Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-24 / nr. 7
Anul al XXI-lea No. 7. IASS! Duminică 24 ianuarie (5 Fevr.) 1893. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE,pe an, 28 Fr — pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. cfREINATATE..................................................40 Fr.— INSERTIONI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III ,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. - Strada De Sus. — 160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Cuvioasa Maica Xenia Romana t Sf. Grigore Teologu Cuv. Păr. Xenofont și cu cota sa ! Aducerea rel. Sf. Ion Chrisostom Cuviosul Părinte Efemirul Aducerea religvelor Sf. Ignatii) 1 Brig .I loan (S. M). La 21 lumină cu timp frumos vifor și senin dar ger. Fevruarie 1678 956 11 Agatha Dorotea Renauld lón de M. Apolonia Scolastica Eufrosina Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pâres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81. Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.• Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Calendarul Septă, xn. & ne 1 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă PATRONULI>I LEI TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU___[ ___ț>INA PATRONUL ț>ILEI. [•’ R&s. Sorelui J_Apus. Jureluit CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter &> CoRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 16«, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate te vor arde. UniVr. ȘO bani. 8 IIL VECHIO Ianuarul 24 25 26 27 28 29 30 IIO A Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă ______100___n*___________ V/ 7-17 7-15 7-14 7-12 7-12 7-10 7— 8 5-12 5-14 5- 16 6- 17 5-ÎL 5-20 5-21 ianuarie La 24 anul 1859. Alegerea lui Alexandru I. Cuza Domnul Moldovei de Camera din București ca Domn al Principatelor Unite. La 25 anul 1595, Mihaiu-Bravul bate pe Turci la Marato și lângă Dunăre. La 26 anul 1598, Mihaiu-Bravul trece din nou Dunărea, omorând pe Mustafa-Pașa. La 27 anul 1575, Cantemir Domnul Moldovei se luptă contra Turcilor și Polonilor. La 28 anul 1457. Gloriosa luptă a lui Ștefan cel Mare contra Turcilor la Berlad. La 29 anul 1834. Intrarea in vigore a regulamentului organic întocmit de Rusia cu aprobația Turcilor. La 30 anul 160, Mihai Bravul face pe Sigismund Batori să părăsiscă tronul și Transilvania. Pentru d-nii Abonați Mulțumim cu deosebire acelora dintre u-nii Abonați ai Curierului*, cari, înțelegând Azisul nostru, sau grăbit a ne înainta costul abonamentelor ce ne datoresc. Aceștia sunt cam puțini la minei. Iar cea mai mare parte a abonaților retardatari, nu au ținut seama de rugămintea ce le-o facem de a ne achita abonamentele ce ne datoresc. Prevenim pe toți acei care nuși vor achita în curînd datoria, că le vom publica numele tuturor datornicilor noștri! Suntem datori să dovedim afirmarea nostră! Organisarea invețamântului Profesional D. Nicu Cerchez, raportorul proiectului de lege pentru organizarea învățământului profesional, depunînd raportul său care s’a împărțit d-lor deputați și presei, ce facem o plăcere de a-1 importa și in întregul seu cititorilor noștri, sigur fiind ca sa aducem un serviciu, deoarece vor putea vedea espuse in chip clar ideile ce au călăuzit guvernul și Camera in aceasta importanta reforma. Introducere După cum ați putut vedea d-lor deputați, din expunerea de motive a d-lui ministru al agriculturei, comerciului, industriei și domeniilor, care însoțește proiectul său de reformă, învățământul nostru profesional, așa cum este intocmit astăzi, n’a dat câtuși de puțin resultatele dorite; și, in orice caz, el nu mai poate satisface nouile cerințe ale țărei, datorite unei transformări incere dar netfiguduite, a starei noastre economice și sociale. Atât io ramura agricola care formează marea noastră ramură industrială, cât și io ramurile mai puțin desvoltate, deocamdată, a industriei propriu zis și a comerciului, necesitatea unei reforme serioase a forfift 1mântului profesional se impune intr’on mod vădit. i învățământul agricol 1 de De la crearea primei noastre școli agricultura și silvicultura de la Herăstrău, in anul 1852, și până astăzi schimbări însemnate s’au produs in clasele noastre rurale. Progresul natural, care s’a operat pe nesemțite, in decursul ultimelor decenii, in păturile de sus ca și in , pătura de jos ale Statului român, a adus după densul noui noroi și noui cerințe sociale, atât pentru agricultorul cel mare, capitalist, cât și pentru agricultorul cel mic, muncitor. Traiul, chiar și cel