Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-01-28 / nr. 11

Belgrad 7 Febr. — Guvernul are de gând sa acopere cheltuelile de răscumpă­­rare a monopolului sării printr’un împru­mut garantat prin veniturile monopolului și amortisabil în 10 ani. Negocierile au și început cu banca na­țională Sârbască și cu Handelsgeselschaft din Berlin; conclusiunea definitivă a ra­portului se va face după ratificarea de că­tre scopcină a tratatului de rescumpărare a monopolului. Londra 7 Febr.—O explosie de grizu­r’a produs în mina de cărbuni din Aber­­sychan, aprope de Newport (Galles de sud). Ori­ce comunicație s’a tăiat cu mina în care se află înscriși 300 de lucrători. 40 de cadavre s’au scos pănă ieri dup amenzi. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE O­R­IB­ICIEIK­A. Ședința de la 24 Ianuarie (Urmare) D. Carp. Responsabilitatea istorică există. Copii noștrii vor citi faptele lui Ion Brătianu. Ion Brătianu a făcut multe rele, dar faptele lui bune covârșesc pe cele rele și trag cum­păna in jos. E destul pentru Brătianu respon­sabilitatea morală. El a căț­ut și e destul pen­tru dânsul. Ce mai voiți ? Deci proces politic nu ne trebue și nici nu-l putem admite. Să trecem la partea II. Nu e vinovat Brătianu dacă a semnat o or­donanță de plată într-un mod greșit. Dovediți voi că Brătianu ar fi împărțit cu sumele ce le iscălea în ordonanțe, atunci da, primesc darea în judecată. In tot raportul de darea în jude­cată nu e dovedit acesta. Caloarea legei comp­­tabilității nu constitue o crimă penală. Moșiile vîndute chiar după cât se constată din raport nu constitue delictul Ion Brătianu să fie trimis înaintea pentru care curtei de casație. Ce caută in raportul comisiei afacerea biletului de călătorie al d-lui Sturdza ? Dar ce caută suma de 466 lei, mistuiți de d. Radu Mihaiu­, ca diferință de agio? Pentru acesta să’l trimiteți la casație? Eu plătesc acastă sumă, numai să nu-l dați în judecată. Dar pentru afacerea grâului generalului Pi­­lat să’l dăm în judecată pe Brătianu ? Veniți la minister și dați-ne în judecată pe noi toți, căci fie­care din noi comitem infracțiuni la le­gea comptabilităței. Numai Pann și Blaramberg să râmâe neju­decați în colo toți să fie trimeși la curtea de casație. Tóte aceste constitue delicte penale ? E ri­­dicul a admite una ca acesta. Dacă nu-i dăm în judecată pentru delicte politice, nu putem să-l dăm în judecată pentru delicte comune, căci nu sunt probe. Dar admițând pentru moment că-l dăm în judecată pentru delicte comune, e mai mult decât sigur că curtea de casație îl va achita. Țara atunci va avea tot dreptul să va spue »Calomniatorilor, în zadar l’ați mânjit«­ D-lor, un ministru când fură nu iscălește dosare la minister. Brătianu n’a furat. Mai bine să ne dăm mâna cu toții și să oprim re­venirea acestui râu, iar noi să ne ferim de a-1 face. Ședința de la 25 ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub pre­­șidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino. Presenți 107 d-in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă un concediu d-lui N. Bibescu. D. R. Stanian comunică biuroului o petiți­­une iscălită de aprope 700 locuitori din Alec­­sandria și prin care cer a se construi o linie între Alexandria și Zimnicea. D. Bădescu-Roșiori protestază în contra a­­cestei petițiuni. D-sa nu recunoște de exactă acastă petiție și în ea nu se exprimă voința locuitorilor din jud. Teleorman. D. Președinte observă d-lui Bădescu că a­­castă petițiune nu se póte discuta acum. D. V. Urșianu, repetază cererea sa și rugă pe d. ministru poliție un tablou de resbel , i se pune la dis­­și o statistică a victimelor oftalmiei purulente