Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-12-08 / nr. 133
trebui să înceteze această linie de demarcațiune intre civili și militari. După cum nu sunt tribunalele speciale pentru preoți când e vorba de delicte de drept comun, așa nu trebue ca tribunalele militare să judece militari când sunt acuzați de delicte ordinare. Acestea li se in treacăt, viu la interpretarea unui articol din codul de justiție militară modificat, modificare strecurată tot prin entusiasm. Legea din 1878 promulgată la 27 Aprilie același an in art. 19, nu zice decât atât: „însărcinează pentru compunerea consilielor de rebel, adică a tribunalelor militare, pe generalii comandanți ai divinelor teritoriale cari să „întocmească o listă după presentarea „șefilor de corp. In acest tablou trebuiau să fie toți ofițerii cari pot fi „chemați a lua parte ca judecători in „consiliile de resbel.“ Iată tot ce $ice art. 19 din legea de la 1878. La anul 1881 se revenește codul de justiție militară și art. 19 devine 18 și se mai adaogă acolo un mic aliniat. Nu au știut corpurile legiuitore ce insemnează acel aliniat, din entusiasm l’au votat. Cererea in acest aliniat mititel ? Iată ce se zicea : „O instrucțiune ministeriala va determina aptitudinea și condițiunile „ce trebuie să îndeplinească ofițerii "„chemați a lua parte ca judecători inr„consiliul de resbel.“ Dacă am fi avut atunci ceva mai puțin entusiasm și mai mult singe rece și ni s’ar fi lasat timpul a discuta și posibilitatea de a ne întreba: ce să fie acest drept care să dă ministrului de a fixa el condițiunile și aptitudinea ofițerului care trebuie să figureze pe tablou pentru tribunalele militare, dacă ne-am fi dat sama că aceasta insemnează, că ministrul prin instrucțiunea sa să poată crea incapacități, sau ar fi fost un deputat, imi place a crede, sau un senator care se iu vadă că aceasta e contra tuturor principiilor elementare de legiferare. Nu e dat puterei executive se creeze incapacități. Incapacitațile nu se pot crea decât numai prin lege. S’a strecurat in lege acest nenorocit aliniat, pentru că ministerul, când a venit cu acea lege la 1881, nu ne au spus clar și categoric ce voia prin acea modificare, a făcut’o in mod vag ca să nu atragă atențiunea corpurilor legiuitoare, după ce s’a votat, prin instrucțiunea dată sub No. 6999 din 21 Mai 1881 — cel puțin aici. 1). ministru îmi va face dreptatea de a recunoaște că sunt categoric și dau lucruri precise—după ce prescrie ministrul mai multe reguli pentru a determina aptitudinea, ca să se dea preferință acelor ofițeri cari vor fi având cunoștințe mai întinse in interpretarea legilor—in petto s’o spunem cu greu s’ar găsi printre militari—dar in sfirșit adaogă, și cu condițiune să nu potă lua parte, să nu poată fi pe tablou nici un ofițer care pentru oriși ce fapte ar fi fost ori odată trimis înaintea unui tribunal militar, chiar dacă a fost achitat, a mirosit sala tribunalului militar, de aici înainte nu mai e demn să judece pe semenii sei. Ei d-lor, circulara aceasta ministerială este ea conformă cu legea, este ea conformă cu principiile de dreptate este ea constituțională, este ea cel puțin echitabilă? Cred că nu!. In adevăr, când legiuitorul aud că dă ministrului de resbel drept acesta exorbitant, să fixeze el condițiunile și aptitudinele judecătorilor mlitari, desigur că n’a înțăles, ca să dea și dreptul de a crea incapacităț căci ar fi trebuit asemenea drept să se dea într’un mod expres, și n’i fi putut legiuitorul să o facă fiind< era