Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-07-24 / nr. 74

ia culturii, făcând ast­fel greșeli grave ln propriul lor detriment (â l­ur tort.) Junimea Română spune: Le fim răbdători. Fie. Dar până cstod vom răbda, gi­­ poate dura ea mult timp ! — Ast­fel e exprimat protestul conștiinței române. — „Dacă reacțiunea din Ungaria „nu va da ascultare vocei timpului, „va reeși ea oare de aci încolo, eftnd „poporul maghi­ar nici după o mie „de ani de viață europeană nu a pu­­­tut să se desfacă de tiranica sa ia­­„dlinațiune și să intre in marea infră­­­țire a popoarelor ariene, in opera „civilisațiunei 1 Noua Românilor ni se „impune o luptă foarte serioasă in a­ „cest caz, de care am fi voit sa ne „dispensăm dar , pe care noi o primim „pentru causa lumei și pentru binele „civilisațiunei." Tinerimei Române, care gândește, studiază și sperează in­­oversitâți, ’i surîde puternicul sprijin al spiritului european. Românilor din Transilva­nia și Ungaria întreagă, le suri de gândul patriei lor comune. Ungurii vor trebui să primească sărutul civi­lisațiunei moderne și pace va fi intre cele doue popoare !... (V. N.) TELEGRAME Paris 30 Iulie.— Congresul de navi­gație s’a închis. Președintele a resumat resoluțiunile luate. Mai mulți delegați străini, printre care inginerul român d. Mironescu, a mulțumit guvernului fran­ces pentru primirea caldaresa ce li s’a făcut. Viitorul congres se va ține la La Haga. Catana 30 iulie. —< Erupțiunea crește mereu; craterele principale sunt forte ac­tive ; mari curgeri de lavă íoa viteza re­pede în direcția Nicolisi. Detunăturile sunt neîncetate și forte tari. Lisabona 30 Iulie. — Se vorbește de o reclamație colectivă a puterilor în pri­vința datoriei. Paris 30 iulie.—Un anarh­ist german a fost arestat; el a declarat că se nu­mește Truel­ingesdorf și că e născut în împrejurimele din Colonia.­­ O telegramă oficială din Libreville anunță că soldații Statului Congo au tras asupra unui post francez al rîului Kotto și au omorât un om. Niște indigeni, ar­mați cu puști perfecționate, au omorât în aceeași regiune un francos și mai mulți senegaleni. CURIERUL TH. HALASBAN Sub-secretarul coloniilor măsuri pentru a face să se respecte pavilionul francez. D. Ribot a adresat îndată administra­torilor Statului Kongo o cerere de re­­parațiune. El a cerut în același timp re­tragerea posturilor granițate. JoJeohama 30 Iulie.—Un atentat, care nu a reușit, s-a făcut contra ministrului de comerț O Kouma și de justiție Kono. Londra 30 Iulie.— Filatorii din Old­ham au hotărît sa anunțe lucrătorilor lor o reducere de 10 la sută asupra salarii­lor, cu începere din luna viitare. 30.000 vor fi atinși de acestă măsură. O grevă e considerată ca inevitabilă. Paris 31 iulie. — O ciocnire s’a pro­dus între două trenuri omnibusuri lângă casa Lafitte , 3 morți și 10 răniți Bruxelles 31 iulie.—Regele a sosit din Ostanda , a conferit cu președintele con­siliului și secretarii de Stat ai Gongului, d-nii Van Ed­veld și Degrelie Rogier, a­­supra afacerilor din Congo. Regele a plecat apoi din nou la Oslanda. Athena 31 Iulie.— Consiliul sanitar a hotărât se desființeze carantina pentru provenințele Siriei. Borna 31 Iulie.—Spania a anunțat, în mod oficial, că va trimite o escadră la Genua cu ocazia serbărilor lui Christof Columb. Știri din Catania anunță că erupțiunea s’a mai potolit azi; un singur crater a fost în activitate. Curgerea lavei a scă­zut, afară numai dintr’un singur punct. Joscobama 31 iulie.