Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-01-24 / nr. 7

Anul al XXI-lea No. 7. IASS! Duminică 24 ianuarie (5 Fevr.) 1893. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.­­ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE,pe an, 28 Fr — pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. cfREINATATE..................................................40 Fr.— INSERTIONI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III ,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. - Strada De Sus. — 160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Cuvioasa Maica Xenia Romana t Sf. Grigore Teologu Cuv. Păr. Xenofont și cu cota sa ! Aducerea rel. Sf. Ion Chrisostom Cuviosul Părinte Efem­­irul Aducerea religvelor Sf. Ignat­ii) 1 Brig .I loan (S. M). La 21 lumină cu timp frumos vifor și senin dar ger. Fevruarie 1678 956 11 Agatha Dorotea Renauld lón de M. Apolonia Scolastica Eufrosina Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pâres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81. Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­• Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, C­alendarul Septă, xn. & n­e 1­ Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă PATRONU­L­I>­I L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU___[ ___ț>­I­N­A PATRO­NUL ț>­I­LEI. [•’ R&s. Sorelui J_Apus. Jureluit CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter &> C­oRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 16«, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un­iVr. ȘO bani. 8 II­L VECHIO Ianuarul 24 25 26 27 28 29 30 I­­IO A Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă ______100___n­*___________ V/ 7-17 7-15 7-14 7-12 7-12 7-10 7— 8 5-12 5-14 5- 16 6- 17 5-ÎL 5-20 5-21 ianuarie La 24 anul 1859. Alegerea lui Alexandru I. Cuza Domnul Moldovei de Camera din Bu­curești ca Domn al Principatelor­ Unite. La 25 anul 1595, Mihaiu-Bravul bate pe Turci la Marato și lângă Dunăre. La 26 anul 1598, Mihaiu-Bravul trece din nou Dunărea, omorând pe Mustafa-Pașa. La 27 anul 1575, Cantemir Domnul Mol­dovei se luptă contra Turcilor și Polonilor. La 28 anul 1457. Gloriosa luptă a lui Ște­fan cel Mare contra Turcilor la Berlad. La 29 anul 1834. Intrarea in vigore a re­gulamentului organic întocmit de Rusia cu a­­probația Turcilor. La 30 anul 160, Mihai­ Bravul face pe Si­gismund Batori să părăsiscă tronul și Tran­silvania. Pentru d-nii Abonați Mulțumim cu deosebire a­­celora dintre u­-nii Abonați ai­­ Curierului*, cari, înțele­gând Azisul nostru, sau gră­bit a ne înainta costul abo­namentelor ce ne datoresc. Aceștia sunt cam puțini la minei. Iar cea mai mare parte a abonaților retarda­tari, nu au ținut seama de rugămintea ce le-o facem de a ne ach­ita abonamentele ce ne datoresc. Prevenim pe toți acei care nuși vor ach­ita în curînd datoria, că le vom publica numele tuturor da­tornicilor noștri! Suntem da­tori să dovedim afirmarea nostră! Organisarea invețamântului Profesional D. Nicu Cerchez, raportorul pro­iectului de lege pentru organizarea învățământului profesional, depunînd raportul său care s’a împărțit d-lor deputați și presei, ce facem o plăcere de a-1 importa și in întregul seu citi­torilor noștri, sigur fiind ca sa adu­cem un serviciu, de­oare­ce vor pu­tea vedea espuse in chip clar ideile ce au călăuzit guvernul și Camera in aceasta importanta reforma. Introducere După cum ați putut vedea d-lor deputați, din expunerea de motive a d-lui ministru al agriculturei, comer­­ciului, industriei și domeniilor, care însoțește proiectul său de reformă, în­vățământul nostru profesional, așa cum este intocmit astăzi, n’a dat câtuși de puțin resultatele dorite; și, in ori­ce caz, el nu mai poate satisface nouile cerințe ale țărei, datorite unei trans­formări incere dar netfiguduite, a sta­­rei noastre economice și sociale. Atât io ramura agricola care for­mează marea noastră ramură indus­trială, cât și io ramurile mai puțin desvoltate, de­o­cam­dată, a industriei propriu zis și a comerciului, necesi­tatea unei reforme serioase a forfi­ft­ 1­mântului profesional se impune in­­­­tr’on mod vădit. i învățământul agricol 1 de De la crearea primei noastre școli agricultura și silvicultura de la Herăstrău, in anul 1852, și până as­tăzi schimbări însemnate s’au produs in clasele noastre rurale. Progresul natural, care s’a operat pe nesemțite, in decursul ultimelor decenii, in păturile de sus ca și in , pătura de jos ale Statului român, a adus după densul noui noroi și noui cerințe sociale, atât pentru agriculto­rul cel mare, capitalist, cât și pentru agricultorul cel mic, muncitor. Traiul, chiar