Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-01-28 / nr. 11
Belgrad 7 Febr. — Guvernul are de gând sa acopere cheltuelile de răscumpărare a monopolului sării printr’un împrumut garantat prin veniturile monopolului și amortisabil în 10 ani. Negocierile au și început cu banca națională Sârbască și cu Handelsgeselschaft din Berlin; conclusiunea definitivă a raportului se va face după ratificarea de către scopcină a tratatului de rescumpărare a monopolului. Londra 7 Febr.—O explosie de grizur’a produs în mina de cărbuni din Abersychan, aprope de Newport (Galles de sud). Orice comunicație s’a tăiat cu mina în care se află înscriși 300 de lucrători. 40 de cadavre s’au scos pănă ieri dup amenzi. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE ORIBICIEIKA. Ședința de la 24 Ianuarie (Urmare) D. Carp. Responsabilitatea istorică există. Copii noștrii vor citi faptele lui Ion Brătianu. Ion Brătianu a făcut multe rele, dar faptele lui bune covârșesc pe cele rele și trag cumpăna in jos. E destul pentru Brătianu responsabilitatea morală. El a cățut și e destul pentru dânsul. Ce mai voiți ? Deci proces politic nu ne trebue și nici nu-l putem admite. Să trecem la partea II. Nu e vinovat Brătianu dacă a semnat o ordonanță de plată într-un mod greșit. Dovediți voi că Brătianu ar fi împărțit cu sumele ce le iscălea în ordonanțe, atunci da, primesc darea în judecată. In tot raportul de darea în judecată nu e dovedit acesta. Caloarea legei comptabilității nu constitue o crimă penală. Moșiile vîndute chiar după cât se constată din raport nu constitue delictul Ion Brătianu să fie trimis înaintea pentru care curtei de casație. Ce caută in raportul comisiei afacerea biletului de călătorie al d-lui Sturdza ? Dar ce caută suma de 466 lei, mistuiți de d. Radu Mihaiu, ca diferință de agio? Pentru acesta să’l trimiteți la casație? Eu plătesc acastă sumă, numai să nu-l dați în judecată. Dar pentru afacerea grâului generalului Pilat să’l dăm în judecată pe Brătianu ? Veniți la minister și dați-ne în judecată pe noi toți, căci fiecare din noi comitem infracțiuni la legea comptabilităței. Numai Pann și Blaramberg să râmâe nejudecați în colo toți să fie trimeși la curtea de casație. Tóte aceste constitue delicte penale ? E ridicul a admite una ca acesta. Dacă nu-i dăm în judecată pentru delicte politice, nu putem să-l dăm în judecată pentru delicte comune, căci nu sunt probe. Dar admițând pentru moment că-l dăm în judecată pentru delicte comune, e mai mult decât sigur că curtea de casație îl va achita. Țara atunci va avea tot dreptul să va spue »Calomniatorilor, în zadar l’ați mânjit« D-lor, un ministru când fură nu iscălește dosare la minister. Brătianu n’a furat. Mai bine să ne dăm mâna cu toții și să oprim revenirea acestui râu, iar noi să ne ferim de a-1 face. Ședința de la 25 ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino. Presenți 107 d-in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă un concediu d-lui N. Bibescu. D. R. Stanian comunică biuroului o petițiune iscălită de aprope 700 locuitori din Alecsandria și prin care cer a se construi o linie între Alexandria și Zimnicea. D. Bădescu-Roșiori protestază în contra acestei petițiuni. D-sa nu recunoște de exactă acastă petiție și în ea nu se exprimă voința locuitorilor din jud. Teleorman. D. Președinte observă d-lui Bădescu că acastă petițiune nu se póte discuta acum. D. V. Urșianu, repetază cererea sa și rugă pe d. ministru poliție un tablou de resbel , i se pune la disși o statistică a victimelor oftalmiei purulente din armată. D. Ursianu mai interpelază pe