—Atentatul anun­țat contra miniștrilor Okouma și Kono s-a încercat prin mijlocul unor scrisori, cari conțineau materii explosibile, trimise la domiciliile miniștrilor. Autorul atenta­tului este necunoscut încă. Sofia 1 August. — Ziarul «Bulgaria» publică un articol insemnat in privința limbagiului foilor rusești și francese față cu procesul Beltceff. Limbagiul celor d’ântâia se explică prin necazul de a vedea Rusia pe banca con­damnaților și stigmatisată printr’o con­damnare. «Bulgaria» le răspunde prin dispreț și tăcere. Cât despre presa francesa care pare de bună credi­nță, fota bulgară admite in principiu că amiciția impune acestei prese datoria de a susține pe Rusia, dar arată că lunga deținere a prevențiilor, pentru care se impută justiției bulgare provine din reaua voință pusă de Serbia și Tur­cia in extrădarea reu­facatorilor, guvernul bulgar nu ar fi indeplinit Dacă toti procedura, foile franceze s­-ar fi aruncat săgeți inmuiate in fierea rusească. Dacă afacerea a fost judecată de curtea mar­țială, acesta este pentru că legea din 1887 face acastă juridicțiune obligatorie; acestă lege zice că indivizii culpabili de a fi provocat revolta contra statului vor fi judecați de curtea marțială. «Bulgaria* reamintește convocarea de către d. Cons­­tans a înaltei curți însărcinată să judece pe generalul Boulanger; constată că pro­cesul din Sofia a fost înconjurat de tote garanțiile necesare și legale; probele și mărturisirile acuzaților au adus după sine condamnarea la morte prevăzută de codul penal otoman. Pedepsa cu morte va putea fi desfiin­țată in Bulgaria, țara creștină, atunci numai când pasiunile politice vor fi înă­bușite prin recunoșterea Prințului Ferdi­nand și când Rusia va refuza de a urma brațele asasinilor contra Prințului. Ziarul bulgar constată înțelegerea pre­meditată a presei funcese de a impovora Bulgaria de imputări și a face inocentă diplomația rusască, dar dă dreptate logi­cei fie­ căror jurnale, dintre care «Esta­fette», al căror limbagiu corect îl recu­­noște. St.-Etienne I August.— Două lăzi cu dinamită expediate din Marsilia cu desti­nația departamentului Saône et Loire, au fost furate in timpul drumului. Morata (lângă Murcia) 1 August.—O­roscula a isbucnit din cauza taxelor de accis. Câte­va gherete a gărzilor de accise s’au ars. Berna 1 August. — Un cutremur de pământ vertical s'a simțit azi diminuță la 5 ore. Viena 1 August.—In urma carantinei stabilite in România societatea de naviga­­țiune a Dunărei a suspendat serviciul sau intre Galați și Odesa. Londra 1 August.— Căsătoria princi­pesei Maria d’Edinburg va avea loc in Ianuarie la Londra. Bruxelles 2 August. — In privința o­­morului d-lui Pomayrac, francosul ucis pe fluviul Kotto, guvernul Statului Congo constată că acastă porțiune de teritoriu nu face parte din posesiunile acestui Stat. După raporturile oficiale, indigenii teri­toriului francez trag adesea asupra piro­­telor și a trecătorilor, ceea ce face că­lătoria in acest ținut forte primejdiosá. Negocierile intre Francia și Statul Congo in privința acestui incident sunt întrerupte dar numai spre a permite delegaților de a lua instrucțiunile de la guvernele lor. Dacă negocierile nu vor isbuti, afacerea va fi supusă unui arbitragiu. Catana 2 August.