mai modest ca acela al țăranului nostru, a devenit astăzi mai costisitor decât era ieri, și nevoia unui câștig mai mare se impune astăzi și capitalului unuia și muncei celuilalt. Astfel că, oricât de superiorâ ar fi calitatea pământului nostru și oricât de producător de la sine ar fi el, astăzi, față cu concurența streina, ou mai e de ajuns să aruncăm sămînța in pămâtet pentru ca ea să producă înzecit și insotit, ci trebue ca știința culturei sa’i vina la ajutor și s’o facă să producă și cantitatea voită și calitatea ceruta. Consecința, cea mai grava poate, a insuficienței învățământului agricol, este un fel de declasare a populațiunei rurale, care atrage după sine pârâsirea câmpului și sporirea peste măsură a funcționarismului, de care societatea noastră sufere intr’atât, ce Tot așa și populațiunea, din ce ia mai numeroasa, care se ocupă la voi cu comerciul și cu industria, reclamă și dânsa pentru un sistem nou de educațiune. Ei trebue un învățământ care să răspundă mai bine actualelor sale nevoi și să o prepare mai de-a dreptul la profesiunile comerciale și industriale. Și dacă până ieri comercial nostru era deținut aproape exclusiv de către străini, iar dacă industrie mai nu exista la noi, astăzi lucrurile s’au schimbat. Nouile necesități sociale și economice au deșteptat și pe poporul român, astfel că dacă spiritului mercantil și întreprinzător, care pătrunde din ce in ce mai mult in o clasă însemnată a societaței noastre, ’i vom da și mijloacele de a se produce și de a lupta, cu arme egale, in contrar streinului mai cult și mai dibacil, vom fi făcut o mare operă de naționalism. Când vom da tineretului nostru un inovățâmânt profesional serios și menită a’l îndruma pe alte căi decât pe al cele ale dedasarei, și stare de a desvolta ia fiecare iubirea meșteșuguilui ales, atunci numai vom fi făcut ■* . un pas mare spre un progres real , atunci numai vom fi pus o stavilă serioasă răului atât de simțit al funcționarismului. Legea de fața cauta sa indrepteze relele de pâna astăzi și să răspundă noilor cerințe ale stărei actuale a societății noastre. Parasnd caile greșite ale unei culturi superficiale și teoretice, ea caută sa stabilească invățâmântul profesional pe niște temelii mai solide și mai practice, și caută sa gradeze acest invățâmînt, in diferitele sale ramuri, după diferitele grade chiar de nevoi, ce se simte in industrie și comerciu. Invățâmântul agricol este sub-divisat in două grade . Unul inferior, predat in școalele practice de agricultură. Și altul secundar, predat in școala, centrală de agricultură de la Herastru. Rolul cel mare in industria noastră agricolă ’1 vor juca, fără îndoială școalele practice de agricultură, menite să verse in fiecare an in țară un număr oarecare de tineri, adevărați agricultori, cu cunoștințe teoretice elementare dar suficiente agricultorului și complectate printr’o practica raționala, făcută in timp de 1 și jun. an la fermele-model ale Statului, cele Cum, insa, cele mai bune legi și mai bune instituțiuni nu dau nici un resultat dacă oamenii însărcinați să le aplice lipsesc, sau nu sunt la înălțimea misiunei lor, legea de fața se ocupa și cu crearea unui corp profesoral, destoinic sa formeze acești tineri agriculori, și dispune transformarea actualei școli de agricultură și silvicultură de la Herăstrău intr’o simplă școală secundară de agricultură, cu misiunea, de o parte, de a forma personalul didactic al învățamîntului agricol inferior și al fermelor-model ale Statului , iar pe de alta ținând seamă ca România nu este numai o țară de mică cultură, dar și o țară de mare proprietate, această școală va fi astfel organisatâ, ca se poată pune la disposiția culturei mari personalul agronomic oeselar, a cărei lipsă este așa de simțită. învățământul silviculturei Prin deslipirea invâțâmîntului silviculturei de acela al agricultural, care până acum se predau amîndoă ln aceeași școala de la Herăstrău, se aduce o mare îmbunătățire și invățâmîntului agricol secundar și invețâmântului silvic. Căci experiența a dovedit, până la evidența, că până astăzi nici unul nici altul nu erau îndestul tratați, și că școala de la Herătrân ia cei 4 ani de studiu comun, și mai mult teoretic decât practic, nu a putut forma nici agricultori buni, nici silvicultori buni. Pe viitor, învățâmăntul silvic dobândit intr’o școală speciala, in patru ocoale silvice de stagiar și in oculit de brigadieri, va da Statului și particularilor un personal superior și inferior, capabili și bine preparați pentru administrația și exploatarea marei