neconstituțional. Când a zis *• condițiuni și aptitudini, s’a referit cu totul la altceva decât la crearea incapacităților. Al doilea, acest mod de a interpreta legea este drept?. Este echitabil ?. Cum ?. Iată un ofițer care n’a avut o <fi, o oră de pedeapsa pe foile sale, de-o dată să vede dat in judecată pentru considerațiuni politice, fiindcă la noi din nenorocire și politica de multe ori joacă un rol chiar și in afacerile militare, din nenorocire, repet, se găsesc uneori miniștri cari neputând să lovească in adversarii lor politici, caută noci in papură la toate neamurile adversarilor lor. Ia presupuneți, lucrul se întâmplă, nu se poate contesta, la presupuneți, că un ministru zenatic, și Zic Zănateccăi Zănătecie se numește când lovești pe un nevinovat pentru că nu poți se lovești pe acela pe care ai voi, dă in judecată pe un ofițer in contra căruia nu se poate zice nimic, foarte onorabil, foarte conștiincios, iși îndeplinește datoriile cu sfințenie, îl dă însă în judecată pentru o chestiune disciplinară. Ofițerul acela este apărat de toți camarazii lui de arme. Și in urma el este achitat. Circulara d-lui ministru îi înfige această desonoare de a nu mai putea fi demn să judece pe semenii lui. (Națiunea). TELEGRAME] Roma 5 Dec. O ciocnire s’a întâmplat între vaporul Brazii plecat de la Genua cu 410 emigranți la Rio-de-Janeiro și vasul grec Elefterios, vasul grec s’a scufundat, căpitanul și doi oameni s’au înecat. Brazii s’a întors la Genua cu stricăciuni. Atena 5 Dec. O interpelare s’a anunțat ieri d-lui Delyannis asupra afacerilor din Creta; discuțiunea sa amânat pe azi. Viena 5 Dec. «Politische Correspondenz* primește din Bruxela știrea că nu se crede în resultatele practice ale conferinței antisclaviste ; mai multe puteri refusă de a adera la oarecari propuneri de o valore decisivă, mai cu samă la acea a oprirei importului armelor în coloniile africane, pentru statele cari iau parte la congres. S’ar putea întâmpla ca congresul să suspende lucrările sale pentru câtva timp. Viena 5 Dec. Societatea de navigațiune pe Dunărea anunță printr’o circulare că serviciul regulat al navigațiunei pe Dunăre și pe afluenții săi, afară de Sava, de la Retisbona până la Turnul Severin este întrerupt. Serviciul este menținut până la un nou ordin între Semiin și Sissek și între Turnul-Severin și Galați. Zanzibar . Dec. După știrile primite aci Bușki a fost făcut prisonier în împrejurimele orașului Pangani de câtre dr. Schmidt. Maiorul Wissman sa află la Pangani, Belgrad . Dec. Regina Natalia își propune să inaugureze în curând o serie de recepțiuni hebdomadare ce vor avea loc Joia. Acuma regina trăește forte retrasă ; ea ese numai spre a se duce la biserică Duminica și a visita în cursul săptămânei șcdlele și pe câteva dame din cercul său ntim. Paris 5 Dec. Generalul Boulanger a protestat viu contra invalidărilor din Cameră , numindu-le o violare flagrantă a principielor republicane. Riga 5 Dec. In ultima ședință a consiliului comunal s’a întrebuințat pentru întâia ora limba rusască în deliberațiuni. Președintele consiliului, trei consilieri și secretarul, toți germani, și-au dat demisia. Belgrad . Dec. Ministrul Serbiei la Constantinopol, dl. Novacovici, acuzat de faimosa broșură Bomba că a primit 200 mii dinari de la d. Bontaux, a adresat Camerei o cerere de anchetă. Scupcina a respins propunerea de a se suprima monopolul tutunurilor și de a înlocui printr’un imposit asupra fumătorilor. Se asigură că scupcina se va amâna pe