— Se constată o creș­tere in erupțiunile Etnei; Java a reînce­put să curgă, dar bubuiturile, fumul și cenușa au scăzut. Francfort 2 August.­ Procesul Jae­ger, casierul casei Rotschild, pentru fur­tul sumei de 1,700,000 mărci, a început; sunt 14 complici. Jaeger a recunoscut cea mai mare parte a sarcinelor ce a­­­pasă asupra lui. CRONICA INTERNA De la Sinaia M. S. Regele, in cursul celor două săptămâni trecute, a lucrat in mai multe rânduri cu d-nii miniștrii, cari au avut o­­nore a fi invitați și la prânz, precum și alte persone de distincțiune, intre cari : D. general Florescu, fost președinte de consiliu ; Exc. Sa D. de Coutouly, minis­trul Franciei; D. general Arion, coman­dantul corpului II de armată ; D. Emil Ghica, ministrul țârei la Viena ; D. colo­nel Salimen, comandantul garnisanei Bu­curești ; D. Istrati Negulescu, prefectul județului Prahove ; D. Căpitan Comite Ma­­renzi, atașat militar al Austro-Ungariei; D. major Cocea, comandantul batalionu­lui I vânători; Exc. Sa D. Courtopassi, ministrul Italiei; D. Grigore Ghica, mi­nistrul țerei la Berlin ; D. Gheorghe Fi­­lipescu, senator ; d. I. Kalinderu, admi­nistratorul Domeniului Coronei; d. Ale­xandru Scarlat Ghica, fost consilier de curte ; Archimandritul Nifon starețul mo­­nastirei Sinaia; d. Nicu Filipescu, loc­țiitor de primar al capitalei; d. colonel Răsti, prefectul poliției Capitalei ; d. Got­­tereau, architect; d. Leconte du Nouy , Exc. Lor­d. de Fonton, ministrul Rusiei, și d. Baron Forgeur, ministrul Belgiei ; d. Filitis, procuror general al înaltei curți de casație ; d Populeanu, procuror gene­ral al curței de apel din București ; Prin­cipele Dimitrie Ghica, fost președinte de consiliu; Exc. Sa d. Comite Golub­ons­­chi, ministrul Austro Ungariei; d. Ver­­mandois, secretar de Legațiune; d. Comite Szapary Petre, șambelan al M. S. Impe­­ratului Austro Ungariei și secretar la mi­nisterul de agricultură din Ungaria; pro­topopul Atanasiu din Bacău; d. Farra Alexandru, fost consul general; Exc. Sa d. de Weede, ministrul Țerilor­ de Jos; d. A. Vericeanu, fost ministru; d. de Mumm, însărcinat de afaceri al Germa­niei ; d. Seculici, director general al so­cietății de asigurare «Dacia-Romania»; d. Ștefan Bellio, fost deputat ; d. dr. Gr. Ștefănescu, d. G. Olănescu, I. Cantacuzino și dr. Șuțu, efori ai spitalelor civile din București; Exc. Sa D. D. Paparigopulos, ministrul Greciei; d. Balati, însărcinat de afaceri al Italiei; d. Alex. Florescu, fost senator; d. Comite Szucsen, secretar de legațiune; d. Olănescu, ministrul țerei la Athena; d. Vitzu, profesor de universi­tate; d. Vansu­tari, însărcinat de afaceri al Bogh­terei; d. Carathéodory, însărcinat de afaceri al Turciei; d. comandant Crowe din marina engleză ; d. Urechiă, vice­pre­ședinte al Senatului ; d. Scarlat Vârnav, deputat; d. Browne, atașat de legațiune ; d. dr. Felix; d. colonel­­ Popescu, direc­torul ministerului de resbel; d. Ion Ne­­nițescu, profesor; d. Antimescu, advocat; d. Alfred Richards, d. Hary Slade, d. dr. Penescu și alții. In ambele Duminici, la 12 și 19 Iulie, M. S. Regele și A. S. R. Principele Fer­dinand au ascultat S-ta Liturghie in bise­rică din mânăstirea Sinaia. Părintele arhimandrit Narcis Crețules­­cu, care e retras la monastirea Neamțu, lucrezi o mare operă , intitulată : «Ori­gina tuturor monstirilor din țerile locu­ite de români, monastiri