu’i așa, că actuala majoritate nu’i liberal-conser­­vatore, d-sa își va ține de datorie să nu mai stea la acest loc. Crede că frământărilor actuale numai atunci li se vor pune capăt când succesiunea guver­nelor se va face regulat: unui partid să-i ur­meze un altul, bine organisat, închegat, și nu lăsându-se să se facă mii de grupuri, tote cu pretenții de a domni, dar cari nu fac de­cât să încurce lupta. Făcând genesa partidului liberal-conservator zice că după ce acestă partidă perduse câți­va șefi d’ai șei, s’a adresat la>șa­­jișii libe­rali sinceri, dar cari erau și ei conservatori, și ast­fel s’a format partidul liberal-conserva­tor, cu liberali cari erau conservatori și cu conservatori cari erau și ei liberali. După ce vorbește de teoria conservatoris­mului și liberalismului în Engliteza, conchide că două partiții pot să succeda la putere in România : partida liberală-națională și liberală conservatore. Arată fasele prin care au trecut guvernele conservatore in acești 2 ani din urmă. Vorbind despre demisia cabinetului Catar­giu, ț­ice că s’a ținut la d-sa acasă două în­truniri a miniștrilor, in care s’a vorbit des­pre disolvarea corpurilor legiuitore. Erau toți pentru disolvare. Numai d. Lahovari a eșu­at. Mai tărz­iu s’a raliat cu d. Lahovari și Peu­cescu. D­­. Lahovari, într’un ton destul de vio­lent și ironic polemizeza cu oratorii oposițiu­­nei. Zice că este falsă teoria pe care pare a o fi desvăluit oposanții, arătând guvernul ca ca pe un acuzat pe dânșii primindu-se de pro­curori și pe majoritate de judecători Nu. Zice d-sa, câtă vreme suntem pe aceste bănci, n’avem să ne considerăm ca acuzați pe cari din majoritate ar trebui să ne apere ci­­ne­va cel puțin ex-oficio. Ne vom apăra sin­guri, căci suntem expresiunea majorităței, o­­ratorii cei mai presei ai ei. Caută a respunde învinuirilor aduse de d­oi ani, pee care nu’l înțelege cum de reproșaza atâtea lucruri guvernului conservator. Dar d­­sa a fost ministru in cabinetul Brătianu, asu­pra cărui nu s’a d­is încă ultimul cuvânt. Respund­ând învinuirilor cum guvernul Th. Roseti a potolit rescula țărânescă, ț­ice că for­te bine ’și-a făcut atunci d. Roseti datoria și acasă pe d. Giani pentru cele petrecute la 14 Martie. Nega că conservatorii ar fi agitat in contra tronului. E convins că in inima poporului ro­mân este adânc înrădăcinat dinasticismul și in­­cercă a explica de ce un mesagiu s’a vorbit despre «vechile legături reînoite»,­­zicând că au înțeles sub asta actele solemne dinastice ce s’au sevârșit anul acesta. Răspunzând acusațiunilor d-lui Grădișteanu că guvernul actual nu voește să realiseze nici o programă de reforme sociale, respunde că guvernul actual și-a câștigat mari merite prin proectul ce l’a adus de a vinde moșiile statu­lui țăranilor, ceia ce guvernul Brătianu n’a făcut. Se întrebă apoi ce’i pasă minorităței de cău­șele cari au provocat demisia d-lui Catargiu ? Nici nu va respunde la asta, căci ar fi și o îndrăsnală și o necuviință , nu pote d-sa să vorbescă in numele șefului de pănă acuma a partidului conservator. Termină zicând că guvernul este destul de tare pentru a’i stăpâni pe opozanți, și destul de organisat pentru a garanta un viitor in care țara să potă progresa, puși nici­odată in minoritate și­ la cari a gă­­sit sprijin sincer și real. Ei din partea libe­­ral-conservatorilor a găsit insulte. Crede Insă că guvernul actuali este espresia A. majorităței conservatore. Despre program nu va vorbi, căci zice că’i îndestul de cunoscut,, terei programul conser­vatorilor. Cât despre numirile de liberali-conservatori, junimiști și buni conservatori, zice­ că nu’i ne­voe a se insista asupra etichetelor, ci să se lase acesta la o parte, crede de alt­fel că prin lasarea la o parte a­ etichetelor,i se va provo­ca și unirea la un loc al tuturor libertăților. Termină cerând încrederea Senatului. Voci, închiderea discuției. Ședința urmază. Daruri de ale administrațiunei dome­niului Coroanei. In ziua de 8 Noembrie, d. I, Calenderu, aflându-se in comuna Gherghița de pe domeniul Coroanei, a dat ajutoare membrilor Învățământului local, a dispus întreținerea unui elev la învăță­­tura cu spesele administrațiunii, a ordo­nat impârțire de lemne la femei văduve și sărmane, și a