la 18 (30) Decembre. Existența influenței s’a constatat întrun mod oficial, dar nare caracter epidemic. Petersburg . Dec. Jurnal de St. Petersburg desminte intenția atribuită guvernului de a îndoi taxele de intrare la mărfurile importate prin corabie în Rusia și provenind din Statele neconvenționale. CURIERUL TH. BALAS8AN. Aceiași feté se miră de acea că presa Austro-Ungară atacă pe Serbia cu prilejul unei chestiuni curat financiară și că se plânge de primirea făcută emigranților muntenegreni, primire ce nu trebue să se atribue decât compătimirei frățești. Paris 5 Dec. Francia refusă într’un chip energic a consimți la dreptul reciproc de visită și de perchesiție a corăbiilor, drept reclamat în conferința antisclavagistă. Se crede totuși că va propune un compromis Borna 5 Dec. In urma asigurărilor date de Francia că nu se gândește a denunța convenția monetară, s-au deschis negocieri cu Spania și cu alte state, spre a le determina să între în uniunea latină. Trieste Dec. împăratul va inspecta escadra la 22 Decembre. Sofia 5 Dec Principesa Clementina a sosit la Sofia, venind din Viena. Zanzibar 5 Dec. Emin-Pașa a scapat de ori ce primejdie; el e așteptat în curând la Zanzibar. Ședința se ridică apa într-un tumult general, anunțându-se cea viitare pe Joi. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 5 Decembre Ședința se deschide la orele 1 și jam. sub preșidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino, fiind presenți 105 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective. D. G. Vernescu, cere a i se comunica dosarul împrumutului de 50 de milione, efectuat de d-sa în astă-vara, precum și dosarul ultimului împrumut făcut sub guvernul d-lui I. C. Brătianu, căci vrea să arăte cât de avantajos a efectuat d-sa împrumutul, mai cu samă în urma unor alusiuni făcute de d. M. Cogălniceanu la adresa d-cale. D. N. Ionescu, repetă pentru a 3-a oră cererea sa făcută ministerului instrucțiunei, ca să i se pue la disposiție niște dosare. D. Panu spune că-și amână interpelarea sa cu privire la bătăile ce unii ofițeri esercită asupra inferiorilor lor și asupra unor civili, deorece d. ministru de resbel l’a anunțat că’i bolnav și nu póte lua parte la ședința de ați. Se adoptă apoi un proect de lege pentru anularea unor credite, după o mică discuție urmată între bo. G. D. Teodorescu, Ghermani și Triandafil. Ordinea filei epuisându-se, d. Președinte voește să ridice ședința. D. I. Nucșoreanu cere a se pune imediat in discuție legea cumulului, deorece s’a împărțt deja raportul. Camera voește s’o primască așa cum este. D. Gr. Peucescu respunde ci primul-ministru nefiind față, nu se pute lua in discuție acest proect. De altm intrelea proectul nici un’i complect. Rogă deci a se amâna cu discuția. D. Peucescu e pentru o lege a cumulului, dar nu pentru acesta, căci e rea, în complect și care nu se va putea pune in practică niciodată. D. Ghernescu, combate cele susținute de d. Peucescu, arată că proectul a fost adoptat mai de tote secțiunile Camerei—afară de una.