din armată. D. Ursianu mai interpelază pe d. ministru al instrucțiunei publice în privința maltrată­rilor suferite de d. N. Ianculescu, fratele d-lui profesor Goga, din partea d-lui Filibiliu, pro­fesor de limba francesă la liceul Mateiu Ba­sarab. Cere a i se comunica și dosarul în a­­cestă cestiune. D. D. Alexandrescu, întrabă pe d. ministru de finance dacă denunțând convenția vamală cu Austro-Ungaria, va construi un local de vamă în Botoșani sau aiurea ? Cu acastă ocasiune, d. Alexandrescu depune la biuroul Camerei o propunere pentru a se acorda o pensiune viageră artistului Luchian din Iași. D. M. Ghermani, depune la biuroul Came­rei mai multe mesagii intre cari și proiectul de lege pentru regularea pensiilor civile. D. G. Pallade cere a i se comunica dosarul de la ministerul de domenii cu privire la nu­mirea unui funcționar ce a fost înlocuit de fos­tul ministru. D. C. Popovici cere ca o șosea din județul Sucava ce merge pănă la graniță, să fie tre­cută pe sema Statului. D. Al. Enacovici întrabă pe d. președinte al Camerei când îi se va pune la ordinea f­ilei o interpelare a­­ sale anunțată încă înaintea sărbătorilor de Crăciun. D. I. Nucșoreanu întrabă pe d. ministru al instrucțiunei de ce nu scote în licitație con­struirea unui liceu la T.-Severin. Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșe­­dința d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presenți 106 d­in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă mai multe concedii. La ordinea f­ilei. Darea în judecată. Continuă d. Blaremberg. D-sa luând cuvântul se întrabă pentru ce Camera stă la desitate și nu vrea să-l dea în judecată pe Ion Brătianu să nu fie trimes la curtea de casație. E destul numai să amintesc d­ilele de 14 și 15 Martie și corpul ușierului ca Brătianu să fie pus sub judecată. Dacă am scăpat de acel guvern nefast, nu­mai poporului bucureștean trebue să-i mulțu­mim. Oratorul combate apoi teoria de impu­ CURIERUL TH. BALASSAN SENATUL Ședința de la 25 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub presi­­denția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 63 d-in senatori. D. G. Mârzescu cere din nou dosarele re­­feritore la mănăstirile române din Basarabia. Senatul trece apoi în secțiuni. Ordinea de zii. Darea în judecată. Continuă d. August Peșacov di­n Craiova. D-sa printr’un lung discurs face procesul par­tidului național-liberal. Arată apoi că în ra­portul pentru darea în judecată a comisiei de informațiuni nu s’au trecut multe fapte, așa d­­e­ expulsările transilvănenilor. Combate a­­poi pe d-nii Buicliu și Carp. Conchide cerând a se da în judecată , guvernele d-lui I. C. Bră­­tianu și a se numi o anchetă parlamentară, care să cerceteze la fie­care minister D. Președinte acordă cuvântul d-lui T. Io­­nescu. D. T. Ionescu, luând cuvântul pentru a com­bate conclusiunile raportului d­ice că d, Panu a făcut o expunere forte pesimistă asupra par­tidelor nóstre. Nu se dă în judecată numai 7 omeni ci se condamnă un partid întreg. Un om ca Bră­tianu care a stat 12 ani la cârmă și sub care s’au făcut multe acte gloriose, nu merită să aibă sorta ca la sfârșitul vieței sale să fie dat în judecată pentru niște escrocherii ce le ar fi făcut alții. Darea în judecată a guvernului Lascar Ca­­targiu a creat un precedent urît. Dacă nu s’ar fi dat d Catargiu în judecată va asigur că nici pe d. Brătianu nu s’ar fi cerut a fi dat în ju­decată. Eu, ț­ice oratorul, am fost în contra dărei în judecată chiar din z­iua aceia când a când Brătianu, căci ar fi o rușină națională ca să’l osândim pe acela sub care s'au făcut și fapte frumose. Comisia de informațiuni cere a se da în