d. ministru al instrucțiunei publice în privința maltratărilor suferite de d. N. Ianculescu, fratele d-lui profesor Goga, din partea d-lui Filibiliu, profesor de limba francesă la liceul Mateiu Basarab. Cere a i se comunica și dosarul în acestă cestiune. D. D. Alexandrescu, întrabă pe d. ministru de finance dacă denunțând convenția vamală cu Austro-Ungaria, va construi un local de vamă în Botoșani sau aiurea ? Cu acastă ocasiune, d. Alexandrescu depune la biuroul Camerei o propunere pentru a se acorda o pensiune viageră artistului Luchian din Iași. D. M. Ghermani, depune la biuroul Camerei mai multe mesagii intre cari și proiectul de lege pentru regularea pensiilor civile. D. G. Pallade cere a i se comunica dosarul de la ministerul de domenii cu privire la numirea unui funcționar ce a fost înlocuit de fostul ministru. D. C. Popovici cere ca o șosea din județul Sucava ce merge pănă la graniță, să fie trecută pe sema Statului. D. Al. Enacovici întrabă pe d. președinte al Camerei când îi se va pune la ordinea filei o interpelare a sale anunțată încă înaintea sărbătorilor de Crăciun. D. I. Nucșoreanu întrabă pe d. ministru al instrucțiunei de ce nu scote în licitație construirea unui liceu la T.-Severin. Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub președința d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presenți 106 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă mai multe concedii. La ordinea filei. Darea în judecată. Continuă d. Blaremberg. D-sa luând cuvântul se întrabă pentru ce Camera stă la desitate și nu vrea să-l dea în judecată pe Ion Brătianu să nu fie trimes la curtea de casație. E destul numai să amintesc dilele de 14 și 15 Martie și corpul ușierului ca Brătianu să fie pus sub judecată. Dacă am scăpat de acel guvern nefast, numai poporului bucureștean trebue să-i mulțumim. Oratorul combate apoi teoria de impu CURIERUL TH. BALASSAN SENATUL Ședința de la 25 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub presidenția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 63 d-in senatori. D. G. Mârzescu cere din nou dosarele referitore la mănăstirile române din Basarabia. Senatul trece apoi în secțiuni. Ordinea de zii. Darea în judecată. Continuă d. August Peșacov din Craiova. D-sa printr’un lung discurs face procesul partidului național-liberal. Arată apoi că în raportul pentru darea în judecată a comisiei de informațiuni nu s’au trecut multe fapte, așa de expulsările transilvănenilor. Combate apoi pe d-nii Buicliu și Carp. Conchide cerând a se da în judecată , guvernele d-lui I. C. Brătianu și a se numi o anchetă parlamentară, care să cerceteze la fiecare minister D. Președinte acordă cuvântul d-lui T. Ionescu. D. T. Ionescu, luând cuvântul pentru a combate conclusiunile raportului dice că d, Panu a făcut o expunere forte pesimistă asupra partidelor nóstre. Nu se dă în judecată numai 7 omeni ci se condamnă un partid întreg. Un om ca Brătianu care a stat 12 ani la cârmă și sub care s’au făcut multe acte gloriose, nu merită să aibă sorta ca la sfârșitul vieței sale să fie dat în judecată pentru niște escrocherii ce le ar fi făcut alții. Darea în judecată a guvernului Lascar Catargiu a creat un precedent urît. Dacă nu s’ar fi dat d Catargiu în judecată va asigur că nici pe d. Brătianu nu s’ar fi cerut a fi dat în judecată. Eu, țice oratorul, am fost în contra dărei în judecată chiar din ziua aceia când a când Brătianu, căci ar fi o rușină națională ca să’l osândim pe acela sub care s'au făcut și fapte frumose. Comisia de informațiuni cere a se da în judecată 9 miniștrii pe motive de