—Nu’i nevoe de d. ministru-președinte, căci acest proect a eșit din inițiativa Camerei. Apelază oratorul la adunare a se lua imediat in discuție acest proect. D. Carp vorbește in chestie de regulament, ci-sa (lice că coform art. 21 din reg. Camerei, nu se póte interverti ordinea jilei fără învoirea guvernului,—în cazul de față guvernul nu admite, deci președintele trebue să aplice regulamentul. D. N. Ionescu (lice că d. Carp interpreteza réu regulamentul Acest proect a fost admis de adunare cu urgență, deci trebue să’l pue imediat in discuție. D. Peucescu vorbește in sensul de mai nainte, rugă Camera a nu lua in discuție proectul și a se amâna pănă ce d. general Manu va veni la Cameră, căci nici un proect nu se pute discuta fără învoirea guvernului, care n’a fost prevestit macar și deci nu’i pregătit. D. Cogălniceau vorbește in chestie de regulament. Apoi rogă guvernul ca să convie ca adunarea să voteze legea. De nu’l admite, are dreptul să nu’l supue sancțiunei regești. De-l găsește rău, să vie mai tărijiu cu un alt proect mai bun și să fie sigur că adunarea îl va vota. D. Cogâlnicenu face apel la Cameră și rugă a se lua imediat in discuție acest proect D. Nicorescu e pentru a se amâna discuția acestui proect, până după votarea respunsului la mesagiul tronului. D. L. Catargiu zice că acest proect e depus încă de la Iunie. Propune a se vota Joi diminuță înainte de discuția respunsului. D. N. Voinov, vorbește in sensul d-lui Carp. Cu acastă ocasiune oratorul întrabă pe d. Catargiu, de ce n’a votat’o d-sa cât timp a fost la guvern. Veci, închiderea discuției. D. Iancovescu apără pe d. Catargiu. Și d-sa e de părere a se lua imediat in discuție acest proiect. D. I. Rădulescu vorbește pentru închiderea discuției. D-sa arată cât de sterilă a fost ședința de adj. D. Hurban e de părere a se discuta legea cumulului după legea asupra desființărei licențelor. După ce mai vorbesc câțiva deputați tot in aceste sensuri, unii pentru, alții contra, se ia hotărârea ca Jot să se încapă discuția asupra respunsului la adresă; după ce se va isprăvi [cu acesta discuție să se ia in desbatere proiectul licențelor și apoi legea cumulului. I GEN^.T-C7L Ședința de la 4 Decembre. (Urmare) D. general Florescu provocat de do. Grădișteanu și Giani, s’a credut dator a face unele declarațiuni asupra rolului ce d-sa a jucat atât când a fost ales ca președinte al Senatului cât și cu ocasiunea diferitelor crise ministeriale. D-sa a zis că: Crede și a crezut totdeauna că actualul Senat a fost liberal-conservator și că d-sa ca atare a fost ales. Când se va convinge că nu’i așa, că actuala majoritate nu’i liberal-conservatore, d-sa își va ține de datorie să nu mai stea la acest loc. Crede că frământărilor actuale numai atunci li se vor pune capăt când succesiunea guvernelor se va face regulat: unui partid să-i urmeze un altul, bine organisat, închegat, și nu lăsându-se să se facă mii de grupuri, tote cu pretenții de a domni, dar cari nu fac decât să încurce lupta. Făcând genesa partidului liberal-conservator zice că după ce acestă partidă perduse câțiva șefi d’ai șei, s’a adresat la>șajișii liberali sinceri, dar cari erau și ei conservatori, și astfel s’a format partidul liberal-conservator, cu liberali cari erau conservatori și cu conservatori cari erau și ei liberali. După ce vorbește de teoria conservatorismului și liberalismului în Engliteza, conchide că două partiții pot să succeda la putere in România : partida liberală-națională și liberală conservatore. Arată fasele prin care au trecut guvernele conservatore in acești 2 ani din urmă. Vorbind despre demisia cabinetului Catargiu, țice că s’a ținut la d-sa acasă două întruniri a miniștrilor, in care s’a vorbit despre disolvarea corpurilor legiuitore. Erau toți pentru disolvare. Numai d. Lahovari a eșuat. Mai tărziu s’a raliat cu d. Lahovari și Peucescu. D. Lahovari, într’un ton destul de violent și ironic polemizeza cu oratorii oposițiunei. Zice că este