Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-08-05 / nr. 85

tüteia anume Margareta-Sofia născută la 13 Mai 1870 și care funcționăzâ actualmente ca superiora a agezemán­­tului religios de dame nobile (Da­menstift) de la Hradschin (o parte a orașului) in Praga, iar cela­laltă din căsătoria a treia și anume Maria-An­­nunciata născută la B1 Iulie 1876, așa in­cât dacă acest vuet se adeve­rește, nu pote fi vorba, de­cât de ar­­h­iducesa dintőia, căci cea de a doua nu are de­cât 14 ani. Mercurea trecută a plouat in ur­­matorele localități din țară­­: Bălăci, Botoșani, Burdujeni, Cămpina, Curtea de Argeș, Gâești, Isaccea, Mărgineni, Pășcani, Peatra și Urlați. Căldura cea mai mare după Bucu­rești, a fost la Vârciorova 25 ° și cea mai mică la Crofzeni 11 ° Reamur, îndată ce d. Gh. Duca directoru general al C. F. R. se va intorca din inspecția din partea de sus a Moldo­vei va trimite o comisie in străinatate pentru a face un împrumut de 500 de vagone de marfă. Mai mulți cultivatori de vii din Cotnari ne rógat sa adresăm d-lui mi­nistru de domenii rugămintea de a da ordine severe agenților sei de a ex­tirpa tote viile ce ar fi atinse de fi­loxera. Flagelul se întinde din ce in ce. La școlla de arte și meserii din o­­rașul Ploești, sunt 6 locuri vacante de bursieri; concursul se va ține de la 16 până la 20 curent. Fii de săteni se pot presenta la a­­cest concurs având numai trei clase primare. Ministrul agricultural industriei, co­­­­­ jvu­ uuiului untuie in cu­noștința generală ca, după informațiu­­nile ce s’a primit de la consulatul țe­­rei din Smirna, recolta anului curent, in acele localități, fiind cu totul slabă, din causa secetei ce­le bântite de mai mult timp, și noutatea bunei recolte din țara nostra ajungând la Smirna, mulți emigrați originari din Dobrogea au plecat spre Constanța să caute de muncă ca seceratori, cosari, etc., ceia ce au și făcut, de­ore­ce in trimes­trul din urma vizele pagoartelor au fost excepțional de numerose. S’au făcut urmatorele mișcări ju­decătorești : Prin decret regal ca No. 2430 din 28 Iulie 1890, in urma propunerei făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat ad­­interim. D. C. I. Alduleanu, licențiat al facul­­tăței juridice din București, actual procu­ror la tribunalul Roman, membru la tri­bunalul Vlașca, in locul d-lui Em. M. Stroici. D. Em. M. Stroici, doctor in drept de la facultatea din Lipsca, actual membru la trib. Vlașca, in aceiași calitate la trib Fălciu, in locul d-lui G. Racoviță. D. G. Racoviță, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual membru la trib. Fălciu, procuror la trib. Roman, in locu­l-lui C. I. Alduleanu. D. I. Dimancea, licențiat al facultăței juridice din București, actual substitut la trib. Ialomița, in aceiași calitate la trib. Olt, in locul d-lui I. N. Detrescu, care tre­ce in postul ocupat de d. I. Dimancea. D. Paraschiv Teodorescu, actual jude al ocolului Ialomița, jud. Ialomița, in a­­ceiași calitate la ocolul Roșiori-de-Vede, jud. Teleorman, in locul vacant. D. St. Pribegeanu, fost jude de ocol și actual director al prefecturei jud. Ialomi­ța, judecător la ocolul Ialomița, acel județ, in locul d-lui P. Teodorescu permutat. La B1 Iulie, s’au terminat la școla de la Bistrița examenele pentru ofi­țeri și iată elevii cari au reușit pen­tru gradul de sub-locotenent. In arma infanteriei: Ionescu Marin, Nicolescu Gh , Anasta­­siu Al., Lorg8cu Petre, Stoenescu I. Al., Malaca Gh , Vivoschi Al., Ionescu D. Ma­rin, Veleanu