drept comun. Dar în propunere nu se pomenește ore de amestecul guvernului în alegeri ? Dar are cele petrecute în zilele de 14 și 15 Martie nu constitue un delict politic? Și așa și cele l’alte cestiuni îngrămădite în raportul comisiei ? Nu sunt ele delicte politice. Ei bine, pentru delicte politice nu voim sădăm în judecată pe Brătianu, dar ce caută în raport afacerea docurilor și fortificațiile d’imprejurul capitalei? Dar spargerea redacțiunelor—proces pendinte și care se va judeca mâne —ce caută în raport. Tot așa și cu cele l’alte cestiuni. Comisia de informațiuni nu afirmă nimic sigur, tote sunt vagi. Va întreb d-lor, puteți d-v. trimete la curtea de casație pe un Brătianu, pe un Giani și chiar pe un Nacu ? Ce au făcut dânșii? Absolut nimic. Ce voiți. Comisia de informațiuni n’a făcut nimic absolut D. T. Ionescu urmeză a arăta motivele car 11 face a fi In contra dărei în judecată. D-sa se întrabă cari sunt învățămintele istoriei cu privire la darea în judecată a cabinetului Catargiu : 1. S’a aruncat o semânță nenorocită ale cărei rude le vedem aiii. 2. Darea în judecată a celui învins face pe învingător omnipotent. 3. Cei cari au cerut darea în judecată aui Catargiu, s’a dus singuri la Golășei, de l’a rugat să fie în capul lor și să combată împreună cu guvernul liberal din care au făcut rurte dânșii. Dar exact urmază oratorul, am combătut cu violență guvernul d-lui Brătianu dar nici odată nu l’am făcut hoț și nici n’am cugetat nici un singur moment să’l dau judecăței. Ari o rușine ca un om sub care s’au făcut atâtea acte mari, care însumază o garanție întragă și căruia noi democrații îi datorim situația nostră, e bine țlic ca un astfel de om sâ’și termine viața sa prin un proces de escrocherie ? Partidul liberal e un partid puternic, dovadă sunt recentele alegeri. Darea lui in judecată nu va avea urmări bune. Urmărirele da. Ei bine pare să fie folositor țârei ca ea să fie într’o continuă frământare ? Rupeți acest raport de dare în judecată, rupeți-1 căci marele și nemuritorul Rosetti tot așa a făcut cu petiția d-lui Cantacuzino, actualul președinte al Camerei, când în 1876 a a cerut și dea a fi dat în judecată alături cu d. Catargiu : — Iți rup petiția în 21, 48, 57 și 59 de bucăți căci aceste sunt date memorabile la cari ai luat parte pentru binele țarei nóstre. (Aplause]. D. Blaremberg începe discursul sau pe la orele 5. D-sa nu intră în fondul chestie, ci face mai multe chestii constituționale asupra responsabilităței ministeriale. Citază mai multe texte de constituțiuni franceze, belgiane, olandeze etc. Trage conclusiunea că miniștrii lui Ion Brătianu sunt responsabili de faptele lor. Pe urmă oratorul trecând la alte ordine de idei, arată cât de calomniat a fost de organele partidului național-liberal și pentru care are un dispreț forte mare. Arată că miniștrii lui Ion Brătianu nu se pot sustrage de la judecată sub nici un chip, dovadă ccsul generalului Anghelescu care a fost condamnat pentru neregularități la legea comptabilității. Citază oratorul în ajutorul seu hotărârea înaltei curți de casații. După acesta d. Blaremberg dovedește și insistă că și a doua propunere conținee delicte politice și acei deputați ce au votat pentru numirea comisiunei de informațiuni sunt solidari cu el. Orele fiind înaintate de Blaremberg își suspendă continuarea discursului sau pe anii când va lua în discuție raportul sa unitate în materie de delicte politice. Este o deosebire în aceste delicte, care exclud definitiv infamantă, dar faptele comise de Brătianu, nu intră în categoria acestor din urmă. Oratorul citază America, unde