Cutezătorii, 1978 (Anul 12, nr. 1-52)

1978-01-05 / nr. 1

17 decembrie 1977. Zi de iarnă, geroa­să. Aici Insă, în sala de spectacole a căminului cultural din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, e... cald şi bine. Şi-o atmosferă sărbătorească: lo­zinci, steaguri, flori şi multă animaţie. Sute de pionieri şi şcolari, cadre didac­tice şi părinţi umplu până la refuz încăpe­rea, dornici să participe la ceea ce cu toţii consideră că e «evenimentul nr. 1 pe 1977 al comunei lor»: decernarea Mare­lui trofeu «Busola de aur» componenţi­lor echipajului «Florile Carpaţilor» de la Şcoala generală din localitate, pe care l-au cucerit în cadrul celei de a Vlll-a ediţii a Expediţiilor «Cutezătorii». In sftrşit, iat-o! Celebră şi strălucitoa­re. Abia sosită de pe meleagurile mara­mureşene — unde «Sînzienele» au ţi­­nut-o, au admirat-o şi s-au mîndrit cu ea un an de zile — a poposit pe masa de pe scena căminului, înconjurată, ca de obicei, de medalii şi diplome. Toate privirile sunt îndreptate spre ea. Şi spre grupul de fete care, In uniformă pionierească, stau aliniate alături, In faţa tuturor, aşteptind tăcute şi mai emoţionate declt toţi. Spre aceste ade­vărate «flori ale Carpaţilor» care, prin expediţia lor deosebit de reuşită, desfă­şurată în vara anului 1976, au convins exigentul juriu republican de faptul că ele sunt cei mai buni expediţionari din toţi cei peste 20 000 — câţi au participat la această ediţie — şi-au determinat ast­fel ca «Busola de aur» să sosească şi-aici, In această comună de pe plaiurile Moldovei. Şi parcă fiecare dintre sutele de spectatori e uimit şi-ar vrea să le întrebe: «Cum de-aţi reuşit voi să reali­zaţi performanţa asta care v-a adus faima In lung şi-n lat, făcindu-vă cunos­cute pionierilor din întreaga ţară?» O întrebare firească la care, deşi nimeni n-a pus-o, pioniera Daniela Fol­­tache, căpitanul echipajului, găseşte de cuviinţă că trebuie să răspundă In acest moment solemn şi emoţionant, şi de neuitat atît pentru echipajul laureat, cît şi pentru toţi cei prezenţi: «In şcoala noastră — glăsuieşte ea de la tribună — Expediţiile «Cutezătorii» au devenit una dintre cele mai îndrăgite acţiuni pionie­reşti. Participăm la ele In fiecare an cu unul, două şi chiar trei echipaje. Şi niciodată cu glndul de-a cuceri distincţii şi premii, ci pentru că expediţiile ne plac. Două săptămîni petrecute în mijlocul naturii ca expediţionari — numai pe propriile noastre picioare şi făcînd cer­cetări in diverse domenii, cunoscînd locuri şi oameni din alte părţi ale ţării — constituie pentru noi o adevărată şcoală în care ne-am convins că ni se oferă posibilitatea să învăţăm şi să ne călim într-o singură zi mai mult decît in zece sau chiar în douăzeci de zile obişnuite». Intr-adevăr, acesta e răspunsul. Pio­­nierii­ expediţionari de la Şcoala gene­rală din comuna Nicolae Bălcescu au inţeles In esenţa ei marea noastră acţiune republicană de turism şi cerce­tare ştiinţifică. Aşa se şi explică de ce acestea au fost de la un an la altul mai reuşite, culminînd cu expediţia din vara lui 1976 a acestor zece «flori ale Carpa­ţilor». O expediţie care ar putea fi luată drept etalon. Desfăşurată pe un itinerar obişnuit, In Munţii Apuseni. Dar cite întîmplări, cite peripeţii trăiesc cele zece fete de-a lungul expediţiei lor! Jurnalul de bord al echipajului (pe care revista noastră l-a publicat sub forma serialului în imagini intitulat «Florile Carpaţilor») e un palpitant roman de aventuri care se citeşte pe nerăsuflate. Şi citindu-l, descoperi şi vezi cum «eroinele» lui — şi Daniela, şi Ana, şi Clara, şi Cristina, şi Lucica, şi celelalte colege ale lor, ba chiar şi profesorul-comandant Du­mitru Miron — evoluează de la o pagină la alta, cum de la o zi la alta devin mai învăţate şi mai înţelepte, mai curajoase şi mai tari, mai atente şi mai sensibile, cum de la un kilometru la altul se­ aprin­­de şi arde şi mai puternic In sufletele lor fierbintea dragoste de această ţară şi de oamenii ei buni. Şi, In plus, cit material didactic au adunat In expediţia lor! Divers şi interesant şi bine valorificat în şcoală, pus la îndemîna tuturor colegi­lor lor, In aşa fel Incit sîntem convinşi că şi cei mai pretenţioşi specialişti s-ar declara Incintaţi de «opera» acestor zece fete. Cele zece «flori ale Carpaţilor» n-au pornit în expediţie cu gîndul să cuce­rească distincţii şi premii. Şi cu atît mai puţin Marele trofeu, iată însă că în aceste clipe «Busola de aur» străluceşte în faţa lor. Au cucerit-o totuşi şi bucuria şi satisfacţia lor sunt mari. Ca şi planurile de viitor. Ale tuturor pionierilor de la această şcoală şi din întreg judeţul Bacău care, stimulaţi de succesul celor zece colege, s-au angajat cu acest prilej să participe In număr şi mai mare la Expediţiile«Cutezătorii» şi să obţină rezultate din ce In ce mai bune. Şi în expediţii, precum şi In întreaga lor acti­vitate de elevi şi de purtători ai cravatei roşii cu tricolor. Un angajament pe care­ sîntem convinşi, şi-l vor onora cu toţii. Fotografiile care ilustrează această pagină sînt, se înţelege, aspecte din timpul expediţiei şi de la festivi­tatea decernării «Busolei de aur». CONSTANTIN DIACONU­

Next