Gh., Paraschivescu Ion, Car­­tojan Al., Paraschivescu Marin, Teodores­cu Ion, Stoicescu Nicolae, Stoenescu P. Al, Stoica Traian, Papastopol Agatocle, Teut Fugeniu, Dimitriu Nicolae, Justinian Ionescu, Comănescu Mihai. In urma cavaleriei: Pop Emanoil, Negoescu Gh., Roco Mil­­liad, Zăhărescu M., Goilav Oscar, Codre­­nu Gh., Salmen Dim,­ Andrei Mihai. In administrație. Ciocazan Petre, Nenea Dimitrie, Colum­­beanu V., Iacobescu V., Ionescu G., Teo­dorescu Al. Aceste avansări s’au făcut pe zine de 1 August 1890. Dăm aci lista următorelor persone cari au căștigat la loteria bisericei nemțești și au încasat biletele căștigătore : D. Abram Așer 20 lei, și 50 lei, D. Bernard Hol­­scheg 20 lei și alți 50 lei D. Andrei Cișu CURIERUL TH. BALASSA­? 20 lei, D. Jean Sieger 20 lei, D. H. I. Albahari 20 lei, D. C. Cartojan 20 lei, D. Isidor Mihalovici 50 lei și Avram M. Levy 50 lei. In total pănă acum s’au constat 67 de câștiguri. Operațiunile de cereale in portul Brăila pe ziua de 3 August. Grâu de 60’/2 libre 12,20 la mag.­­ 597* .12-Cereale sosite la 3 August. Pe apă, grău hect. 18,200, secară hect. 18,200, porumb hect. 1,500, orz hect. 1,500, rapiță hectolitri 1,50. Pe uscat, grâu hect. 37,000, secară hect. 37,000, porumb hect.. 37,000, orz hect. 36,000, rapiță hect. 37,000. . 597*­­ 11,65 ,­­ 67 , 10,60 , 59 , 11,90 * 59»/2 , 11,70 la cal­. * 61x/2 , 12,90 la mag. . 5874 . 10,55 . 5872 . 11,10 Porumb 60 , 6,90 « « 58 , 6,70 « 577a . 6,30 « Orz de 50 « 7,40 , . 467, . 6,25 Grâu de 577. . 11,25 . 61 , 12,50 58 11,40 Creditul comercianților noștri in streinătate Consulul Roman din Breslau, în rapor­tul său a zis că «un însemnat număr de fabricanți de confecțiuni nu mai acordă de fel credite în România, etc.» La acestea ziarul «Galații,* după ce arată că din acei comercianți pretinși Ro­mâni nu era nici unul la sută nume ro­mânesc și că numai de 3—4 ani vedem aplicându-se în diferite branșe ale comer­­ciului tineri Români, încheiă ast­fel arti­colul său: Multe și grele dificultăți vor avea să întimpine tinerimea comercială română, aceasta o știm bine, este, pe de o parte va avea a­ lupte contra obiceiurilor tre­cutului plin de vicii, iar pe de alta agen­ții de comision și representanții caselor și fabricelor din străinatate, fiind actual­mente numai străini, cele mai mari ne­ajunsuri și pagube le va cauza, așa cum­ cauzează astăzi comerciului român. Comerciantele care, printr-un asemenea comisionar sau representant de comerciu, comandează o partidă de marfă, mai nici o dată nu este sigur că ea îi va sosi în condițiunile și de calitatea celei comanda­te. Fabricanții sau comercianții din stră­inătate sunt mai șicanatori de­cât cei din urmă precupeți de prin piețele de verde­­țuri, căci dacă de la confirmarea coman­­dei și până la efectuarea ei, s’a ridicat prețul mărfei, găsește o sumă de pretex­te a nu trimite acea marfă, iar dacă se întâmplă de scade, expediază îndoit de cât ai comandat, și apoi ea încercă de nu primi toată marfa trimisă, câci îndată în­cepe să curgă la epitete de șicanator, in­corect etc. etc. S’a făcut o lege este adevărat, care prevede ceva pentru comisioneri și agen­ții de comerciu, dar în starea de lucruri actuală acestă lege este încă forte slabă. Ar trebui ca acești agenți de comerciu să fie obligați a depune o cauțiune őre­care, și admisibilitatea lor de a exercita acest comerciu sâ fi supusă la controlul came­rei de comerciu, afară de acesta noi, con­silieri pe comercianții români, să ia