cari au fost sau inzestrate de români, și din documentele ce le posedă relative la monastirea Neamțu, resultă, că acesta cetate a fost zidită de către cavalerii Teutoni pe la 1200, cari veniseră aci pe timpul cruciatelor. Stefan, ca și alți Domni, n’a făcut de­cât a in­­grijit-o și i-a făcut reparațiunile necesare. M. S. Regele a dăruit pinacotecei na­ționale an desemn al marelui pictor Ka­­ulbach, care va face pereche de semnarii pe care deja pinacoteca nostru îl posedă cumpărat in timpul ministerialul­ui lui D. Sturdza pe preț de 25.000 lei. Din partea de sus a Moldovei ni se comunică că rezultatele obținute până a­­cum cu treeratul grâului sunt satisfăcă­toare. In județul Neamț, Suceava și o parte din Botoșani grâul a dat 6—7 kile la falce. Prețurile rosă sunt forte scăzute, așa la Dorohoiu s’a vindut cu 1400 lei vagonul de grâu, pe când anul trecut pe timpul acesta vagonul se vindea cu 2000 lei. Porumbul este forte frumos. Un numer extraordinar al gazetei bise­ricești-politice din Blaj, Unirea, ne vestește încetarea din viață a mitropolitului Ro­mânilor greco catolici din Ungaria și Tran­silvania, Ioan Vancea, întâmplată fără veste in naptea de 19 (31) Iulie. Mitropolitul Vancea a fost unul din cei mai populari arh­ierei din câți au avut vr’odată Românii de peste munți, și aces­­tă ma­e și simpatică popularitate era pe deplin justificată prin numerósele acte de bine­facere pe cari Vancea le-a săvârșit in viața sa. Născut la anul 1820 intr’un sat din Bihor, Ioan Vancea a înaintat prin tote treptele ierarh­iei bisericești, începând de la cea mai de jos, până la cea mai de sus, aceea de mitropolit, la care a ajuns in anul 1868. De atunci și până azi s’ar putea zice că Vancea singur a făcut din vechiul Blaj un oraș cu totul nou, impo­­dobindu-l, intre altele, și cu mai multe pompose clădiri destinate educațiunei și instrucțiunei tinerimei de amândouă se­xele va remânea neștearsă in analele lup­tătorilor pentru cultura românească. Conferința interpelamentară și congresul internațional pentru arbitra­giu și pace dela Berna Aducem la cunoștința d lor Senatori și Deputați, cari s’au insens pentru a par­ V FOILETON. EMIL GOBARIAN. 59 O CONDAMNARE DE DREAPTA. Traducere de­ Mihail Tiedmen PARTEA A DOUA. A­facerea Bolscovan. VIII. (Urmare). ■ Cu tote acestea, strigă d. de Chandore, Jac­ques du va schimba modul său de procedare. Pănă atunci, nimic nu fusese ce putu se facă se presupune avocatului de la Sauveterre, mijlocul întrebuințat pentru a corespunde cu prisonierul A­­râtându’i scrisorea, trebuia pus pe dânsul in confi­dență, ceia ce și făcu d-sora Denisa. — Acesta’i forte imprudent, murmură el, îndată ce el află tot, e o cutezanță mare... Profesiunea nos­­tră, are fre care regale de la care nu trebui­ești. A mitui pe un grefier, a profita de slabăciunea și de mila sa! Avocatul de la Paris se cam înroșise. — Eu n’ași fi sfătuit nici­odată o ast­fel de im­prudență, dise el, dar din momentul unde ea era fă­cută, am crezut de a profita de acesta, chiar dacă a’și capata un blam aspru... voi voiu profita. D. Magloire nu sespuuse; dar cetind epistola lui Jacques: — Sunt la ordinea d-lui de Boiscorau, fl­se el, mă voiu duce la el când va fi permis. Cred, ca și d-sora Danisa că el se va împotrivi de a vorbi. In­să, fiind­că aveți un mijloc de a’i trimete o scriso­re... voiu profita și eu de