ju­decată 9 miniștrii pe motive de drept comun. Dar în propunere nu se pomenește ore de a­­mestecul guvernului în alegeri ? Dar are cele petrecute în z­ilele de 14 și 15 Martie nu con­stitue un delict politic? Și așa și cele­ l’alte cestiuni îngrămădite în raportul comisiei ? Nu sunt ele delicte politice. Ei bine­, pentru delicte politice nu voim să­­dăm în judecată pe Brătianu, dar ce caută în raport afacerea docurilor și fortificațiile d’im­­prejurul capitalei? Dar spargerea redacțiune­­lor—proces pendinte și care se va judeca mâne —ce caută în raport. Tot așa și cu cele­ l’alte cestiuni. Comisia de informațiuni nu afirmă nimic si­gur, tote sunt vagi. Va întreb d-lor, puteți d-v. trimete la curtea de casație pe un Bră­tianu, pe un Giani și chiar pe un Nacu ? Ce au făcut dânșii? Absolut nimic. Ce voiți. Co­misia de informațiuni n’a făcut nimic absolut D. T. Ionescu urmeză a arăta motivele car 11 face a fi In contra dărei în judecată. D-sa se întrabă cari sunt învățămintele is­toriei cu privire la darea în judecată a cabi­netului Catargiu : 1. S’a aruncat o semânță nenorocită ale că­rei rude le vedem aiii. 2. Darea în judecată a celui învins face pe învingător omnipotent. 3. Cei cari au cerut darea în judecată a­ui Catargiu, s’a dus singuri la Golășei, de l’a rugat să fie în capul lor și să combată îm­preună cu guvernul liberal din care au făcut rurte dânșii. Da­r exact urmază oratorul, am combătut cu violență guvernul d-lui Brătianu dar nici odată nu l’am făcut hoț și nici n’am cugetat nici un singur moment să’l dau judecăței. Ar­­i o rușine ca un om sub care s’au făcut a­­tâtea acte mari, care însumază o garanție în­­tragă și căruia noi democrații îi datorim si­tuația nostră, e bine țlic ca un ast­fel de om sâ’și termine viața sa prin un proces de es­crocherie ? Partidul liberal e un partid puternic, do­vadă sunt recentele alegeri. Darea lui in ju­decată nu va avea urmări bune. Urmări­rele da. Ei bine pare să fie folositor țârei ca ea să fie într’o continuă frământare ? Rupeți acest raport de dare în judecată, rupeți-1 căci marele și nemuritorul Rosetti tot așa a făcut cu petiția d-lui Cantacuzino, actu­alul președinte al Camerei, când în 1876 a a cerut și d­ea a fi dat în judecată alături cu d. Catargiu : — Iți rup petiția în 21, 48, 57 și 59 de bucăți căci aceste sunt date memorabile la cari ai luat parte pentru binele țarei nóstre. (A­­plause]. D. Blaremberg începe discursul sau pe la orele 5. D-sa nu intră în fondul chestie, ci face mai multe chestii constituționale asupra responsabilităței ministeriale. Citază mai multe texte de constituțiuni fran­ceze, belgiane, olandeze etc. Trage conclusi­unea că miniștrii lui Ion Brătianu sunt res­ponsabili de faptele lor. Pe urmă oratorul trecând la alte ordine de idei, arată cât de calomniat a fost de organele partidului na­­țional-liberal și pentru care are un dispreț forte mare. Arată că miniștrii lui Ion Bră­tianu nu se pot sustrage de la judecată sub nici un chip, dovadă ccsul generalului Anghe­­lescu care a fost condamnat pentru neregu­­larități la legea comptabilității. Citază ora­torul în ajutorul seu hotărârea înaltei curți de casații. După acesta d. Blaremberg dovedește și insistă că și a doua propunere conținee de­licte politice și acei deputați ce au votat pen­tru numirea comisiunei de informațiuni sunt solidari cu el. Orele fiind înaintate de Blaremberg își sus­pendă continuarea discursului sau pe anii când va lua în discuție raportul sa u­­nitate în materie de delicte politice. Este o deosebire în aceste delicte, care exclud defini­tiv infamantă, dar faptele comise de Brătianu, nu intră în categoria acestor din