an­gajamente între dânșii ca să nu mai tra­teze ca acei agenți care au dat cea mai mică probă de incorectitudine ei sau ca­sele pentru care lucrăză, căci dacă o ca­să din străinătate vroește să precupețas­­că, este datoria agentului ce o reprezintă să apere pe comerciantele de aici contra acestor speculatori, îndemnăm încă pe comercianții țărei a forma în fie­care localitate câte o comisi­­une de arbitri voluntari, cari să resolve­­ze tote diferențele comerciale dintre ei, fără a mai fi nevoe de a recurge la jus­tiție și ca sancțiune contra acelora ce nu ar respecta acest angajament de onore, să se escludă dintre numărul comercian­ților coreți și nici unul să numai trateze sau sa negocieze cu dânsul. Cu modul acesta numai, comercial se va putea bucura de espectivitatea și si­guranța dorită. CRONICA ESTERN­A SUFRAGIULI UNIVERSAL. La 10 ale curentei s’a ținut la Bruxella m­anifestațiunea pentru su­­fragiul universal. Manifestațiunea a reușit pe deplin. Au asistat peste 40 mii cetățeni atât din capitală cât și delegații de prin celelalte orașe. Cei de prin provincii au fost atât de numeroși in­cât a trebuit sa li se pună la disposiție trenuri separate. Fie­care manifestant s’a presintat la întrunire cu steg și după ce s’au ținut mai multe discursuri, mulțimea enormă începu sa cutriere stradele principale ale orașului. Venind însa o pinie torențială, ma­nifestanții au fost siliți sa întrerupă retragerea lor, și sa se adapostască fie­care pe unde putu. După ce plaia a încetat, ei s’au în­ FOILETON. REMUȘCAREA Ah ! Dramă in 4 acte și 7 tablouri de Mircea Gh. Petrescu. (Urmare). (Se deschide la haină și trage), 26 Trebue să termine și acest sfârșit frumos, să fie ca exemplu contimporanilor mei, fie­care să se mul­­țumăscă cu posiția lor. O timpuri blestemate în care virtuțile sunt călcate in piciore și desprețuite! Adio lume ce ești plină de asasini! (Deschide ușa de la camera unde dorme copila) Adio Iulio ! Adio! (Vine in fața scenei) Să trag in acest craniu și să’l sfărm căci el a combinat acel infam­plan. (Pune tâva revolverului pe frunte) O nu ! Răceala acestui fel, nu... (Pune revolverul in dreptul inimei) Să trag in acestă inimă, căci n’a fost omenăscă. încă odată ertare scumpele mele victime. Adio lu­me! Adio Iulie. (Mai scote un țipet dureros și cade, Henrieta!... Margareta!... Iulio Ertare ! Cru­dă remușcare, Tu mai ucis! A ! (Mare). SCENA V. Mica Julia (care vine speriată, într’un costum de nopte) Mamă! Tată! Ajutor! Ajutor! SCENA VI. Aceiași, Servitori, Locuitor vecini, mai târziu Jacques Geudrom Mai multe voci. Ce s’a întâmplat ? O crimă! Un bătrân Ce este copilă ? Julia Eu dormeam dincolo și de­odată am auzit o pușcă și am venit aci și tata e mort. A ! (plânge), Mai multe voci Dar ucigașul pe unde a fugit? (In acest timp a intrat Jacques Geudrom, mai târ­ziu Petre cu Comisarul). Aceleași voci Ca crimă infamă! SCENA ViI. Aceiași, Comisarul, Moș Petre Comisarul E mort? Voci Comisarul Tocmai in momentul acesta, am descoperit o pro­bă, cum că acest Procuror a fost un ucigaș. Pe pe­ronul gărei se afla un nebun, care s’a asvârlit pe șine și trenul călcându’i l’a omorât. Imediat am or­donat sâ’l aducă pe peron și căutându’l prin buzu­­nări am găsit o scrisore prin care Procurorul îl în­demnă și’i arăta calea să comită o crimă ; scrisorea era adresată lui Robert Martin. Moș Petre Da domnilor, Robert Martin era soțul femeei Hen­­rieta ce­ a fost condamnată la morte că și-a ucis a­­mantul și el cu procurorul