falsă teoria pe care pare a o fi desvăluit oposanții, arătând guvernul ca ca pe un acuzat pe dânșii primindu-se de procurori și pe majoritate de judecători Nu. Zice d-sa, câtă vreme suntem pe aceste bănci, n’avem să ne considerăm ca acuzați pe cari din majoritate ar trebui să ne apere cineva cel puțin ex-oficio. Ne vom apăra singuri, căci suntem expresiunea majorităței, oratorii cei mai presei ai ei. Caută a respunde învinuirilor aduse de doi ani, pee care nu’l înțelege cum de reproșaza atâtea lucruri guvernului conservator. Dar dsa a fost ministru in cabinetul Brătianu, asupra cărui nu s’a dis încă ultimul cuvânt. Respundând învinuirilor cum guvernul Th. Roseti a potolit rescula țărânescă, țice că forte bine ’și-a făcut atunci d. Roseti datoria și acasă pe d. Giani pentru cele petrecute la 14 Martie. Nega că conservatorii ar fi agitat in contra tronului. E convins că in inima poporului român este adânc înrădăcinat dinasticismul și incercă a explica de ce un mesagiu s’a vorbit despre «vechile legături reînoite»,zicând că au înțeles sub asta actele solemne dinastice ce s’au sevârșit anul acesta. Răspunzând acusațiunilor d-lui Grădișteanu că guvernul actual nu voește să realiseze nici o programă de reforme sociale, respunde că guvernul actual și-a câștigat mari merite prin proectul ce l’a adus de a vinde moșiile statului țăranilor, ceia ce guvernul Brătianu n’a făcut. Se întrebă apoi ce’i pasă minorităței de căușele cari au provocat demisia d-lui Catargiu ? Nici nu va respunde la asta, căci ar fi și o îndrăsnală și o necuviință , nu pote d-sa să vorbescă in numele șefului de pănă acuma a partidului conservator. Termină zicând că guvernul este destul de tare pentru a’i stăpâni pe opozanți, și destul de organisat pentru a garanta un viitor in care țara să potă progresa, puși niciodată in minoritate și la cari a găsit sprijin sincer și real. Ei din partea liberal-conservatorilor a găsit insulte. Crede Insă că guvernul actuali este espresia A. majorităței conservatore. Despre program nu va vorbi, căci zice că’i îndestul de cunoscut,, terei programul conservatorilor. Cât despre numirile de liberali-conservatori, junimiști și buni conservatori, zice că nu’i nevoe a se insista asupra etichetelor, ci să se lase acesta la o parte, crede de altfel că prin lasarea la o parte a etichetelor,i se va provoca și unirea la un loc al tuturor libertăților. Termină cerând încrederea Senatului. Voci, închiderea discuției. Ședința urmază. Daruri de ale administrațiunei domeniului Coroanei. In ziua de 8 Noembrie, d. I, Calenderu, aflându-se in comuna Gherghița de pe domeniul Coroanei, a dat ajutoare membrilor Învățământului local, a dispus întreținerea unui elev la învățătura cu spesele administrațiunii, a ordonat impârțire de lemne la femei văduve și sărmane, și a promis mai multe îmbunătățiri la școle atât sub raportul material cât și cel didactic. D. Calenderu, ca administrator al domeniului, necontenit dându-ne asemenea probe de interes pentru propășirea învățământului, merită totă lauda. Ședința de la 5 Decembre Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub preșidenția d-lui G. Mârzescu. Presenți 85 d-nn senatori. D. general Manu, Către cele 7 de eri da d. Lahovari, crede că trebue să adauge și d-sa ceva, și anume sa se rostesca asupra legitimitaței pe băncile ministeriale a guvernului actual, să vorbască, cu alte cuvinte, despre constituționalismul guvernului d-sale. Ca să legitimeze presența conservatorilor la putere, demonstră