și cel mai modest ca acela al țăranului nostru, a devenit astăzi mai costisitor de­cât era ieri, și nevoia unui câștig mai mare se impune astăzi și capitalului unuia și muncei celui­lalt. Ast­fel că, ori­cât de superiorâ ar fi calitatea pământu­lui nostru și ori­cât de producător de la sine ar fi el, astăzi, față cu concurența streina, ou mai e de ajuns să aruncăm sămînța in pămâtet pen­tru ca ea să producă înzecit și inso­tit, ci trebue ca știința culturei sa’i vina la ajutor și s’o facă să producă și cantitatea voită și calitatea ceruta. Consecința, cea mai grava poate, a insuficienței învățământului agricol, este un fel de declasare a populațiu­­nei rurale, care atrage după sine pâ­­râsirea câmpului și sporirea peste mă­sură a funcționarismului, de care so­cietatea noastră sufere intr’atât, ce Tot așa și populațiunea, din ce ia mai numeroasa, care se ocupă la voi cu comerciul și cu industria, re­clamă și dânsa pentru un sistem nou de educațiune. Ei trebue un învăță­mânt care să răspundă mai bine ac­tualelor sale nevoi și să o prepare mai de-a dreptul la profesiunile co­merciale și industriale. Și dacă până ieri comercial nostru era deținut aproape exclusiv de către străini, iar dacă industrie mai nu e­­xista la noi, astăzi lucrurile s’au schim­­­­bat. Nouile necesități sociale și eco­­­­nomice au deșteptat și pe poporul român, ast­fel că dacă spiritului mer­­­­cantil și întreprinzător, care pătrunde din ce in ce mai mult in o clasă în­semnată a societaței noastre, ’i vom da și mijloacele de a se produce și­­ de a lupta, cu arme egale, in contra­r streinului mai cult și mai dibacil,­­ vom fi făcut o mare operă de națio­­­­nalism. Când vom da tineretului nostru un i­novățâmânt profesional serios și menit­ă a’l îndruma pe alte căi decât pe a­­l cele ale dedasarei, și stare de a des­­­­volta ia fie­care iubirea meșteșugu­­i­lui ales, atunci numai vom fi făcut ■* . un pas mare spre un progres real , atunci numai vom fi pus o stavilă serioasă răului atât de simțit al func­­ționarismului. Legea de fața cauta sa indrepteze relele de pâna astăzi și să răspundă noilor cerințe ale stărei actuale a so­cietății noastre. Parasnd caile greșite ale unei cul­turi superficiale și teoretice, ea caută sa stabilească invățâmântul profesio­­­nal pe niște temelii mai solide și mai practice, și caută sa gradeze acest in­­vățâmînt, in diferitele sale ramuri, după diferitele grade chiar de nevoi, ce se simte in industrie și comerciu. Invățâmântul agricol este sub-divi­­sat in două grade . Unul inferior, predat in școalele practice de agricultură. Și altul secundar, predat in școala, centrală de agricultură de la He­­rastru. Rolul cel mare in industria noastră agricolă ’1 vor juca, fără îndoială școalele practice de agricultură, me­nite să verse in fie­care an in țară un număr oare­care de tineri, adevă­rați agricultori, cu cunoștințe teoretice elementare dar suficiente agricultoru­lui și complectate printr’o practica raționala, făcută in timp de 1 și jun. an la fermele-model ale Statului, cele Cum, insa, cele mai bune legi și mai bune instituțiuni nu dau nici un resultat dacă oamenii însăr­cinați să le aplice lipsesc, sau nu sunt la înălțimea misiunei lor, legea de fața se ocupa și cu crearea unui corp profesoral, destoinic sa formeze acești tineri agriculori, și dispune transfor­marea actualei școli de agricultură și silvicultură de la Herăstrău intr’o simplă școală secundară de agricul­tură, cu misiunea, de o parte, de a forma personalul didactic al învăța­­mîntului agricol inferior și al ferme­­lor-model ale Statului , iar pe de alta ținând seamă ca România nu este numai o țară de mică cultură, dar și o țară de mare proprietate, a­­ceastă școală va fi ast­fel organisatâ, ca se poată pune la disposiția culturei mari personalul agronomic oeselar, a cărei lipsă este așa de simțită. învățământul silviculturei Prin deslipirea invâțâmîntului sil­viculturei de acela al agricultural, ca­re până acum se predau amîndoă ln aceeași școala de la Herăstrău, se a­­duce o mare îmbunătățire și invățâ­­mîntului agricol secundar și invețâ­­mântului silvic. Căci experiența a do­vedit, până la evidența, că până as­tăzi nici unul nici altul nu erau în­destul tratați, și că școala de la He­­rătrân ia cei 4 ani de studiu comun, și mai mult teoretic de­cât practic, nu a putut forma nici agricultori buni, nici silvicultori buni. Pe viitor, învățâmăntul silvic do­bândit intr’o școală speciala, in patru ocoale silvice de stagiar și in o­­culit de brigadieri, va da Statului și par­ticularilor un personal superior și in­ferior, capabili și bine preparați pen­tru administrația