promis mai multe îmbu­nătățiri la școle atât sub­ raportul mate­rial cât și cel didactic. D. Calenderu, ca administrator al do­meniului, necontenit dându-ne asemenea probe de interes pentru­ propășirea învă­­țământului, merită totă lauda. Ședința de la 5 Decembre Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub preșidenția d-lui G. Mârzescu. Presenți 85 d-nn senatori. D. general Manu, Către cele 7 de eri da d. Lahovari, crede că trebue să adauge și d-sa ceva, și anume sa se rostesca asupra legitimi­­taței pe băncile ministeriale a guvernului ac­tual, să vorbască, cu alte cuvinte, despre­ con­­stituționalismul guvernului d-sale. Ca să legitimeze presența conservatorilor la putere, demonstră că partidul național-liberal, cu deosebire în anii din urmă, prin modul său de a guverna, a nemulțumit țara. C. Brătianu își făcuse o clientelă, supusă necondiționat vo­inței sale și care se compunea din persone din tote grupurile politice. Arată apoi cum acestă împrejurare a pro­vocat dezidența, și cum s’a format oposiția­­unită. Numărând și pe junimiști între oposiția din anii trecuți, vii proteste se aud. Voci. Junimiștii erau mituiți, nu făceau o­­posiție! D general Manu, urmezi a descrie lupta oposiției și felul cum s’au format diferitele grupuri politice, după care arată și cele pe­trecute după resturnarea guvernului d-lui Ion Brătianu, afirmând că alegerile de sub juni­miști au fost libere, că actualele camere sunt espresia fidelă a voinței alegătorilor, că atunci când a intrat in guvernul junimist, a făcut’o cu aprobarea d-lui Catargiu. S’a pomenit însă forte în curând de o opoziție extra­ordinară, oposiția conservatore din care a eșit apoi gu­vernul d-lui Catargiu. Despre căușele cari au produs căderea d-lui Catargiu, nu va vorbi de­cât dacă va fi pro­vocat in Cameră de d. Catargiu,, nareza nu­mai cum d-sa a fost apoi însărcinat să afi­ Imeze cabinetul actual, și cum pentru a fi co­rect, s’a adresat și către aderenții guvernului junimist, cari cât au stat la putere, n’au fost Societatea medicală, la in ședința sa de Sâmbătă, a procedat la alegerea noului birou, care s-a constituit ast­fel: Președinte d. dr. Suțu, Vice-Președinți d. dr. Babeș și d. dr. Istrate. Secretar general d. dr. Asachi. Secretari de ședințe d-nii d-ri P. Va­­silescu și­­ Kiriac. Arhivar și bibliotecar d. dr. Ștefănescu Sache. Casier d. dr. N. Manolescu. SEMNUL ISORIFIC Sa acordat dreptul de a porta semnul onorific ofițerilor superiori și inferiori ai călror nume urmază: Semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani. Locotenentului-colonel Mighera Romu­lus, comandantul regimentului 8 de arti­lerie. Maiorului Damian Dumitru, din reg. 15 dorobanți. Medicului de regiment cl. I Zissu A­­chil, din reg. 4 linie. Veterinarului de corp de armată Idáin Nicolae, din reg. 1 artilerie. Căpitanului Hristodorescu Ion din reg. 15 dorobanți. Căpitanului Baiculescu Dimitrie, din re­gim. 27 dorobanți. Căpitanului Mihăescu Anton, din reg. 10 dorobanți. Căpitanului Lepadatu Vasile, din reg. 16 dorobanți. Căpitanului Artopan George, din reg. 16 dorobanți. Administratorului cl. 1 Florian Coast, șeful depoului central de efecte spitali­cești. Farmacistului de divizie Călugăreanu George de la corpul 2 de armată. Administratorului cl. 2 Coșula Teodor, din reg. 15 dorobanți. Semnul onorific de argint, pentru servi­ciul militar de 18 ani. Maiorului Ritoride Petre, din regim. 2 călărași Căpitanului Badișteanu loan, din reg. 3 dorobanți. Căpitanului Tabără loan, din regim. 3 roșiori. Căpitanului Țanovici Constantin, dn reg. 10 dorobanți. Căpitanului Teodorescu Constantin, din reg. 6 linie. Căpitanului Dimitrescu Gheorghe din reg. 18 dorobanți. Căpitanului Budișteanu loan, din reg. 4 dorobanți. Căpitanului Basarabescu Iulian, din reg. 4 linie. Căpitanului Cerchez George, din reg. 8 linie. Căpitanului Saiuoglu Lascar, din reg. 9 călărași. Căpitanului Boerescu Nicolae, din reg. 14 dorobanți. Căpitanului Borș Ioan din regimentul 12 dorobanți. Căpitanului Georgescu Constantin, de la depositul flotilei. Guardului de artilerie cl. I Mihaileanu Tom­a, de la arsenalul armatei. Locotenentului Elefterescu Constantin I. din reg. 26 dorobanți. Locotenentului Poenaru George din reg. 7 linie.

Next