urmă. Ora­torul citază America, unde miniștrii sunt pe­depsiți pentru delicte politice cu nedemnitatea de a mai ocupa pe timp limitat și chiar pe viață funcțiunea de ministru. Dar în Româ­nia, cum se pedepsește ? Voiți să-l scăpați. Dar să vu dovedesc țlice d Blaremberg, cu ra­portul că dânsul e vinovat nu numai pentru delicte politice, dar și pentru delicte comune. La orele 4 d Blaremberg continuă a vorbi, analizând piesele de acusațiune din raportu d-sale și din anexe. Ședința de la 26 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub preși­­denția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 86 d-in senatori. D. Mârzescu cere să se tipărască ordonanța judecătorului de instrucție în afacerea d-lui Climescu. D. Ianov combate tipărirea, d-sa cere ca să se citască ordonanța în secții unite. Propunerea d-lui Ianov se admite: Se admite cererea de recunoștere a d lui S. Carageorge. D. Plesnilă declară că în urma asigurărilor ce i-a dat ministru de instrucție nu mai face interpelare în cestra capelei române din Paris. Ședința se ridică la orele 3. M. S. Regina e pe deplin restabi­lită, suverana nostra a făcut și ele o preumblare in trasată deschisă, prin stradele capitalei. M. S. Regina va a­­sista la representațiunea ce se va da Marți 80 Ianuarie la teatrul național. Principele Ferdinand, moștenitorul presumptiv al coronei, va fi pus pe lista de avansare cu ocaziunea zilei de 1 Aprilie 1890. In urma incetărei din viiață a Al­teței sale regale daconui de Montpen­­sier, Curtea MM. LI, Regelui și Re­ginei a luat doliu pe timp de 10 zile cu începere de la 25 Ianuarie curent. Ieri au venit înaintea secțiunei a patra a trib. de Ilfov procesul d-lui Epurescu și alții dați in judecată pen­tru bătăi grave și ultragiu­ni contra agenților administrativi. Tribunalul ie­­ra compus din d-nii Mavrodin ca pre­ședinte, d. Mimi ca membru și d-nui Lazărescu ca supleant. D-nu procuror Ștefănescu ocupă fotoliul ministerul­­ui public. Acuzații iu afacerea de la 8 August, când se știe că d. Epu­rescu a eșit la barieră, făcând apel­a arme și rjicând că garantează d-sa pentru oruce s’ar întâmpla. Sunt pe ânga d-sa d-nii M. Florian, P. Ras­­culescu, P. Madiam­ și alții, pentru scandalurile de la 10 Noembre 1889: d-nii C. Dimulescu, C. Rădulescu, H. Marinescu, Gh. Bălfinescu, A. Țiga­­nișteanu, Ilie Stoian, Marin Florian, și Basile lepurescu. Unul din cei mai importanți acuzați, d. M. Florian, e absent. Lipsesc și mulți martori. U-l procuror Sfetescu arată imposibili­tatea de a se înfățișa primul proces din causa lipsei a mai multor martori importanți. Afară de acesta d. Sfetescu e de părere că procesele trebuesc co­nexate, d-sa conchide cerând amâna­rea și tot­o­dată propunând noui mar­tori. Acuzatul B. Epurescu, care tot­­o­dată e și apărătoriul său și acelor­­alți acuzați, e de aceeași părere in privința amânărei, apoi propune și d-sa noui martori. Partea civilă propune deasemenea noui martori și procesul s’au amânat pe 7Um de 17 Martie 1890. Iată resultatul alegerilor comunale pen­tru colegiul din Botoșani: Liberalii 80. Conservatorii 25. Lista guvernamentală 119 voturi. Procesul devastări redacțiilor s’a înfă­țișat Vineri. Totă partea civilă, acuzații in numar de 18, martorii acuzației in număr de 65 și martorii apărărei in numar de 54 sunt presenți. Apărătorii acuzațiilor sunt d d. C. Di­sescu, C. St­oicescu, C Nacu, Delanvran­­cea, Ștefănescu-Țicu, Vilacros, Gog» ș Șoimescu. După cetirea actului de acuzare, d-nii Stoicescu și Nacu ridică chestiunea incom­­petinței. D. Boldur Voinescu o combate. Tribunalul admite incompetența și de­cide trimiterea afacerei la curtea cu juri. Nouile alegeri comunale la R.