că partidul național-liberal, cu deosebire în anii din urmă, prin modul său de a guverna, a nemulțumit țara. C. Brătianu își făcuse o clientelă, supusă necondiționat voinței sale și care se compunea din persone din tote grupurile politice. Arată apoi cum acestă împrejurare a provocat dezidența, și cum s’a format oposițiaunită. Numărând și pe junimiști între oposiția din anii trecuți, vii proteste se aud. Voci. Junimiștii erau mituiți, nu făceau oposiție! D general Manu, urmezi a descrie lupta oposiției și felul cum s’au format diferitele grupuri politice, după care arată și cele petrecute după resturnarea guvernului d-lui Ion Brătianu, afirmând că alegerile de sub junimiști au fost libere, că actualele camere sunt espresia fidelă a voinței alegătorilor, că atunci când a intrat in guvernul junimist, a făcut’o cu aprobarea d-lui Catargiu. S’a pomenit însă forte în curând de o opoziție extraordinară, oposiția conservatore din care a eșit apoi guvernul d-lui Catargiu. Despre căușele cari au produs căderea d-lui Catargiu, nu va vorbi decât dacă va fi provocat in Cameră de d. Catargiu,, nareza numai cum d-sa a fost apoi însărcinat să afi Imeze cabinetul actual, și cum pentru a fi corect, s’a adresat și către aderenții guvernului junimist, cari cât au stat la putere, n’au fost Societatea medicală, la in ședința sa de Sâmbătă, a procedat la alegerea noului birou, care s-a constituit astfel: Președinte d. dr. Suțu, Vice-Președinți d. dr. Babeș și d. dr. Istrate. Secretar general d. dr. Asachi. Secretari de ședințe d-nii d-ri P. Vasilescu și Kiriac. Arhivar și bibliotecar d. dr. Ștefănescu Sache. Casier d. dr. N. Manolescu. SEMNUL ISORIFIC Sa acordat dreptul de a porta semnul onorific ofițerilor superiori și inferiori ai călror nume urmază: Semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani. Locotenentului-colonel Mighera Romulus, comandantul regimentului 8 de artilerie. Maiorului Damian Dumitru, din reg. 15 dorobanți. Medicului de regiment cl. I Zissu Achil, din reg. 4 linie. Veterinarului de corp de armată Idáin Nicolae, din reg. 1 artilerie. Căpitanului Hristodorescu Ion din reg. 15 dorobanți. Căpitanului Baiculescu Dimitrie, din regim. 27 dorobanți. Căpitanului Mihăescu Anton, din reg. 10 dorobanți. Căpitanului Lepadatu Vasile, din reg. 16 dorobanți. Căpitanului Artopan George, din reg. 16 dorobanți. Administratorului cl. 1 Florian Coast, șeful depoului central de efecte spitalicești. Farmacistului de divizie Călugăreanu George de la corpul 2 de armată. Administratorului cl. 2 Coșula Teodor, din reg. 15 dorobanți. Semnul onorific de argint, pentru serviciul militar de 18 ani. Maiorului Ritoride Petre, din regim. 2 călărași Căpitanului Badișteanu loan, din reg. 3 dorobanți. Căpitanului Tabără loan, din regim. 3 roșiori. Căpitanului Țanovici Constantin, dn reg. 10 dorobanți. Căpitanului Teodorescu Constantin, din reg. 6 linie. Căpitanului Dimitrescu Gheorghe din reg. 18 dorobanți. Căpitanului Budișteanu loan, din reg. 4 dorobanți. Căpitanului Basarabescu Iulian, din reg. 4 linie. Căpitanului Cerchez George, din reg. 8 linie. Căpitanului Saiuoglu Lascar, din reg. 9 călărași. Căpitanului Boerescu Nicolae, din reg. 14 dorobanți. Căpitanului Borș Ioan din regimentul 12 dorobanți. Căpitanului Georgescu Constantin, de la depositul flotilei. Guardului de artilerie cl. I Mihaileanu Toma, de la arsenalul armatei. Locotenentului Elefterescu Constantin I. din reg. 26 dorobanți. Locotenentului Poenaru George din reg. 7 linie.