miniștrii sunt pedepsiți pentru delicte politice cu nedemnitatea de a mai ocupa pe timp limitat și chiar pe viață funcțiunea de ministru. Dar în România, cum se pedepsește ? Voiți să-l scăpați. Dar să vu dovedesc țlice d Blaremberg, cu raportul că dânsul e vinovat nu numai pentru delicte politice, dar și pentru delicte comune. La orele 4 d Blaremberg continuă a vorbi, analizând piesele de acusațiune din raportu d-sale și din anexe. Ședința de la 26 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub preșidenția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 86 d-in senatori. D. Mârzescu cere să se tipărască ordonanța judecătorului de instrucție în afacerea d-lui Climescu. D. Ianov combate tipărirea, d-sa cere ca să se citască ordonanța în secții unite. Propunerea d-lui Ianov se admite: Se admite cererea de recunoștere a d lui S. Carageorge. D. Plesnilă declară că în urma asigurărilor ce i-a dat ministru de instrucție nu mai face interpelare în cestra capelei române din Paris. Ședința se ridică la orele 3. M. S. Regina e pe deplin restabilită, suverana nostra a făcut și ele o preumblare in trasată deschisă, prin stradele capitalei. M. S. Regina va asista la representațiunea ce se va da Marți 80 Ianuarie la teatrul național. Principele Ferdinand, moștenitorul presumptiv al coronei, va fi pus pe lista de avansare cu ocaziunea zilei de 1 Aprilie 1890. In urma incetărei din viiață a Alteței sale regale daconui de Montpensier, Curtea MM. LI, Regelui și Reginei a luat doliu pe timp de 10 zile cu începere de la 25 Ianuarie curent. Ieri au venit înaintea secțiunei a patra a trib. de Ilfov procesul d-lui Epurescu și alții dați in judecată pentru bătăi grave și ultragiuni contra agenților administrativi. Tribunalul iera compus din d-nii Mavrodin ca președinte, d. Mimi ca membru și d-nui Lazărescu ca supleant. D-nu procuror Ștefănescu ocupă fotoliul ministerului public. Acuzații iu afacerea de la 8 August, când se știe că d. Epurescu a eșit la barieră, făcând apela arme și rjicând că garantează d-sa pentru oruce s’ar întâmpla. Sunt pe ânga d-sa d-nii M. Florian, P. Rasculescu, P. Madiam și alții, pentru scandalurile de la 10 Noembre 1889: d-nii C. Dimulescu, C. Rădulescu, H. Marinescu, Gh. Bălfinescu, A. Țiganișteanu, Ilie Stoian, Marin Florian, și Basile lepurescu. Unul din cei mai importanți acuzați, d. M. Florian, e absent. Lipsesc și mulți martori. U-l procuror Sfetescu arată imposibilitatea de a se înfățișa primul proces din causa lipsei a mai multor martori importanți. Afară de acesta d. Sfetescu e de părere că procesele trebuesc conexate, d-sa conchide cerând amânarea și totodată propunând noui martori. Acuzatul B. Epurescu, care totodată e și apărătoriul său și aceloralți acuzați, e de aceeași părere in privința amânărei, apoi propune și d-sa noui martori. Partea civilă propune deasemenea noui martori și procesul s’au amânat pe 7Um de 17 Martie 1890. Iată resultatul alegerilor comunale pentru colegiul din Botoșani: Liberalii 80. Conservatorii 25. Lista guvernamentală 119 voturi. Procesul devastări redacțiilor s’a înfățișat Vineri. Totă partea civilă, acuzații in numar de 18, martorii acuzației in număr de 65 și martorii apărărei in numar de 54 sunt presenți. Apărătorii acuzațiilor sunt d d. C. Disescu, C. Stoicescu, C Nacu, Delanvrancea, Ștefănescu-Țicu, Vilacros, Gog» ș Șoimescu. După cetirea actului de acuzare, d-nii Stoicescu și Nacu ridică chestiunea incompetinței. D. Boldur Voinescu o combate. Tribunalul admite incompetența și decide trimiterea afacerei la curtea cu juri. Nouile alegeri comunale la