­Sărat se vor face la 25 sau 27 Februarie. «Timpul» anunță că d general Vlăde­­scu, minisru de resbel, va depune mâne­ruri în Cameră proiectat de lege pentru creditul necesar fortificațiilor cum și pen­tru înființarea celui de al 5-lea corp de armată. CIRCIZLASA Ordin circular a domnului ministru cultelor și instrucțiu­nei pub­lice cu Nr. 651 din 23 ianuarie 1890, către direcțiu­nile scutelor primare urbane și secudare din țară. Impregiurare independentă de voința nóstru ne-a dictat măsura prelungirei ter­menului de redeschiderea scalelor in se­mestrul al doilea al anului curent, și sec­­țiunile se găsesc ast­fel înapoiate față cu cantitatea materielor stabilite de program. Sub semnatul, in interesul propășirei invâțâmântului și al cruțărei școlarilor de o supra-incordare mintală, luând și avi­­sul consiliului permanent, cu onore va in­vită sa puneți in vederea domn......... ne­cesitatea ce se presintă de a mări zelul d-lor pentru scoilă și de ași ageri arta metodică in propunerea lecțiunilor spre a se putea ajunge la compensarea timpului pierdut. In caz când unii din domni ar crede de trebuință să ia și ore suplimentare, fie in cursul prelegerilor, fie in timpul vacan­tei sfintei invieri, spre a îndeplini pănă la epoca examenului general tote cererile programei,—dumnealor se vor adresa in scris direcțiunei, spre a supune chestiunea aprecierei și hotărârei conferinței, inche­­induse act in regulă pentru arh­iva școalei, și remenând ca direcțiunea sa publice mă­­suri luată, cu obligațiune pentru elevi, dacă propunerea va fi admisă cu majori­tate de voturi. La întâmplare de paritate votul direcțiunei, care presidează ședința, va fi prevalent. Copie de pe decisiunea conferinței se va înainta spre știință ministerului prin raport formal. Ministerial pune prin urmare deplină încredere in prudența d-voastra conduce­re și in luminata experiență a dom­nilor.... și e sigur că șcala va produce și anul acesta aceleași bine-făcât dre rude, cu tdtă știrbirea ce s’a adus timpului ei de acru. Ministru ad interim, Tb. Rosetti. CRONICA ESTERN A NEÎNȚELEGERI IN CABINETUL FRANCES. In privința neînțelegerilor ce esistă în sânul cabinetului frances se dau două cause; întâia causă este veche, și acum se rei­­nvește numai. Este certa dintre minis­terul de justiție Thevenet și ministerul de finance Bouvier asupra afacerei cu armata. D. Thévenet voesce a se face o instruc­ție severă contra tuturor acelora cari sunt amestecați in chestie, fie aceia personă cât de sus puse. Pănă ce d. Bouvier zice că ar fi în detrimentul intereselor statu­lui ca să se aducă la baza justiției per­­sane ce au trecere și influența în lumea financiară. Causa a doua este mult mai mare și mai îngrijitare. Este neînțelegerea ce ar esista între primul ministru Tirard și Con­stans, ministrul de externe. Acestă din urmă arătându-se cu ocazia ultimelor a­­legeri cel mai puternic stâlp al republi­canismului, și fiind desemnat de mulți ca viitor prim ministru, Tirard ca început a-și teme situația și de aceia în înțelegere cu presidentul Republicei d. Sădi Carnot, s’ar fi hotărît ca pe d. Constans să-l tri­mită guvernator in Algeria. Neînțelegerile au început prin faptul că pănă ce d. Tirard a ținut interimul lui Constans a dat o circulară cătră capii ad­ministrați a celor din provincii in care le pune in vedere că ar fi bine să ia tote măsurile pentru a impedeca turburăirile ce se fac cu ocazia adunărilor electorale. Măsura acesta a fost privită de ade­renții d-lui Constans ca o provocare din partea d-lui Tirard, care voește să silască pe d. Constans ar și da demisia. Situația actuală se pute da alt­fel re­­zuma