acesta imprudență făcută.. Rugați’l, în interesul seu, iu oamere ce are el mai scump, de a vorbi, de a se desculpa, de­ a seplica... Și salutând, d. Magloire se retrase cu grăbire, lă­sând pe auditorii săi îngroziți, atât era visibil că ținta retragerei sale celei repezi, era mai ales de a ascunde impresiunea cea grea, ce el resimțea de la scrisorea lui Jacques. — De­sigur L. Ilise d. de Chandore, noi îi vom scrie, dar acesta va fi ca cum noi am cânta... El va aștepta finitul instrucției... — Cine știe!... flișe d șora Denisa... Se póte în­cerca. Și ea fără a mai fa­ce ceva, eși și alergă iu ca­mera sa pentru a scrie acest bilet laconic: «Trebue să vő vorbesc. Grădina nostră are o por­­­tiță care dă lu stradela Carităței, ve aștept acoloo. «Cât de târziu vi s’a da acest bilet, veniți. Denisa*. Apoi chemând pe bătrâna dădacă care­ o crescuse, și după tóte recomandările pe care prudența putea să’i inspire: — Trebue, flise ea, ca d. Mechinet grefierul, să aibă acestei scrisore chiar in sara acesta ; pleacă, grăbește-te !... IX. De doua­ fleci și patru de ore, Mechinet era așa de schimbat că surorile sale nu-l mai recunosceau: îndată după plecarea d-ș0rei Denisa, ele se du­seră la el, sperând că el le va spune in sine ce în­­samnă acesta misteriosa întrevedere, dar la primele cuvinte : — Acesta nu va privește! strigară el cu un ac­cent care înfioră pe cele două cusutorese. Acesta nu privește pe nimenea !... Rămâind el singur, amețit de acesta aventură, și gândind la mijlocele de a’și ține promisiunea sa fără a se compromite, și acesta nu era ușor. Momentul hotărât sosit, el recunoscu că nici­o­­dată n’ar reuși ca să deie lui Jacques de Boiscorau biletul care îi ardea buzunarul, fără a scapa de o­­chii d-lui Gulpin-Daveline. El era dar silit, după lungi fră­ft­ări, de a re­curge la complicitatea omului care servea pe Jac­­ques, la Frumence Cheminot in fine. Acesta era un bun individ, al căruia viciu prin­cipal era o trândăvie nevindecabilă, și care n’avea pe conștiința sa de­cât niște uș0re delicte de va­gabondaj. El iubea pe Mechinet, care pe timpul șederei sale anteriore la închiserea de la Sauveterre, îi dăduse câte­odata tutun sau parale pentru a’și cumpără vie. El nu făcu dar nici o împotrivire la propunerea ce-i făcu grefierul, de a remite un bilet d-lui de Bo~­iscoraD, și a aduce un respuns. Și el se achită cu credință de comisiune. Insă, ce se petrecuse bine de astă dată, nu făcea ră pe Mechinez ca să fie mai liniștit. Afară că el era cuprins de remușcări gândind la datoriile sale tradate, el se înfiora de a se simți in mâna unui compliciu. Ce trebuia pentru ca el să fie descoperit ? O in­discreție, o întâmplare nefericită. Ce s’ar întâmpla atunci ? Destituit, el va perde rând pe rând tóte servi­­ciile sale, încrederea și considerația se vor retrage de la el. Adio visurile ambițiose, ilusiunile de avere, speranța de a ajunge la o frumosa posiție prin un mariaj avantajos! Și cu tóte aceste, contrazicere curiosă, Mechinet nu regreta ce făcuse, și se simțea gata de a re­începe. Ast­fel erau decisiunile sale, când bătrâna servi­­tore a d-lui de Chandore îi aduse epistola stăpâ­­nei sale. — Ce încă strigă el După ce citi cele câte­va rânduri: — Spune d sorei de Chandore că sunt la ordi­nele sale,­­zise el, încredințat ca vr’un eveniment su­părăcios s’ar fi întâmplăt. ” (Va urma).

Next