și exploatarea marei avuții a pădurilor noastre. In fin­e pentru complectarea invă­­țâmîntului agricol, legea mai prevede și un invățămînt cu totul superior care se va preda la universitățile din Iași și București, și cari ne va da personalul superior al stațiunilor noas­tre agronomice și al invețâmîntului agricol secundar. învățământul artelor și meseriilor Școlile de Stat actuale din Iași și București, ale acestui invățâmint, prin scopul lor și programele lor, erau destinate de la început sa dea resul­­tate negative. In timpul când industria noastră aproape nu exista, aceste școli aveau pretențiunea sa formeze ceea ce for­mează similarele lor din Francia, de la Aix, Châlons și Angers, adică niște contra-maiștrii superiori, puțind să devină in urmă chiar și ingineri, fără a se preocupa insă de clasa absolut indispensabilă industriei și anume de clasa adevăratului meseriaș, singur­ia stare sa contribue la înființarea și pro­pășirea ori­carei industrii, școli Și resultatele obținute de la aceste sunt așa de puțin satisfâcât dre in cât nu numai că in industria privată nu intălnim mai nici un meseriaș ro­mân, dar nici chiar in atelierile căilor ferate ale Statului, de­cât rari excep­­țiuni, pe câtă vreme mai in toate administrațiunile publice găsim copiști, desinatori și funcționari, foști elevi ai școalelor noastre de arte și meserii. Răul trebue clar îndreptat, pentru ca sacrificiile însemnate pe cari Sta­tul le face ca aceste școli să dea cu­venitele roade. Legea produsă caută, dar, mai în­ainte de toate, să corespunză cerințe­lor imediate ale industriei noastre is­că născânde și puțin variate, formînd lucrători cu cunoștințe teoretice și cu o experiență suficiente, pentru ca, e­­șiți din școală, să poată deveni buni meseriași, ferari, lăcătuși, tinichi și, tâmplari și dulgheri, căutați și apre­ciați de toți, la adăpostul ori­cârei declasări datorite insuficienței educa­­țiunei primite la școli, și putând cu timpul, prin muncă și probitate, să devie buni contra-maiștri sau chiar buni patroni de ateliere. Cei patru ani de izvoțâra înt teh­­nic primar, mai mult practic de­cât teoretic, petrecuți in școală, urmați de­ cei doui ani de lucru, in atelierele in­dustriale ale Statului, vor face din ti­nerii destinați artelor și meseriilor, piște profesionali abili și pregătiți ca sa intre imediat cu succes in lupta pentru existență, fără a mai fi nevoiți sa cerșetorească pe la ministere și au­torități, funcțiuni mai in­tot­dea­una străine de acelea pentru cari a fost preparați. Un curs complimentar facultativ de instrucție teoretică mai desvoltata, predată in cei doi din urmă ani e­­levilor lucrători in atelierele de apli­cație, va constitui al doilea grad al invățămintului industrial, iar școala națională de poduri și șosele pen­dinte de ministerul lucrărilor publice, va încheia ciclul gradelor invățâmin­­tului nostru industrial prin un invă­­țânîot superior destinat sa dea indus­triei conducători teh­nic speciali, și in­gineri, creatori și directori de fabrici și usine. (Va urma) TELEGRAME Paris 1 Februare.—O notă a «Agen­ției Havas» declară că nu e exactă știrea despre plecarea unei divisii navale din Talon spre Egipt, sub ordinele amiralului Ruge, cu instrucțiuni secrete. Acestă di­­visie se află de la 30 Ianuarie la Ville- Franche, sub ordinele amiralului Vignes. Essen 1 Februarie.—Azi dimineță s’a produs o exprosie la mina Recklinghau­sen ; sunt 17 morți și 18 răniți. Londra 1 Februarie.—Guvernul a de­clarat celor două Camere că speră că Ke­­divul va aprecia importanța ultimelor e­­venimente. Declarațiunile vice­ regelui au satisfăcut pe guvernul englez. In tomna trecută, Franța a făcut An­gliei comunicațiuni amicale in privința o­­cupațiunei Egiptului; negociațiunile nu sunt incă sfârșite. In acest moment An­glia trebuie să -și indeplinăscă o datorie, pentru că ea răspunde de ordinea și de pacea din Egipt. Washington 1 Februarie — Senatul a amânat discuț­area propunerei Chandler in privința anexarei teritoriului Hawai. Viena 1 Februarie.—Prințul Bulgariei a făcut o visită lui Zia-Bey, ambasado­rul Turciei, cu care a conferit o oră. Atena I Februarie — O noua sgudui­­tura de cutremur de pamânt forte puter­nică s’a simțit azi diminăță la Zante. Mai multe case s’au surpat, dar nu a fost nici o victimă umană. Știrile de prin sate sunt forte triste; două sate sunt cu totul distruse. Se vor­bește de o mulțime de răniți și morți. Guvernul a cerut un credit de 100,000 franci pentru a veni in ajutorul popula­­țiunei. Berlin 1 Februarie.—In timpul discu­­țiunei bugetului agriculturei la Cameră, d. Minigerode, conservator, a zis că da că

Next