forte potrivit în urmatorele: D. Constans vr. își va da demisiunea și va merge în Algeria, și atonei Tirard va reconstrui cabinetul punând capăt și ne­înțelegerilor dintre d-nii Thevenet și Rou­­vier, sau va eși Învingător d. Constans și atunci se va face o schimbare radicală în guvernul francez. Unii spun că ar fi vorba și de formarea unui cabinet Méline, éi alții de un cabinet Freycinet la care­­ Constans și-au păstra portofoliul. Liberalii din Germania. In vederea alegerilor generale ce se a­­propia în Germania, partida liberală de acolo a dat și ea un manifest către ale­gători în care spune că politica internă a actualului cabinet nu corespunde de loc intereselor țarei. In manifest se mai spune că cheltuelele ce se fac pentru armata de uscat și marină sunt cu mult mai mari de­cât cere situația actuală. Combate de asemenea politica și finan­ciară a guvernului, precum ’i impută și aceia ca in politica colonială d’asemeni nu s’a aratat la Înălțime. Cu un cuvânt, partida liberală se de­clară protivnic hotărit al guvernului și termină manifestul său cu urmatorele: «încredințați pe deplin că lucrăm cu credință pentru împărat și țară, partida nostru face un călduros apel către cetă­țenii alegători și -i rogi să sprijine pre­tutindeni candidaturile liberale, pentru a putea ast­fel să trimitem în parlament de­putați cari nu numai să facă puternică și gloriasa, dar să-i asigure țării și o si­tuație internă demnă de cucerirele libe­rale și ast­fel și in acesta privință să a­­sigurăm Germaniei local ce i se cuvine intre poporele libere din Europa.* Mauifestul este iscălit de d-nii Bam­­jerger, Häoel, Hermes, Parisius, Richter, Richter, Schrader, Schuek, Stauffenberg și Virchow. TURCIA ȘI AUSTRIA. * Cu tóte desmințirile ce i s’au dat, de cătră organele semioficiase turcești, Times menține știrile ce le-a dat cu privire la protestarea ce guvernul otoman ar fi gata să o facă contra politicei bulgare a mo­­narh­iei austro-ungare, politică care ar fi desaprobată și de Germania. Menținându-și informațiunele sale care au pricinuit mult zgomot, în lumea diplo­matică, Ziarul englez mai aduce un servi­ciu Rusiei. Pace că Rusia are tot drep­tul să fie separată vânând cam din cale afară pofta pentru orient a Austriei crește . Numitul organ ocupându-se în același număr și despre situația din Serbia, spune că în cele din urmă guvernul sârb, inti­midat de nemulțumirele ce se manifestau între ofițeri și pe care la început n’a voit să le bage în samă, acum s’a hotărit să-i împace pe ofițeri. Ministrul de resbel ar fi invitat la sine pe toți oficeri din Belgrad și le-a decla­rat că guvernul se va ocupa de plânge­rile lor. In acelaș timp și-a exprimat speranța ce o are că ofițerii se vor su­pune legilor țării. A mai dat apoi consimțimântul și a­­probarea sa ca un distins ofițer sârb­ist incupă redactarea unei reviste speciale a armatei, în care să se scrie despre ne­voile ofițerilor și a soldaților și să se a­­răte părerile ofițerilor asupra măsurilor ce ar trebui luate pentru îndreptarea lu­crurilor.* Cu privire la neînțelegerile ce ar fi în­tre sârbi și bulgari, Times spune că foile radicale cer cu insistență ca să se ștargă acea lege conform căreia autoritățile bi­sericești sârbe și macedonice erau supuse exarhului bulgar. In locul esarhului bulgar biserica sârbă să recunoscă de șef pe mitropolitul Mi­hail sau pe un alt episcop sârb. Va asculta însă guvernul cererea foilor radicale, acesta e altă întrebare. De­o­cam­dată se știe numai atât că la pdrtă se privesc cu nemulțumire și îngrijire a­­gitațiunile panslave despre care Drajda­­nin într’un număr recent Zicea câ îi bu­cură pe muscali.

Next