Raoul Lagoudaix au fost asasini. Jacques Geudrom (Care cât vorbise cei­lalți doi zărise și luase rân­durile scrise de Raoul și le cetise în gând), înspăimântător ! Ce este ? Spune ? Voci Jacques Geudrom Domnilor, știți că eu am aparat o femeie anume Henrieta, inculpată că a ucis pe un ofițer Henric. Ei bine! Cel care o acuza a fos criminalul! Ea era inocentă, ascultați ! (citesce). «Eu Raoul Lagoudaix, Procuror al Parisului, fi­­­ind complice la crima săvârșită pe malul Senei și «fiind apucat de remușcări, văd­ănd consecințele ei «m’am sinucis și declar pe Henrieta condamnată pe «nedrept.» Raoul Lagoudaix. Da, asasinat, trunit din nou și au continuat cu ma­nifestația. A venit insă din nou p­­ plaie, și i-au silit se intre sub aco­periș. Fiind întruniți in parcul Saint Gil­les, manifestanții au jurat ori nu see vor liniști până ce sufragiul univer­­­­sal nu va fi introdus la totă Belgia.­­­­ Poliția, fiindu-i tema de disordine,­­ și-a concentrat tote forțele. S’a con­centrat pentru acesta opasiune și miliția. Nu a fost iacă nevoia de interve­­nirea nici uneia nici alteia, cǎci ma­nifestanții s’au purtat perfect de bine. ^ O convorbire cu Bismarck z­iarul «Budapest Hírlap» publică o convorbire ce a avut deputatul Ábrányi cu principele de Bismarck. Fostul can­celar ar fi declarat că e ridicol de a-l trata de om căruia nu-i place de­cât sâ critice și a presupune că din vanitate jig­nită ar căuta să-și distrugă propria sa operă care e: unitatea și puterea Ger­­­­maniei. Acum ca și altă dată politica principe­lui este: menținerea posițiunei câștigate și menținerea păcei. La întrebarea ce i s’a pus dacă crede că va mai reveni la putere, d-l de Bismarck a răspuns că a­­­­cesta nu pate fi de­cât un secret al vii­torului, dar nimic nu e imposibil în po­litică, congresul­ medical După cum s’a anunțat deja în colanele acestui­­ dar, la Berlin s’a ținut lâna tre­cută un mare congres medical la care au luat parte peste 7000 de medici dintre cei mai distinși din lume. La acest con­gres s’au vorbit și discutat multe cestiuni forte importante. Dăm aci, după «L’indép.­beige* un rezumat despre acele lucrări ale congresului. * ♦ * Printre comunicările interesante și forte­­­ numerase ce au fost făcute congresului medical din Berlin este aceea a doctoru­lui Koch în privința tuberculosei. înștiin­țarea că în curând va fi descoperit reme­diul contra baccilului tuberculosei a pro­dus o sensațiune tot atât de adâncă ca și aceia ce s’ar referi la descoperirea pra­fului fără fum sau a unei noui puști cu repetițiune. Faptul n’are nimic straniu, căci un membru al congresului susține că pe fie­care­­ h mor de phitiste trei mii de persone. Până când d-rul Koch va fi gă­sit specificul său, nu e de puțină impor­tanță să spunem aci ce se știe despre mi­cul, dar forte periculosul dușman al spe­ ^­ței umane. * * * Vedeți d-lor c’aveam dreptate când strigam din tote puterile că Henrieta e nevinovată ! Toți Sărmana nenorocită !... Cortina cade. Finele piesei. C­ine e? Dedicată* * * Cine e aceia, care printre fete Strălucește’ntocmai cum in neagra noapte Strălucește-o stea ? . . . E iubita mea. Cine e aceia, care c’o privire Și mințile tate și ori­ce simțire Sa fure-ar putea ? . . . E iubita mea. Cine — ușurică, albă și frumosa — Sbera’n danțuri repezi și pe toți ’i lasă Să cate’n spre ea ? . . . E iubita mea. Cine’mi strînge mâna și cu înfocare Pe-ale mele buze pune-o sărutare Ori și când aș vrea ? . . . Tot iubita mea. H. G. Lecca. >

Next