avuții a pădurilor noastre. In fine pentru complectarea invățâmîntului agricol, legea mai prevede și un invățămînt cu totul superior care se va preda la universitățile din Iași și București, și cari ne va da personalul superior al stațiunilor noastre agronomice și al invețâmîntului agricol secundar. învățământul artelor și meseriilor Școlile de Stat actuale din Iași și București, ale acestui invățâmint, prin scopul lor și programele lor, erau destinate de la început sa dea resultate negative. In timpul când industria noastră aproape nu exista, aceste școli aveau pretențiunea sa formeze ceea ce formează similarele lor din Francia, de la Aix, Châlons și Angers, adică niște contra-maiștrii superiori, puțind să devină in urmă chiar și ingineri, fără a se preocupa insă de clasa absolut indispensabilă industriei și anume de clasa adevăratului meseriaș, singuria stare sa contribue la înființarea și propășirea oricarei industrii, școli Și resultatele obținute de la aceste sunt așa de puțin satisfâcât dre in cât nu numai că in industria privată nu intălnim mai nici un meseriaș român, dar nici chiar in atelierile căilor ferate ale Statului, decât rari excepțiuni, pe câtă vreme mai in toate administrațiunile publice găsim copiști, desinatori și funcționari, foști elevi ai școalelor noastre de arte și meserii. Răul trebue clar îndreptat, pentru ca sacrificiile însemnate pe cari Statul le face ca aceste școli să dea cuvenitele roade. Legea produsă caută, dar, mai înainte de toate, să corespunză cerințelor imediate ale industriei noastre iscă născânde și puțin variate, formînd lucrători cu cunoștințe teoretice și cu o experiență suficiente, pentru ca, eșiți din școală, să poată deveni buni meseriași, ferari, lăcătuși, tinichi și, tâmplari și dulgheri, căutați și apreciați de toți, la adăpostul oricârei declasări datorite insuficienței educațiunei primite la școli, și putând cu timpul, prin muncă și probitate, să devie buni contra-maiștri sau chiar buni patroni de ateliere. Cei patru ani de izvoțâra înt tehnic primar, mai mult practic decât teoretic, petrecuți in școală, urmați de cei doui ani de lucru, in atelierele industriale ale Statului, vor face din tinerii destinați artelor și meseriilor, piște profesionali abili și pregătiți ca sa intre imediat cu succes in lupta pentru existență, fără a mai fi nevoiți sa cerșetorească pe la ministere și autorități, funcțiuni mai intotdeauna străine de acelea pentru cari a fost preparați. Un curs complimentar facultativ de instrucție teoretică mai desvoltata, predată in cei doi din urmă ani elevilor lucrători in atelierele de aplicație, va constitui al doilea grad al invățămintului industrial, iar școala națională de poduri și șosele pendinte de ministerul lucrărilor publice, va încheia ciclul gradelor invățâmintului nostru industrial prin un invățânîot superior destinat sa dea industriei conducători tehnic speciali, și ingineri, creatori și directori de fabrici și usine. (Va urma) TELEGRAME Paris 1 Februare.—O notă a «Agenției Havas» declară că nu e exactă știrea despre plecarea unei divisii navale din Talon spre Egipt, sub ordinele amiralului Ruge, cu instrucțiuni secrete. Acestă divisie se află de la 30 Ianuarie la Ville- Franche, sub ordinele amiralului Vignes. Essen 1 Februarie.—Azi dimineță s’a produs o exprosie la mina Recklinghausen ; sunt 17 morți și 18 răniți. Londra 1 Februarie.—Guvernul a declarat celor două Camere că speră că Kedivul va aprecia importanța ultimelor evenimente. Declarațiunile vice regelui au satisfăcut pe guvernul englez. In tomna trecută, Franța a făcut Angliei comunicațiuni amicale in privința ocupațiunei Egiptului; negociațiunile nu sunt incă sfârșite. In acest moment Anglia trebuie să -și indeplinăscă o datorie, pentru că ea răspunde de ordinea și de pacea din Egipt. Washington 1 Februarie — Senatul a amânat discuțarea propunerei Chandler in privința anexarei teritoriului Hawai. Viena 1 Februarie.—Prințul Bulgariei a făcut o visită lui Zia-Bey, ambasadorul Turciei, cu care a conferit o oră. Atena I Februarie — O noua sguduitura de cutremur de pamânt forte puternică s’a simțit azi diminăță la Zante. Mai multe case s’au surpat, dar nu a fost nici o victimă umană. Știrile de prin sate sunt forte triste; două sate sunt cu totul distruse. Se vorbește de o mulțime de răniți și morți. Guvernul a cerut un credit de 100,000 franci pentru a veni in ajutorul populațiunei. Berlin 1 Februarie.—In timpul discuțiunei bugetului agriculturei la Cameră, d. Minigerode, conservator, a zis că da că