R.Sărat se vor face la 25 sau 27 Februarie. «Timpul» anunță că d general Vlădescu, minisru de resbel, va depune mâneruri în Cameră proiectat de lege pentru creditul necesar fortificațiilor cum și pentru înființarea celui de al 5-lea corp de armată. CIRCIZLASA Ordin circular a domnului ministru cultelor și instrucțiunei publice cu Nr. 651 din 23 ianuarie 1890, către direcțiunile scutelor primare urbane și secudare din țară. Impregiurare independentă de voința nóstru ne-a dictat măsura prelungirei termenului de redeschiderea scalelor in semestrul al doilea al anului curent, și secțiunile se găsesc astfel înapoiate față cu cantitatea materielor stabilite de program. Sub semnatul, in interesul propășirei invâțâmântului și al cruțărei școlarilor de o supra-incordare mintală, luând și avisul consiliului permanent, cu onore va invită sa puneți in vederea domn......... necesitatea ce se presintă de a mări zelul d-lor pentru scoilă și de ași ageri arta metodică in propunerea lecțiunilor spre a se putea ajunge la compensarea timpului pierdut. In caz când unii din domni ar crede de trebuință să ia și ore suplimentare, fie in cursul prelegerilor, fie in timpul vacantei sfintei invieri, spre a îndeplini pănă la epoca examenului general tote cererile programei,—dumnealor se vor adresa in scris direcțiunei, spre a supune chestiunea aprecierei și hotărârei conferinței, incheinduse act in regulă pentru arhiva școalei, și remenând ca direcțiunea sa publice măsuri luată, cu obligațiune pentru elevi, dacă propunerea va fi admisă cu majoritate de voturi. La întâmplare de paritate votul direcțiunei, care presidează ședința, va fi prevalent. Copie de pe decisiunea conferinței se va înainta spre știință ministerului prin raport formal. Ministerial pune prin urmare deplină încredere in prudența d-voastra conducere și in luminata experiență a domnilor.... și e sigur că șcala va produce și anul acesta aceleași bine-făcât dre rude, cu tdtă știrbirea ce s’a adus timpului ei de acru. Ministru ad interim, Tb. Rosetti. CRONICA ESTERN A NEÎNȚELEGERI IN CABINETUL FRANCES. In privința neînțelegerilor ce esistă în sânul cabinetului frances se dau două cause; întâia causă este veche, și acum se reinvește numai. Este certa dintre ministerul de justiție Thevenet și ministerul de finance Bouvier asupra afacerei cu armata. D. Thévenet voesce a se face o instrucție severă contra tuturor acelora cari sunt amestecați in chestie, fie aceia personă cât de sus puse. Pănă ce d. Bouvier zice că ar fi în detrimentul intereselor statului ca să se aducă la baza justiției persane ce au trecere și influența în lumea financiară. Causa a doua este mult mai mare și mai îngrijitare. Este neînțelegerea ce ar esista între primul ministru Tirard și Constans, ministrul de externe. Acestă din urmă arătându-se cu ocazia ultimelor alegeri cel mai puternic stâlp al republicanismului, și fiind desemnat de mulți ca viitor prim ministru, Tirard ca început a-și teme situația și de aceia în înțelegere cu presidentul Republicei d. Sădi Carnot, s’ar fi hotărît ca pe d. Constans să-l trimită guvernator in Algeria. Neînțelegerile au început prin faptul că pănă ce d. Tirard a ținut interimul lui Constans a dat o circulară cătră capii administrați a celor din provincii in care le pune in vedere că ar fi bine să ia tote măsurile pentru a impedeca turburăirile ce se fac cu ocazia adunărilor electorale. Măsura acesta a fost privită de aderenții d-lui Constans ca o provocare din partea d-lui Tirard, care voește să silască pe d. Constans ar și da demisia. Situația actuală se pute da altfel rezuma forte potrivit în urmatorele: D. Constans vr. își va da demisiunea și va merge în Algeria, și atonei Tirard va reconstrui cabinetul punând capăt și neînțelegerilor dintre d-nii Thevenet și Rouvier, sau va eși Învingător d. Constans și atunci se va face o schimbare radicală în guvernul francez. Unii spun că ar fi vorba și de formarea unui cabinet Méline, éi alții de un cabinet Freycinet la care Constans și-au păstra portofoliul. Liberalii din Germania. In vederea alegerilor generale ce se apropia în Germania, partida liberală de acolo a dat și ea un manifest către alegători în care spune că politica internă a actualului cabinet nu corespunde de loc intereselor țarei. In manifest se mai spune că cheltuelele ce se fac pentru armata de uscat și marină sunt cu mult mai mari decât cere situația actuală. Combate de asemenea politica și financiară a guvernului, precum ’i impută și aceia ca in politica colonială d’asemeni nu s’a aratat la Înălțime. Cu un cuvânt, partida liberală se declară protivnic hotărit al guvernului și termină manifestul său cu urmatorele: «încredințați pe deplin că lucrăm cu credință pentru împărat și țară, partida nostru face un călduros apel către cetățenii alegători și -i rogi să sprijine pretutindeni candidaturile liberale, pentru a putea astfel să trimitem în parlament deputați cari nu numai să facă puternică și gloriasa, dar să-i asigure țării și o situație internă demnă de cucerirele liberale și astfel și in acesta privință să asigurăm Germaniei local ce i se cuvine intre poporele libere din Europa.* Mauifestul este iscălit de d-nii Bamjerger, Häoel, Hermes, Parisius, Richter, Richter, Schrader, Schuek, Stauffenberg și Virchow. TURCIA ȘI AUSTRIA. * Cu tóte desmințirile ce i s’au dat, de cătră organele semioficiase turcești, Times menține știrile ce le-a dat cu privire la protestarea ce guvernul otoman ar fi gata să o facă contra politicei bulgare a monarhiei austro-ungare, politică care ar fi desaprobată și de Germania. Menținându-și informațiunele sale care au pricinuit mult zgomot, în lumea diplomatică, Ziarul englez mai aduce un serviciu Rusiei. Pace că Rusia are tot dreptul să fie separată vânând cam din cale afară pofta pentru orient a Austriei crește . Numitul organ ocupându-se în același număr și despre situația din Serbia, spune că în cele din urmă guvernul sârb, intimidat de nemulțumirele ce se manifestau între ofițeri și pe care la început n’a voit să le bage în samă, acum s’a hotărit să-i împace pe ofițeri. Ministrul de resbel ar fi invitat la sine pe toți oficeri din Belgrad și le-a declarat că guvernul se va ocupa de plângerile lor. In acelaș timp și-a exprimat speranța ce o are că ofițerii se vor supune legilor țării. A mai dat apoi consimțimântul și aprobarea sa ca un distins ofițer sârbist incupă redactarea unei reviste speciale a armatei, în care să se scrie despre nevoile ofițerilor și a soldaților și să se arăte părerile ofițerilor asupra măsurilor ce ar trebui luate pentru îndreptarea lucrurilor.* Cu privire la neînțelegerile ce ar fi între sârbi și bulgari, Times spune că foile radicale cer cu insistență ca să se ștargă acea lege conform căreia autoritățile bisericești sârbe și macedonice erau supuse exarhului bulgar. In locul esarhului bulgar biserica sârbă să recunoscă de șef pe mitropolitul Mihail sau pe un alt episcop sârb. Va asculta însă guvernul cererea foilor radicale, acesta e altă întrebare. Deocamdată se știe numai atât că la pdrtă se privesc cu nemulțumire și îngrijire agitațiunile panslave despre care Drajdanin într’un număr recent Zicea câ îi bucură pe muscali.